Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a acceptat cererea fostului lider al Platformei „Demnitate și Adevăr”, Andrei Năstase, prin care a solicitat radierea cazului privind anularea rezultatelor alegerilor pentru Primăria Chișinău din anul 2018. Anunțul a fost făcut de Năstase joi, 10 noiembrie, pe Facebook.
„Curtea Europeană a Drepturilor Omului mi-a satisfăcut cererea”, a precizat Andrei Năstase.
„Pe 3 iunie 2018 am devenit în mod democratic primar al Chișinăului. Regimul Plahotniuc, prin justiția aservită, a anulat alegerile de la Chișinău.
A trebuit să mă adresez la CtEDO. În toamna anului 2019, prin comunicarea cazului Guvernului Republicii Moldova, instanța europeană a obligat justiția eliberată temporar de regimul oligarhic să anuleze actul criminal și să mă repună în drepturi.
Ca urmare, considerând nedrept ca statul și cetățenii țării să fie condamnați pentru crimele unei grupări criminale, tot oamenii fiind și cei care ar suporta prețul crimelor comise de niște politicieni corupți, am solicitat radierea de la CEDO a cazului împotriva Republicii Moldova și am decis să continui lupta cu cel care a comandat crima invalidării mandatului meu de primar general al Capitalei, numitul Plahotniuc, dar și cu complicii săi, cei care au profitat de pe urma acestei crime, Ion Ceban și Igor Dodon”, a scris fostul lider al Platformei DA.
TV8.md reamintește că pe 31 octombrie, Andrei Năstase a anunțat că a solicitat radierea de la CEDO a cazului privind anularea rezultatelor alegerilor pentru Primăria Chișinău din anul 2018.
Năstase a câștigat turul doi al alegerilor, acumulând 52,57% din voturi în fața socialistului Ion Ceban. La puțin peste două săptămâni de la scrutin, mandatul lui Andrei Năstase a fost invalidat în urma unui recurs al Partidului Socialiștilor, care l-a acuzat că a făcut agitație electorală în ziua celui de-al doilea tur.
Potrivit deciziei motivate, instanța a calificat postările pe Facebook din 3 iunie 2018, cu conținut live video, drept agitație electorală. Năstase însă, a susținut că nu este demonstrat că chemările la vot au avut impactul invocat, deoarece nici jumătate din cei care au vizionat live-urile nu au fost la alegeri, or aceștia ar fi putut fi persoane care se află la țară, din diasporă, cetățeni care nu au drept de vot.
