Poliția ar putea fi reorganizată prin absorbția Inspectoratului General de Carabinieri și crearea unei subdiviziuni specializate din subordinea Inspectoratului General al Poliției. Totodată, cetățenii care vor amenința oamenii legii, vor opune rezistență sau vor aplica violența față de polițiști, ar putea face închisoare. Sunt principalele modificările propuse într-un proiect de lege aflat în examinare, în Parlament.
Potrivit proiectului de lege pentru modificarea și abrogarea unor acte normative, elaborat de către Ministerul Afacerilor Interne, „pe baza dispozițiilor legale în vigoare, nu pot fi determinate exact limitele competențelor, modul în care acestea sunt exercitate, când încep și când încetează atribuțiile, cine le îndeplinește și în ce condiții”.
„O simplă analiză a cadrului normativ incident, ne permite să constatăm că nu există nici o deosebire dintre normele prescrise în Legea nr.320/2012 cu privire la activitatea Poliției și Legea nr.219/2018 cu privire la Inspectoratul General de Carabinieri, imprimându-se concluzia că, de fapt, în Republica Moldova sunt instituționalizate și activează două „Poliții” cu denumiri diferite, însă cu aceleași competențe și atribuții, ilustrându-se o singură diferență care stabilește că rolul carabinierilor se conturează doar pe timp de asediu și de război, aceștia urmând să funcționeze în condițiile prevăzute de Legea nr.345/2003 cu privire la apărarea națională, Legea nr.212/2004 privind regimul stării de urgență, de asediu și de război”, explică autorii proiectului.
„Deși în Republica Moldova este constituit sistemul dual al forțelor de ordine care realizează procesul de menținere, asigurare și restabilire a ordinii și securității publice, acesta este dezechilibrat, în sensul că Carabinierii nu au capacități corespunzătoare rolului ce trebuie să le revină potrivit destinației instituționale.
De asemenea, capacitatea operațională a Carabinierilor în teritoriu este limitată.
În aceste condiții, capacitatea operațională curentă și de management al crizelor de ordine publică este incompletă, astfel nu pot fi îndeplinite în mod integrat competențele de ordine și securitate publică.
Totodată, lipsa efectivului profesionalizat capabil să asigure acoperirea tuturor necesităților operaționale, pregătirea polițienească deficitară, dotarea inadecvată și insuficiența resurselor materiale indică indubitabil urgența reorganizării Inspectoratului General de Carabinieri”, mai scrie în nota informativă.
Astfel, Ministerul Afacerilor Interne intenționează reorganizarea Poliției prin absorbția Inspectoratului General de Carabinieri și crearea unei subdiviziuni specializate din subordinea Inspectoratului General al Poliției cu misiunea de a apăra drepturile și libertățile fundamentale ale persoanei prin activități de menținere, asigurare și restabilire a ordinii și securității publice, de prevenire, investigare și de descoperire a infracțiunilor și contravențiilor, de protecție a obiectivelor de importanță deosebită, de prevenire și combatere a terorismului, de asigurare a regimului stării de urgență, de asediu sau de război, iar pe timp de asediu sau de război va exercita atribuțiile specifice Forțelor Armate și va face parte din sistemul național de ordine și securitate publică și din sistemul național de apărare.
Inspectoratul General al Poliției va avea competențe mult mai extinse pentru gestionarea complexă a situațiilor din domeniul ordinii și securității publice și, respectiv, prin consolidarea și dezvoltarea capacităților de intervenție a Poliției în situații de criză, va avea un rol primordial în realizarea procesului de menținere, asigurare și restabilire a ordinii și securității publice.
Potrivit autorilor proiectului, reorganizarea acestei structuri va contribui la sporirea randamentului managerial, eficientizarea activității, optimizarea cheltuielilor bugetare pentru personal, precum și fortificarea bazei tehnico-materială prin accesarea, obținerea și utilizarea resurselor fondurilor europene în acest sens.
Ultragierea, opunerea de rezistență sau aplicarea violenței față de persoana cu funcție de răspundere, persoana publică, persoana cu funcție de demnitate publică și/sau persoana care își îndeplinește datoria obștească.
Amenințarea polițiștilor ar putea fi pedepsită cu închisoare
Proiectul aflat în examinare prevede și modificarea articolului 349 din Codul Penal.
Astfel, se propune ca „ultragierea, amenințarea cu vătămarea integrității corporale sau a sănătății, cu moartea, fie cu nimicirea bunurilor persoanei cu funcție de răspundere, persoanei publice, a persoanei cu funcție de demnitate publică, rudelor ei apropiate, în scopul sistării activității ei de serviciu, ori schimbării caracterului acesteia în interesul făptuitorului sau al altei persoane, precum și aceeași ultragiere, amenințare împotriva persoanei care își îndeplinește datoria obștească, rudelor ei apropiate în legătură cu participarea acestei persoane la prevenirea ori curmarea unei infracțiuni sau a unei fapte antisociale” să fie pedepsită cu amendă în mărime de la 400 la 1000 unități convenționale sau cu muncă neremunerată în folosul comunității de la 180 la 240 de ore, sau cu închisoare de la 1 la 3 ani.
„Opunerea de rezistență, aplicarea violenței față de persoana cu funcție de răspundere, persoana publică, persoana cu funcție de demnitate publică, rudelor ei apropiate, fie deteriorarea sau nimicirea bunurilor acestora, în scopul sistării activității ei de serviciu, ori schimbării caracterului acesteia în interesul făptuitorului sau al altei persoane, precum și aceleași acțiuni împotriva persoanei care își îndeplinește datoria obștească, rudelor ei apropiate în legătură cu participarea acestei persoane la prevenirea ori curmarea unei infracțiuni sau a unei fapte antisociale”, ar urma să fie pedepsită cu amendă în mărime de la 700 la 1000 unități convenționale sau cu muncă neremunerată în folosul comunității de la 180 la 240 de ore, sau cu închisoare de la 2 la 5 ani.
Acțiunile însoțite de aplicarea violenței periculoase pentru viață sau sănătate, distrugerea bunurilor prin mijloace periculoase pentru viața sau sănătatea mai multor persoane, soldate cu cauzarea de daune materiale în proporții mari, cele săvârșite de către o persoană care anterior a fost condamnată pentru infracțiune similară sau pentru alte fapte care au relevanță pentru cauză, acțiunile săvârșite prin orice formă de participație, de către o persoană în stare de ebrietate, s-ar putea pedepsi cu închisoare de la 5 la 8 ani.
Potrivit autorilor proiectului, în mediu pe zi, cel puțin doi poliţişti sunt agresaţi fizic sau verbal în timpul exercitării atribuțiilor legale.
„Nu poate fi ignorat nici numărul din ce în ce mai mare al înregistrărilor audio/video care conțin expresii și cuvinte jignitoare, batjocură şi luare în derâdere adresate poliţiştilor învestiți cu exercițiul autorității de stat, publicate şi distribuite pe rețelele de socializare sau website-uri, unde utilizatorii pot încărca, distribui, comenta și viziona materiale audio/video”, se arată în nota informativă a proiectului.
Deşi articolul 353 din Codul contravențional nr.218/2008 prevede sancţiuni aplicabile persoanelor fizice pentru ultragiere colaboratorului organelor de ocrotire a normelor de drept, opunerea de rezistenţă, „se comunică că tendința de a reacționa violent față de reprezentanții autorităților statului în timpul exercitării de către aceştia a atribuţiilor funcţionale este în continuă creștere, iar aceste sancțiuni se constată a fi ineficiente”, explică inițiatorii proiectului de lege.
Autorii proiectului sunt deputații PAS: Lilian Carp, Igor Grosu, Igor Chiriac, Oazu Nantoi și Andrian Cheptonar.
