/VIDEO/ Război în Ucraina, ziua 467: Drone prăbușite în Rusia! Moscova susține că ar fi respins o ofensivă majoră ucraineană

investigații

/VIDEO/ Vile de lux în Parcul Nistrean și un dosar cu 7 învinuiți. Cum s-a construit în timpul anchetei penale și cine a cumpărat casele

11 decembrie 2022, ora 23:06

Renumita zonă de odihnă Vadul lui Vodă de pe malul râului Nistru, oficial înregistrată ca Parcul Nistrean, a ajuns în ultimii ani ținta afaceriștilor imobiliari. Hectare de teren luate în arendă de la Primărie s-au transformat în ogrăzi private. Au fost tăiați copaci și au fost construite complexe turistice, restaurante, iar mai nou un cartier rezidențial cu 23 de vile de lux. 

Exact un an în urmă, construcțiile inițiate în această zonă au ajuns în vizorul procurorilor, fiind calculate prejudicii de milioane de lei aduse mediului. În timp ce aveau loc acțiuni de urmărire penală, proprietarul a reușit să-și ducă la bun sfârșit proiectul imobiliar. Iar recent, complexul de vile a fost inaugurat cu mare fast. La petrecere au fost invitați noii locatari, în mare parte oameni de afaceri prosperi. Prețul unei vile din acest complex pornește de la 3 milioane și jumătate de lei.

20 de kilometri de la Chișinău. Jumătate de oră de mers cu mașina și ajungi pe malul Nistrului. O locație perfectă pentru o casă exclusivistă în sânul naturii. Prețul pentru o vilă într-o asemenea ambianță se poate ridica ușor la câteva milioane de lei. Din acest motiv, terenul din Parcul Nistrean este tot mai râvnit de investitorii din domeniul imobiliar. Două hectare de teren public din această zonă au fost ocupate recent de un complex exclusivist de vile. Pământul a fost luat în arendă de la Primăria orașului Vadul lui Vodă, bucată cu bucată, în diferite perioade de timp, iar apoi loturile au fost comasate, fiind pregătit teritoriul pentru complexul locativ. Documentele sunt ținute în mare secret. Primăria localității a refuzat să ni le ofere. Iar decizia Consiliului local cu privire la formarea bunului imobil prin comasare lipsește din Registrul de stat al actelor locale.

Un lot de peste un hectar a fost luat în arendă încă în anul 2004 de către Uzina Metacon, care gestiona fosta bază de odihnă „Patria” aflată acolo. Contractul a fost semnat, pentru o perioadă de 25 de ani, de către Iurie Onofriiciuc, aflat până astăzi în funcția de primar al orașului Vadul lui Vodă. Doi ani mai târziu, uzina Metacon a transmis ruinele bazei „Patria”, evaluate la un milion de lei, firmei Scandis Grup, fondată de Victor Ciumac și Serghei Ivanov. De atunci, proprietarii companiei s-au schimbat de mai multe ori, iar imobilele au fost obiectul unor litigii, fiind de câteva ori gajate.

Extinderea suprafeței de teren public oferit în arendă

În 2013, Primăria Vadul lui Vodă s-a judecat cu SRL-ul Scandis Grup, care acumulase datorii de aproape 100 de mii de lei pentru plata arendei terenului. Dar în loc să evite rău-platnicii, în noiembrie 2016, Primăria îi oferă firmei în arendă un teren alăturat, de 16 ari. În aceeași perioadă, un alt lot de 81 de ari, autoritatea locală l-a dat în chirie lui Vladimir Dușnîi, noul proprietar al firmei Scandis Grup.

Primarul afirmă că terenul a fost oferit în arendă în urma unor licitații și nu avea niciun drept să refuze înscrierea Scandis Grup la concurs.

Iurie Inofriiciuc, primar or.Vadul lui Vodă: - În urma exploatării bazei de odihnă, a fost solicitarea de a extinde și a fost format sectorul alături de baza de odihnă, care conform planului urbanistic, aprobat în 2007, este inclus în dezvoltarea zonei de agrement, adică a bazei de odihnă. Au fost primite toate avizele de la instituțiile de mai sus - Mediu, Sănătate Publică, care au permis extinderea. A fost încheiat contractul de arendă funciară în baza licitației aprobate, au trecut toate controalele legalității la toate nivelurile. Dar când se petrece licitația, acolo nu poate să fie selectat cine participă. Licitația este publică, participă orice cetățean, orice persoană fizică sau juridică care solicită să organizeze odihna acolo.

Reporter TV8: - Cum vedeți dvs ca primar dezvoltarea acestei zone? Ar trebui să rămână o zonă de agrement pentru oameni sau iată un complex privat care va fi locativ?

Iurie Onofriiciuc:  - Eu nu știu de unde ați luat dvs că el este locativ. La noi toată zona de odihnă, practic 80% este proprietate privată. Aș au fost timpurile și a devenit privată toată și fiecare agent economic are dreptul să se dezvolte.

Vladimir Dușnîi, cel care a arendat terenurile, deține mai multe afaceri, într-un domeniu cu totul diferit de cel imobiliar sau de agrement. Una dintre companiile sale se prezintă drept cel mai mare importator de pneuri şi baterii auto de pe piaţa R. Moldova. Contactat de reporterul Cutiei Negre, businessmanul a explicat cum a ajuns să facă investiții imobiliare la Vadul lui Vodă.

Reporter TV8: - Eu m-am uitat că dvs aveți afaceri în altă direcție, de ce ați decis în 2016 să vă ocupați de așa proiect și ați cumpărat?

Vladimir Dușnîi, om de afaceri: – Acolo era gunoiște. Acolo aruncau gunoiul de 50 de ani, pe acest teritoriu. Eu am vrut să fac ceva frumos, să amenajez teritoriul. După ce am făcut asta, deja a interesat pe cineva. Când am cumpărat eu această bază, acolo erau datorii de 5-7 ani, erau sechestre, erau executori judecătorești și eu am achitat totul din cont propriu.

Reporter TV8: - Dar cât plăteați dvs arenda Primăriei pentru acest teren?

Vladimir Dușnîi: - Mai mult ca toți ceilalți, pentru că atunci a ieșit o lege nouă și la mine arenda era cea mai scumpă la Vadul lui Vodă. Atunci s-au schimbat tarifele.

Retporter TV8: – Mai mult, asta cât plăteați, dacă ne puteți spune?

Vladimir Dușnîi: - Eu nu-mi amintesc. Acest teritoriu moare. Dacă nimeni nu se va ocupa de el, va muri. Acolo deja nu este sens să mergi la odihnă.

Pe cele două hectare de teren obținute în arendă, Vladimir Dușnîi a inițiat construcția unei baze cu „căsuțe de odihnă”. Proiectul a primit avizele de la Agenția Supraveghere Tehnică. Iar în septembrie 2018, Agenția de Mediu a eliberat avizul Expertizei Ecologice de Stat, dând astfel undă verde construcției.

Planurile inițiale ale agentului economic

Potrivit unei copii a documentului, proiectul prevedea construcția a 23 de complexe locative cu „căsuțe de odihnă, garaj, șopron, saună, terasă și zonă barbecue”. În proiect se mai regăseau un teren de sport, un teren de joacă pentru copii și 3 parcări, iar teritoriul bazei de odihnă urma să fie pavat cu dale de beton pe toate căile de acces auto și trotuare. Complexul urma să fie conectat la apeductul și canalizarea orășenească și racordat la gazoduct, fiind emis un aviz în acest sens de către Chișinău-Gaz.

Chiar dacă în proiect scria negru pe alb că terenul de 2,16 ha este public, proprietate a Primăriei Vadul lui Vodă, și este amplasat în zona de protecție a râului Nistru, pe teritoriul Parcului Nistrean, iar legea interzice categoric construcțiile capitale în spațiile verzi, funcționarii Agenției de Mediu au aprobat proiectul. Iar Primăria orașului Vadul lui Vodă a eliberat, în aprilie 2019, autorizația de construcție.

Prejudicii de 2,6 mil lei, potrivit Inspectoratului pentru Protecția Mediului

După demararea lucrărilor, inspectorii de mediu au făcut o vizită la șantierul din Parcul Nistrean. Atunci au fost înregistrate mai multe încălcări grave și calculate prejudicii pentru mediu de 2,6 milioane de lei.

Ion Bulmaga, șef Inspectoratul pentru Protecția Mediului: „Către Inspectorat a parvenit o sesizare. Ulterior, inspectorii deplasându-se la fața locului au constatat o serie de ilegalități și o să le enumăr. Pe lângă faptul că realitatea nu corespundea condițiilor tehnice din proiect, agentul economic și-a permis să vătămeze 8 arbori, totodată împrăștiind pe teren diferite deșeuri din construcție. Pentru încălcările depistate i s-a întocmit proces contravențional, stabilindu-se o amendă de 15 mii de lei. Suplimentar, li s-a calculat un prejudiciu care este peste 14 mii de lei și li s-a înaintat pentru achitare benevolă. Construcțiile care sunt pe terenul dat nu sunt compatibile cu destinația spațiilor verzi. Legea permite construcții ușor demontabile, dar din cele depistate la fața locului sunt construcții capitale înregistrate deja la Cadastru care deja au fost scoase în vânzare. Iar Art. 35 interzice total reducerea spațiilor verzi cum avem în cazul de față prin amplasarea acelor construcții capitale pe teren cu statut de spații verzi. A fost calculat un prejudiciu de 2,6 milioane lei. În conformitate cu atribuțiile Inspectoratului de Mediu a fost emis și transmis către Procuratura Generală un denunț penal în vederea atragerii la răspundere penală a tuturor persoanelor implicate în aceste încălcări foarte grave, după părerea mea”.

Trei cauze penale conexate într-un dosar

Pe 3 decembrie anul trecut, procurorii Secției investigarea fraudelor contra mediului din cadrul Procuraturii Generale au pornit o cauză penală în privința factorilor de decizie ai Agenției de Mediu, care au eliberat aviz pozitiv pentru vilele de lux din Parcul Nistrean.

Peste două săptămâni, procurorii au pornit o altă cauză penală pe factorii de decizie ai Primăriei orașului Vadul lui Vodă, pentru transmiterea în arendă a terenului și emiterea autorizației de construcție pentru aceleași vile.

În vara anului curent, oamenii legii au inițiat al treilea dosar penal pe funcționari din cadrul Centrului de Investigații Ecologice, bănuiți că, în mai 2018, ar fi falsificat, în interesul agentului economic, un Raport de încercări al probelor de sol. Actul arăta că pe terenurile vizate din Parcul Nistrean, grosimea stratului de sol fertil lipsește. Anume acel raport a stat la baza eliberării Avizului pozitiv al Expertizei Ecologice pentru proiectul Scandis Grup.

Ulterior, cele trei dosare au fost conexate într-o singură cauză penală.

„Pe terenurile nominalizate au fost efectuate lucrări de edificare a unor construcții incompatibile cu destinația spațiilor verzi, fiind ilegal redusă suprafața acestora. Deoarece a fost stabilit că între infracțiunile cercetate există elemente de legătură, iar prin acțiunile comune ale factorilor de decizie a survenit un prejudiciu mediului în proporții deosebit de mari, la 10 iunie 2022, a fost dispusă conexarea cauzelor penale. A fost efectuat un volum impunător de acțiuni de urmărire penală, pentru cercetarea sub toate aspectele, completă și obiectivă a circumstanțelor cazului în scopul stabilirii adevărului... În prezent, în cauza penală au fost puse sub învinuire 7 persoane, printre care factori de decizie ai Agenției de Mediu, Primăriei Vadul lui Vodă și administratorul agentului economic. Alte 3 persoane sunt recunoscute în calitate de bănuiți”, a detaliat Procuratura la solicitarea Cutiei Negre.

Funcționarii sunt învinuiți de abuz de serviciu. O astfel de infracțiune se pedepseşte cu amendă de până la 141 de mii de lei sau cu închisoare de la 2 la 6 ani.  

Primarul orașului Vadul lui Vodă neagă acuzațiile procurorilor și susține că Parcul Nistrean nu este o zonă verde, iar construcțiile au fost ridicate în baza avizelor eliberate de autoritățile centrale.

Iurie Onofriiciuc: - Parcul Nistrean este denumirea. Asta cum la Chișinău este sectorul Botanica, sectorul Râșcani, așa și aici a rămas denumirea. Dar în documentele care sunt acum ele figurează ca terenuri amenajate. Terenul cela a fost prevăzut în planul urbanistic pentru dezvoltarea zonei de agrement.

Reporter TV8: - Cum comentați atunci acuzațiile procurorilor care fac trimitere anume la Legea privind spațiile verzi din localități?

Iurie Onofriiciuc: - Dreptul lor este de a se autosesiza și a verifica legalitatea, cu ce se ocupă ei acum.

Reporter TV8:  - Dvs sunteți vizat în dosarul penal sau numai arhitectul orașului?

Iurie Onogriiciuc:  - Vizate sunt toate persoanele care au eliberat autorizațiile de construcție și actele respective până atunci. Dar ele au fost bazate pe avizele de la toate instituțiile și verdictul de la instituții a fost pozitiv. Actele emise de către Primărie au trecut controalele la toate nivelurile. Nu au fost obiecții și agentul economic a construit ceea ce a solicitat. 

Omul de afaceri care a inițiat construcția complexului de vile în zona de protecție a râului Nistru, respinge și el acuzațiile Procuraturii și afirmă că a obținut toate actele legal.

Vladimir Dușnîi: -Toți caută ceva. Nu este aici niciun gând rău, nicio minciună, nimic nu este. Faptul că eu am perfectat toate documentele, eu am făcut acest proiect pe parcursul a 3 ani, l-am coordonat. Dvs știți că pe cale ilegală așa nu e posibil. Trei ani toate aceste coordonări, achitarea datoriilor, replanificări. Eu deja regret de 100 de ori că m-am implicat în asta, am vrut cum mai bine, dar statut nostru... Pe ei (n.r. procurorii) nu-i interesează că alături este construit totul. Pe ei nu-i interesează nimeni. Îi interesează doar acest loc. Încă o dată vă spun, acest teritoriu nu are statut de parc. Acolo se permite să construiești.

Reporter TV8: – În Cadastru scrie că acolo e Parcul Nistrean.

Vladimir Dușnîi: - Parcul Nistrean este o denumire, dar statut de parc nu are acest teritoriu. Acolo e pentru construcții. Ceilalți primesc autorizații, dar anume acest loc pe cineva a interesat.

Reporter TV8:  - Dar cum comentați ceea ce spune Procuratura?

Vladimir Dușnîi: - Voi întrebați dacă ei au temei sau măcar o dovadă. Ei nu au nimic. Ei așa interpretează, ei așa spun, dar nu au temei pentru asta. Toate documentele au fost obținute legal.

Referitor la prejudiciile aduse mediului, Dușnîi neagă faptul că firma sa ar fi făcut defrișări neautorizate de arbori pe teren. Potrivit proiectului de execuție, prezentat Agenției de Mediu în 2018, urmau să fie tăiați doar 6 copaci. Însă oameni din zonă ne-au declarat în afara camerei video că ar fi fost tăiați mai mulți arbori de pe cele două hectare de pământ din Parcul Nistrean.

Reporter TV8: - Dar copaci dvs ați tăiat când ați început această construcție?

Vladimir Dușnîi:  – Noi nu am tăiat nimic. Dacă vă amintiți, a fost un uragan mare și a doborât copaci. Și la bazele vecine erau doborâți. Noi am curățat totul. Dar pentru ceea ce s-a tăiat, am plătit în buget și nu sunt sume mici.

Reporter TV8: – Cât ați tăiat?

Vladimir Dușnîi: – Eu nu țin minte. 

Vânzarea afacerii imobiliare

În mai 2021, după ce construise parțial casele din complexul de la Vadul Vodă, Vladimir Dușnîi a vândut afacerea. Noii propriet ari au continuat nestingherit construcțiile în baza unei alte autorizații emise de Primărie. Ba mai mult, au reușit să dea în exploatare complexul de vile și să vândă jumătate dintre case, în pofida faptului că există o anchetă penală.

Potrivit actelor din dosarul companiei Scandis Grup, consultat de reporterul Cutiei Negre la Agenția Servicii Publice, Vladimir Dușnîi a vândut firma cu un milion de lei. Adică a cedat drepturile pentru două hectare de teren pe malul Nistrului și toate construcțiile inițiate acolo pentru 50 de mii de euro.

Vladimir Dușnîi: „Eu în realitate nici nu am reușit să construiesc nimic. Am avut câteva construcții. Nu mi-au ajuns bani, criza, pandemia. Eu nu am avut bani, dar să împrumut nu am planificat și am fost nevoit să propun ca cineva să cumpere totul”.

sursa foto: Facebook.com/Romeo Zacarean

Cel care a cumpărat firma este Romeo Zacarean, cunoscut opiniei publice ca fiind patronul restaurantului „La Sarkis” din Chișinău. De gestionarea complexului de vile se ocupă însă Robert Arutiunean, administratorul „Scandis Grup”. Echipa Cutiei Negre s-a întâlnit cu acesta pentru a discuta la subiect, dar bărbatul a refuzat să fie filmat, acceptând doar înregistrarea audio a discuției.

Robert Arutiunean: - Noi am cumpărat compania în luna  mai 2021. Compania era în pierdere, cu datorii. Până în prezent suntem cu minus în bilanț. Compania a fost cumpărată cu toate drepturile, cu toate actele, cu dreptul de arendă asupra terenurilor, care sunt de stat. Așa și au rămas. Nimic nu s-a schimbat. Am cumpărat proiectul care deja era coordonat în totalitate, pentru construcția pe acest teren a unor obiective economice. Acestea sunt „case de oaspeți”, așa sunt și în prezent. Pentru arenda pământului, când noi am cumpărat, erau datorii pe care noi le-am achitat. Chiar am plătit în avans pentru anul 2023 pentru arenda terenului.

Reporter TV8:- Ne puteți spune cât costă arenda, cât plătiți anual?

Robert Arutiunean: - Nu pot spune pentru că acesta este un secret comercial între noi și stat. Eu nu țin minte acele cifre. Chiar dacă aș ține minte nu aș oferi această informație.

Într-un an de zile, Scandis Grup a reușit să finiseze construcția complexului de vile din Vadul lui Vodă pe care l-a botezat „La Sarkis Village”. Iată cum își prezintă dezvoltatorii proiectul pe site-ul complexului rezidențial.

 „Un concept absolut nou pentru Moldova la baza căruia stă ideea unei vieți frumoase, ce combină confortul urban și armonia naturii. Proprietarii beneficiază de o serie de avantaje exclusive pe care niciun complex rezidențial nu le poate oferi - nici în Moldova, nici în țările vecine. Un minut până la Nistru. Plimbarea pe un iaht confortabil va deveni cu siguranță una dintre cele mai preferate distracții. Iar cei care iubesc viteza vor putea merge cu scuterele pe apă sau cu ATV-urile prin pădure oricând își vor dori”.

Construcția a fost finisată în timpul anchetei penale

În septembrie curent, au fost semnate actele de recepție a complexului. A fost și o petrecere cu șampanie și frigărui pentru clienții selecți care au cumpărat case. „Visul La Sarkis Village s-a realizat! Pe 9 octombrie am marcat la propriu ziua ușilor deschise”, se lăuda compania pe rețelele sociale, distribuind și un video de la eveniment.

Întrebat de ce au continuat construcția în timp ce există pe rol o anchetă penală și au scos la vânzare toate casele, administratorul Scandis Grup ne-a declarat că firma nu este vizată în dosarul penal și nu are interdicții în activitate.

Robert Arutiunean: - Scandis Grup nu a primit nicio înștiințare, nicio scrisoare de la Procuratură. O singură dată a fost rugămintea personală a procurorilor care au venit la obiect spontan și au rugat să intre să vadă ce se întâmplă. Noi cu plăcere le-am permis să intre, nu i-am împiedicat, le-am arătat ce facem, le-am arătat proiectul. Totul este după proiect.  Pe Scandis Grup nu este inițiat niciun dosar penal. Pentru dvs asta ceva înseamnă? Iată dvs sunteți agent economic, dacă pe compania dvs nu este nicio cauză penală, nu aveți nicio încălcare, de ce trebuie să încetați să lucrați?

Reporter TV8:  - Pentru că există riscuri ca acest lucru va fi mai târziu în judecată.

Robert Arutiunean: - Eu nu văd riscuri. Noi tot avem juriști cu care comunicăm permanent. Vedem în actele noastre că am cumpărat compania legal. Actele pe care le-am primit au fost obținute pe cale legală. Unde sunt riscurile?

Reporter TV8: - Deci nu vedeți niciun risc pentru dvs și pentru clienții dvs care au cumpărat casele?

Robert Arutiunean:  - Eu văd riscuri pentru că în țara vecină este război. Eu în fiecare zi văd riscuri, credeți-mă.

La Cadastru au fost făcute deja înregistrările finale pentru vilele construite la Vadul lui Vodă. Agenția Servicii Publice ne-a declarat că agentul economic a prezentat tot setul necesar de acte și nu exista temei legal să fie refuzată înregistrarea.

„În acest caz a fost efectuat un control și nu a fost stabilită vreo încălcare  comisă de registrator. Acesta a efectuat înregistrarea în baza setului de acte eliberat de autorități. Organul cadastral nu verifică legalitatea actelor emise de acestea. Prin demersul Procuraturii din 10 decembrie 2021 s-a solicitat doar informarea procurorului în cazul parvenirii unor cereri privind modificarea înregistrărilor referitoare la un șir de bunuri imobile, inclusiv cele vizate supra”, a explicat ASP.

Sechestru pe bunurile învinuiților, da ru pe vile

Pe de altă parte, procurorii declară că au aplicat sechestru pe bunurile figuranților în dosar în valoarea necesară acoperirii prejudiciului calculat de Inspectoratul de Mediu, dar nu pot pune interdicții pe complexul de vile construit. 

Ghenadii Pîrlii, procuror pentru misiuni speciale al PG: „De stoparea construcțiilor se ocupă Agenția Supraveghere Tehnică și Inspectoratul pentru Protecția Mediului. Asta este atribuția lor.  Noi am solicitat când am pornit dosarul. Procuratura a făcut demersuri ca să stopeze și să anuleze toate avizele care au fost date de către autoritățile respective. Cât este un document legal, procurorul nu poate cere stoparea. Procurorul nu putea să aplice interdicții la etapa deja respectivă, care era. Vă dați seama că noi ne pomenim într-un litigiu de judecată. Noi avem condamnări la CEDO pe cazuri analogice, unde Procuratura a solicitat să fie pusă interdicție, un caz anterior. După care a fost condamnare la CEDO până la urmă și trebuie procurorii să plătească pentru că au intervenit. Procuratura nu are așa atribuții.

Agenția de Mediu a prezentat la solicitarea Cutiei Negre un document care confirmă că a retras, în februarie 2022, Avizul Expertizei Ecologice de Stat eliberat companiei  Scandis Grup, pentru proiectul din Vadul lui Vodă. Instituția se află astăzi în litigiu cu agentul economic care a contestat în judecată anularea actului.

 

Companii cunoscute și avocatul lui Andronachi, printre cumpărătorii vilelor

În timp ce procurorii adună probe pentru a putea trimite în judecată dosarul penal ce vizează construcția complexului de vile în zona Parcului Nistrean, agentul economic înstrăinează casele. Reporterul Cutiei Negre a identificat printre proprietari mai mulți oameni de afaceri și companii cunoscute în spațiul public. Iar o vilă a fost cumpărată de un avocat, care apără interesele unui fost demnitar în dosare de rezonanță. Noii proprietari se consideră cumpărători de bună credință. Astfel, în cazul în care dosarul va avea finalitate, cu greu va fi posibilă deposedarea de bunuri și demolarea vilelor, așa cum prevede legea în cazul construcțiilor edificate ilegal în spațiile verzi.

În ultimul an, pe site-urile specializate, au fost plasate mai multe anunțuri în care potențialii cumpărători sunt îndemnați să-și cumpere o vilă în complexul exclusivist de pe malul Nistrului. Prețurile se schimbă. De la 170 de mii de euro, cum titrau anunțurile în toamna anului trecut, la 140 de mii de euro în cele mai proaspete anunțuri pe care le-am găsit.

Pe site-ul Sarkis Village este indicat că prețul unei case pornește de la 174 de mii de euro, iar administratorul firmei susține că nu știe cine vinde casele mai ieftin. Până acum, 12 dintre cele 23 de vile din complex au fost vândute.

Printre primii investitori, care au cumpărat 5 vile încă la faza inițială a proiectului, se numără compania Rapid Link, specializată în servicii IT și vânzare de echipamente electronice. Tranzacțiile au fost încheiate în perioada în care Scandis Grup se afla încă în proprietatea lui Vladimir Dușnîi. Ulterior, două vile au fost revândute dezvoltatorului imobiliar.

Compania Rapid Link a ajuns în vizorul jurnaliștilor în anul 2018, după ce a fost selectată de Ministerul Sănătății și Protecției Sociale pentru a livra așa-numitele cutii pentru nou-născuți în maternităţile din R. Moldova. Cu acest proiect s-a lăudat foarte mult Vlad Plahotniuc. Contractele au fost în valoare de 23 de milioane de lei. Ziarul de Gardă scria atunci că angajații Rapid Link au finanțat campaniile electorale pentru Partidul Democrat. Tot în anul 2018, firma a câștigat un alt contract de stat, de aproape 12 milioane de lei, pentru a instala sistemul de înregistrare video în secțiile de votare la alegerile parlamentare din februarie 2019.

Compania este abonată și în prezent la banii publici. Chiar în această toamnă a semnat un contract de 22 de milioane de lei cu Ministerul de Interne, pentru extinderea sistemului de supraveghere video a circulației rutiere. Firma a fost singura care s-a înscris la licitație. Și anul trecut, MAI a încheiat un  contract similar cu Rapid Link în valoare de peste 20 de milioane de lei. Datele consultate pe portalul Agenției Achiziții Publice arată că, în ultimii 5 ani, Rapid Link a câștigat licitații de stat în valoare de aproape 150 de milioane de lei.

Contactat de reporterul Cutiei Negre, pentru a afla detalii despre banii investiți în vilele din Vadul lui Vodă, proprietarul companiei Rapid Link, Victor Baciu, a refuzat să vorbească la telefon și a cerut întrebările în scris, pe email.

„Informația solicitată de dvs ce vizează proprietățile, afacerile și mișcările fluxurilor

financiare, în mare parte reprezintă secret comercial și nu poate fi divulgată. Toate tranzacțiile efectuate de către Rapid Link sunt perfect legale. Despre careva abateri grave de la legislație, ce vizează acest proiect imobiliar, nu am fost informați”, ne-a răspuns mai apoi compania pe email.

Un alt agent economic care a cumpărat 3 vile în primăvara anului 2021 și mai târziu le-a revândut este SRL Liudin- Prim. Firma este fondată de Liudmila Budac, acționară și la altă companie Lumea Imobilului, ce administrează din 2005 o agenție imobiliară cu același nume.

La un număr de telefon al agenției am găsit-o pe Liudmila Budac, dar nu a vrut să vorbească despre vilele cumpărate la Vadul lui Vodă, motivând că o altă persoană s-a ocupat de asta. Femeia a promis că persoana responsabilă ne va contacta, dar nimeni nu a mai revenit pentru a oferi comentarii la subiect din partea companiei.

În luna martie curent, una dintre vile a fost cumpărată de avocatul Oleg Mîța, cunoscut drept apărător al fostului deputat democrat Vladimir Andronachi în dosarele de rezonanță în care este vizat. Contactat de reporterul Cutiei Negre, Oleg Mîța a refuzat să ofere detalii despre tranzacția imobiliară pe care a făcut-o.

Dosarul penal se află la etapa finală

După un an de la pornirea dosarelor penale  în cazul vilelor din Vadului Vodă, șeful Inspectoratului de Mediu afirmă că monitorizează atent situația și va insista ca cei care aduc prejudicii mediului să fie pedepsiți.

Ion Bulmaga: „În conformitate cu Art 116 din Codul Contravențional, dar și alte norme de drept ce vizează protecția mediului înconjurător, orice construcție care este incompatibilă cu destinația terenului pe care este amplasată urmează a fi demolată, fie din contul celor care au încălcat flagrant legea, fie din contul autorității publice locale. Inspectorul de Mediu o să monitorizeze ca această situație să aibă finalitate, ca terenurile care au fost devalizate din interiorul spațiilor verzi să fie reintroduse, iar cei care au încălcat legislația de mediu să-și primească pedeapsa după cum scrie legea”.

Procurorul Ghenadie Pîrlii dă asigurări că dosarul penal se află la etapa finală, dar procesul este tărăgănat de avocații funcționarilor învinuiți de abuz de putere. 

Ghenadie Pîrlii: „Noi suntem în etapa finală. Vă dați seama că sunt 9 persoane învinuite și lucrează doi procurori pe dosar. Sunt acțiuni de urmărire penală foarte multe pe dosar și plus la asta avocații contestă toate hârtiile. Eu personal am fost de vreo 20 de ori la judecată cu contestările avocaților”.

În ultimii ani, auditorii Curții de Conturi au identificat mai multe construcții ridicate cu abateri de la lege pe terenuri publice cu statut de spațiu verde și au sesizat organele de drept. Prejudiciul adus statului este de zeci de milioane de lei.

Ce spune Legea cu privire la spaţiile verzi ale localităţilor la care fac trimitere procurorii în cadrul dosarului ce vizează complexul de case din Vadul lui Vodă:

Art 6 aliniatul (1): Spaţiile verzi folosite în interes public constituie obiectul exclusiv al proprietăţii publice şi nu pot fi privatizate sau arendate.

Art.20 aliniatul (2) Construcţiile incompatibile cu destinaţia spaţiilor verzi (obiective industriale, locative, staţii de alimentare cu combustibil etc.) sunt interzise.

Art.20 aliniatul (3) Efectuarea construcţiilor fără acordul populaţiei din zonele limitrofe se interzice.

Art. 35 aliniatul (1) Reducerea suprafeţelor spaţiilor verzi este interzisă. Răspunderea deplină o poartă autorităţile administraţiei publice locale şi autoritatea centrală pentru mediu.

Cutia Neagră PLUS: Gropile de împrumut. Cratere uriașe și pagube de milioane, apărute după reparația unor drumuri din R. Moldova
/VIDEO/ Cutia Neagră PLUS: Gropile de împrumut. Cratere uriașe și pagube de milioane, apărute după reparația unor drumuri din R. Moldova
Interviu cu jurnalista TV8, Mariana Rață: „Scopul unui jurnalist nu este să răstoarne puterea, ci să informeze publicul”
Interviu cu jurnalista TV8, Mariana Rață: „Scopul unui jurnalist nu este să răstoarne puterea, ci să informeze publicul”
/VIDEO/ Cum Ucraina a învins propaganda rusă și a unit o națiune? Șevcenko: „Am început să luptăm cu ea încă din 2014”
/VIDEO/ Cum Ucraina a învins propaganda rusă și a unit o națiune? Șevcenko: „Am început să luptăm cu ea încă din 2014”
TV8 angajează noi colegi! Cum poți deveni SMM, cameraman, reporter TV sau editor imagine
TV8 angajează noi colegi! Cum poți deveni SMM, cameraman, reporter TV sau editor imagine
O minoră, lovită în timp ce traversa strada: „Mi-a zis să beau o pastilă și să mă culc”. La 10 zile, șoferul nu a fost identificat
/VIDEO/ O minoră, lovită în timp ce traversa strada: „Mi-a zis să beau o pastilă și să mă culc”. La 10 zile, șoferul nu a fost identificat

social

/VIDEO/ Cutia Neagră PLUS: Gropile de împrumut. Cratere uriașe și pagube de milioane, apărute după reparația unor drumuri din R. Moldova

04 iunie 2023, ora 22:15

Mai multe cratere imense care amintesc de cele lăsate de meteoriți căzuți au apărut în ultimii ani în preajma unor sate din Republica Moldova. Gropile cu adâncime de peste zece metri nu au însă o proveniență cosmică, ci sunt consecințe ale neglijenței companiilor de construcție a drumurilor. O normă legală adoptată în urmă cu cinci ani în interesul firmelor de construcții, le permite acestora să extragă nisip și argilă pentru ridicarea terasamentului drumurilor de pe câmpii și imașuri apropiate de șantier. 

Aceeași lege îi obligă însă să respecte niște norme de exploatare a așa-numitelor gropi de împrumut și să le astupe de îndată ce șoseaua este finalizată. De multe ori însă companiile se eschivează de la aceste obligații, iar prejudiciul adus statului se ridică la zeci de milioane de lei. Cutia Neagră Plus a inspectat timp de câteva luni mai multe gropi de împrumut din republică și a descoperit grave încălcări. 

La câteva sute de metri de la intrarea în satul Coștangalia, raionul Cimișlia, la hotarul unor lanuri de grâu și a unor plantații de viță-de-vie se cască două cratere imense. Adânciturile de aproape zece metri în pământ sunt urme lăsate de o companie care a construit drumul de legătură dintre satul Porumbreni și orașul Cimișlia.

Specialiștii le numesc „gropi de împrumut”. De aici, constructorii de drumuri au primit dreptul legal să extragă lut sau nisip pentru ridicarea terasamentului șoselei moderne inaugurate cu mare fast în toamna anului trecut. Drumul a fost inaugurat, compania de construcții turcească Onur și-a luat banii. E vorba despre 30 de milioane de euro. Iar craterele de pe teritoriul satului Coștangalia au rămas să sperie localnicii. 

O lege adoptată încă în anului 2018, le permit companiilor să extragă argilă și lut de pe terenuri aflate în preajma drumurilor în construcții, cu condiția ca după încheierea lucrărilor, acestea să astupe gropile și  să aducă terenul în stare inițială. Lucru care nu se întâmplă aproape niciodată. 

ȘTEFAN BEJAN, Reporter de investigație:

Ne aflăm pe una din “gropile de împrumut” din satul Coștangalia, raionul Cimișlia. În total, primăria a oferit Administrației de Stat a Drumurilor 13 hectare de pământ, pentru a extrage argilă și argilă nisipoasă, pentru construcția drumului M3”

Angajații companiei Onur s-au apucat abia acum să astupe dezastru pe care l-au lăsat în urma exploatării terenurilor publice. În ziua în care am mers să filmăm gropile de împrumut din Coștangalia, un escavator și șase camioane lucrau de zor. La escavarea acestor terenuri, firma a comis mai multe abateri de la legislație. 

ȘTEFAN BEJAN, Reporter de investigație 

Conform legislației, o groapă de împrumut nu trebuie să aibă mai mult de cinci metri adâncime. Eu am un metru optzeci și cinci. Dacă ne uităm atent la această groapă, o să observăm cu ochiul liber că ea este mult mai adâncă.“

Prejudicii de milioane aduse mediului

Escavarea la o adâncime mai mare de cinci metri poate să producă mai multe efecte nefaste asupra mediului, să perturbeze circulația apelor subterane, risc de poluare cu uleiuri si alte substanțe toxice, explică experții. Ina Coșeru, președinta Comisiei de mediu spune că adâncimea de cinci metri este stabilită deoarece “asta presupune bineînțeles că mai repede poți să recultivezi locul, nu periclitezi apele freatice dacă e cinci metri, pentru că apele freatice sunt până la 30 de metri. 

Am arătat imaginile filmate lui Sergiu Bejan, directorul Administrației de Stat a Drumurilor, una dintre instituțiile responsabile de monitorizarea procesului de extragere a argilei. Bejan crede că inspectorii ar trebui să facă mai multe vizite inopinate pentru a tăia din poftele constructorilor.

Observațiile noastre sunt confirmate și de constatările inspectorilor de mediu. Ion Bulmaga, directorul Inspectoratului de Mediu, ne-a spus că verificările făcute de ei au arătat că firma turcească a efectuat extrageri mult peste cantitatea stabilită în proiect. Prejudiciul adus statului este de aproape șapte milioane de lei. 

Ion Bulmaga, șeful Inspectoratului pentru Protecția Mediului ne-a spus că: “În urma controalelor efectuate de colaboratorii Inspectoratului de Mediu au fost depistate patru cazuri de extragere în afara perimetrilor atribuite. Au fost calculate și prejudiciile cauzate mediului prin aceste extrageri ilicite. Avem un prejudiciu de peste 250 de mii, peste trei milioane și două prejudicii de un milion treizeci și trei de mii și de aproape două milioane.” 

Primăria Coștangalia regretă că a permis extragerea

La aproape 3 ani de când a permis companiei Onur să extragă nisip, primarul localității, Efim Strogoteanu, își regretă decizia. “Prin decizia consiliului local au fost alocate aceste terenuri pentru “gropi de împrumut”. Însă, la moment, vă zic că îmi pare rău că am luat așa decizie, deoarece acolo s-au extras cantități enorme”, a ținut să menționeze primarul localității.

Primarul mai spune că în timpul escavării, compania de construcții a produs mai multe pagube.

S-a deteriorat drumul, cu gropi. A mers de mai multe ori greiderul care a împrăștiat tot pietrișul care mai era. Acum, când plouă, este practic imposibil de ajuns în sat. Și, nu s-a alocat nici un ban pentru reparația acestui drum. Oamenii erau nemulțumiți. Treceau mașini de mare tonaj prin sat și deteriorau drumul, cutremura tocmai și casa. Și au construit un pârău, au pus două tuburi și noi am avut inundații. Noi ne-am adresat la Administrația de Stat a Drumului, au venit niște experți, care dacă au fost trimiși de dânșii, tot interesele lor le-au apărat”, a mai precizat acesta pentru Cutia Neagră Plus.

Am mers la sediul companiei Onur din Comrat pentru a vorbi cu reprezentanții companiei. În Oficiul firmei am găsit doar două secretare. Am lăsat numărul de telefon și ni s-a promis că vom fi apelați. Până la moment însă nu am fost sunați de reprezentanții Onur. 

Pe teritoriul Republicii Moldova există în prezent 25 de “gropi de împrumut”. Ne-am propus să facem o inspecție la câteva dintre acestea pentru a vedea dacă situația de la Coștangalia este un caz singular. Ceea ce am descoperit însă ne-a îngrozit. Craterele imense lăsate de izbeliște la marginea satelor arată că extragerea necontrolată a argilei de către companiile de construcție a drumurilor este un fenomen răspândit la scară largă.

Gropi ca după bomardament

În apropierea localității Cornești din raionul Ungheni am găsit o situație similară cu cea de la Coștangalia. Încă din 2018 întreprinderea moldovenească Rutador SRL a început extragerea argilei. Anul trecut compania de drumuri a terminat de săpat, și-a luat utilajele și a plecat. Argila extrasă de la Cornești a fost folosită pentru construcția unei porțiuni de șase km de drum care ocolește localitatea Bahmut, raionul Călărași. Construcția centurii Bahmutului s-a aflat deseori în atenția presei, deoarece lucrările au durat tocmai șapte ani.

ȘTEFAN BEJAN, Reporter de investigații:

Ne aflăm în apropiere de localitatea Bahmut. Nu! Nu este acel Bahmut, care este cunoscut de către toți și unde se duc astăzi lupte grele. Este Bahmutul din raionul Călărași, Republica Moldova. Deși, ceea ce a lăsat aici firma de construcții după extragerea argilei, seamănă ca și cum ar fi căzut o bombă. Ia uitați-vă aici ce crater. Locuitorii ne-au spus că acum mai bine de un an au avut loc ultimile extrageri și, de atunci, nimeni nu a mai venit să astupe aceste gropi. Ia uitați-vă, efectiv au abandonat această groapă. Aici s-a format și un mic lac.

La doar câțiva metri de acest crater, găsim altul și mai mare. Nici în acest loc nu au fost respectate angajamentele pe care firma și le-a luat. Imaginile de aici par a fi inspirate din filme cu apocalipsă. 

ȘTEFAN BEJAN, Reporter de investigații:

O groapă imensă. Cred că are mai mult de 10 metri înălțime. E greu să ne dăm seama. Au luat cât au putut. N-au ținut cont nici de cele mai elementare reguli de mediu. Observați! e mult mai mult decât cinci metri înălțime. Și au abandonat acest loc, la voia întâmplării, la voie mamei natură.

“Ploile-nevoile”

Primarul orașului Cornești, Valeriu Morari, spune că anterior în acest loc a fost pășune iar firma a promis că va efectua toate lucrările de amenajare a terenului imediat după terminarea drumului. “Practic, la finalizarea lucrărilor de drum, cariera trebuie să fie amenajată conform standardelor care sunt - Să pună copaci? - Da! - Să pună iarbă! - Da!”, a declarant Morari.

Întrebat dacă a semnalat inspectorilor de mediu încălcările, primarul ne-a spus că el nu cunoaște normele de exploatare. “Da! Într-adevăr, adâncimea este foarte mare, dar eu, standardele date nu le cunosc. Dar, mai sunt alte instituții abilitate care trebuie să verifice”, s-a apărat acesta.

L-am sunat pe Anatol Mihalache, dirigintele de șantier, angajat de Rutador să fie responsabil de “groapa de împrumut” de la Cornești. Mihalache a dat vina pe vreme pentru întârzierea lucrărilor de acoperire a gropilor.

 ”Noi în toamnă, în noiembrie, înțelegeți, ploile-nevoile, n-ai cum lucra acolo. În primăvară iarăși la fel, toată luna aprilie a plouat. Am vrut să intervenim mai devreme. Nu am putut. Acum cu summit-ul ista toată tehnica a fost luată la Anenii Noi.  Noi am vrut mai devreme. Au fost ploile și nu am putut. Acolo nici nu puteai să te ridici sus. Acum săptămâna asta am ieșit cu lucrările la Bahmut și ne ocupăm și cu groapa de împrumut”, ne-a spus Mihalache la telefon.  

Drumul promis în schimbul lutului se lasă așteptat

În schimbul lutului gratuit oferit de primăria Cornești, Rutador urmează să repare și un km de drum de la intrarea în sat. 

Primarul se plânge că a transmis mai mult solicitări către companie și autorități, a primit asigurări că lucrările de reparație vor începe curând, dar cei responsabili încă nu și-au onorat angajamentul. “Conform programului de lucrări, asfaltarea drumului de acces spre Cornești a fost planificat să fie executat după finalizarea drumului de ocolire a satului Bahmut. Dat fiind faptul că lucrările au fost finalizate înaintea începutului sezonului rece al anului, iar temperaturile scăzute nu ne permit execuția a lucrărilor de asfaltare, antreprenorul va executa lucrările garantate îndată ce temperatura mediului ambiant va permite execuția lucrărilor de asflatare. Iaca!”, a citat primarul de Cornești dintr-un răspuns primit de la Rutador.  

Dirigintele de șantier ne asigură că în curând Rutador își va îndeplini promisiunea și va demara lucrările de reparație a drumului. “De la monumet până la calea ferată se repară total drumul ăsta. Este așa ceva, este ordin, banii sunt pregătiți pentru așa ceva. Până în august noi trebuie să finalizăm toate lucrările legate de drumul ăsta”, ne-a dat asigurări reprezentatul companiei.

Și Sergiu Bejan ne-a spus că reparația drumului va începe în scurt timp. “Noi îl facem, pentru că obiectul abia se finalizează. Acum noi facem rectificări în bugetul fondului rutier. Nu noi, dar ministerul. Și noi avem preconizați acești 900 de metri”, ne-a precizat șeful ASD. 

Au plătit amenda, dar spun că nu au comis nici o ilegalitate

Și în satul Troița Nouă din Anenii Noi, Rutador a lăsat în urmă un peisaj apocaliptic. O imensă pată galbenă și mormane de pământ tronează pe unul din dealurile acoperite cu iarbă fragedă. 

Inspectoratul pentru Protecția Mediului  spune că la exploatarea acestei gropi cu împrumut au fost extrase cantități de argilă mai mari decât prevedea proiectul de execuție. Prejudiciul adus statului este de peste 250 mii de lei.

Reprezentantul companiei neagă însă aceste acuzații și spune că Rutador a exploatat chiar mai puțin decât i s-a permis. “Nu! Asta nu e adevărat. Da noi acolo, tehnologic trebuia să facem suprafețele orizontale și trebuia să lucrăm cu tehnică grea. Temporat acolo poate mai adânc (n.r. am săpat) pe unele locuri, dar cantitatea scoasă este mult mai mică decât aceea care este permisă”, ne-a spus la telefon Sergiu Guțu, dirigintele de șantier, responsabil de groapa de la Troița Nouă.

Acesta este contrazis însă de șeful de la drumuri, care spune că Rutador a fost chiar amendată pentru încălcările depistate. “La Troița Nouă antreprenorul a fost amendat că a depășit acel volum pe adâncime, cu suma de 235 mii de lei, pe care a achitat-o. Și a fost impus să restabilească înapoi acele cote care au fost decapate și preîntâmpinat că dacă se mai repetă, desigur că urmările vor fi cu mult mai complicate”, a declarant Sergiu Bejan pentru Cutia Neagră Plus. 

O nouă “groapă de împrumut” – un nou crater

Același tablou dezolant îl găsim și la Hănăsenii Noi din raionul Leova. Primăria localității a oferit 59 de ari pentru extragerea argilei, folosită la reabilitarea drumului republican ce leagă Leova de Cantemir. Terenul a fost exploatat de firma turcească Ozka care și-a asumat ca după finalizarea lucrărilor să planteze copaci și arbuști pe pământul pustiit. În locul lor, la aproape un an distanță găsim în continuare o groapă imensă.

Sergiu Bejan ne asigură că Administrația de Stat a Drumurilor va avea grijă ca firmele să-și îndeplinească toate atribuțiile prevăzute în contract. ”În caz când admitem că se întâmplă ca antreprenorul nu-și onorează obligațiunile, atunci rămâne garanția de bună execuție. Finalizăm recultivarea deja din această garanție. Orice groapă de împrumut va fi dusă până la sfârșit 100% de administrația drumurilor”, a precizat Bejan. 

Ina Coșeru, președinta Comisiei de Mediu, spune că legislația are lacune și urmează să fie făcute mai multe modificări la Codul subsolului, inclusiv la exploatarea “gropilor de împrumut”. ”Noi o să facem fondul de recultivare funcțional, pentru că el era inclus în codul subsolului, dar nimeni niciodată nu a respectat acest fond. Fondul trebuie să fie o categorie aparte la agentul economic, care să respecte un plan de recultivare anual și atunci peisajele apocaliptice dispar. Se exploatează două hectare, după asta se recultivează, următorul teren și iar se recultivează. Noi creăm acum instrumente de monitorizare, de presiune în cazul în care agentul economic nu respectă și elaborăm și regulamentul de recultivare. Deci toate instrumentele care pot fi utilizate pentru a ieși din situația asta. Pentru că avem foarte multe locuri care au schimbat imaginea Republicii Moldova. Și multe cariere sunt într-adevăr în locuri valoroase din punct de vedere al peisajelor - de-a lungul Prutului, de-a lungul Nistrului”, ne-a informat deputata. 

Din sursele noastre, am aflat că cei care se ocupă de astfel de activități nu-și onorează până la capăt obligațiile. De aceea noi am refuzat continuarea colaborării.

Anticipând probabil că firmele de construcții nu se vor ține de cuvânt, mai multe primării au refuzat să le ofere terenuri pentru extragerea argilei. Așa s-a întâmplat la Rădeni, unde Administrația de Stat a Drumului a solicitat consiliului local să ofere 40 de hectare în folosință unei companii de construcții.

Petru Răbdău, primarul comunei Rădeni, spune că inițial primăria a dat acordul, dar într-un final a refuzat să permită extragerea argilei de pe terenul localității. “Noi am avut drumuri în șantier în localitate și vreau să vă spun că campioanele oricum crează disconfort, începând cu îmbrăcămintea rutieră a drumurilor existente, disconfortul locuitorilor prin nivelul înalt de gălăgie și praful care este mult, urmare a acestor lucrări. Noi am avut discuții și locuitorii au dat acceptul doar cu condiție ca să fie făcute careva investiții. Din sursele noastre, am aflat că cei care se ocupă de astfel de activități nu-și onorează până la capăt obligațiile - nu conservează groapa din care extrag argila, nu plantează. De aceea noi am pus o pauză și am refuzat continuarea colaborării”, a menționat primarul comunei Rădeni. 

Pe urmele lutului

Am pornit această investigație de la ipoteza că firmele de construcții abuzează de permisiunea de exploatare a gropilor cu împrumut și fură argilă și pentru alte scopuri. Mai multe surse ne-au confirmat că furtul argilei din “gropile de împrumut” este o practică frecventă pe șantierele din țară. Ne-am propus să verificăm această ipoteză. Am mers la Leova, acolo unde era un șantier în lucru activ. Două zile am stat pe urmele camioanelor care cărau lutul extras pentru construcția drumului spre podul de la Bumbăta. Nu am reușit să identificăm nici un camion care să se fi abătut de la traseu.

În schimb, am observat că groapa din care se extrăgea lut era una imensă, iar adâncimea depășea cei cinci metri legali. Am arătat imaginele filmate de la Leova șefului de la Inspectoratul de Mediu. Ion Bulmaga a remarcat și el că adâncimea pare să nu corespundă cadrului legal. Cu exactitatea, spune acesta, va fi posibil de stabilit însă doar după efectuarea controalelor. 

Din ceea ce văd eu aici, s-ar părea inițial că sunt lucrări la o adâncime mai mare. Dar, nu cunosc care a fost nicelul solului până la începutul lucrărilor. Aceste puncte sun fixate în acele contracte. Ulterior, urmează să ieșim la fața locului să le contrapunem, punctele din proiectul atribuit și punctele din natură, pentru a vedea dacă sunt devieri sau nu”, a declarant Bulmaga.

/Cutia Neagră PLUS/ Situația financiară de la Air Moldova: Ce datorii a acumulat compania până în anul 2022
/VIDEO/ Cutia Neagră PLUS: Secretul din Larnaca. Conexiunile dintre soțul Emmei Tăbîrță și fiul patronului Trans-Oil
Cutia Neagră Plus: TOP 10 mașini cumpărate în 2022 de deputați. Cine a plătit 40 de mii de euro pentru un autoturism
Cutia Neagră PLUS: Gropile de împrumut. Cratere uriașe și pagube de milioane, apărute după reparația unor drumuri din R. Moldova
/VIDEO/ Cutia Neagră PLUS: Gropile de împrumut. Cratere uriașe și pagube de milioane, apărute după reparația unor drumuri din R. Moldova
Interviu cu jurnalista TV8, Mariana Rață: „Scopul unui jurnalist nu este să răstoarne puterea, ci să informeze publicul”
Interviu cu jurnalista TV8, Mariana Rață: „Scopul unui jurnalist nu este să răstoarne puterea, ci să informeze publicul”
/VIDEO/ Zi istorică în Moldova! Maia Sandu, la finalul Summitului CPE: „Sunt mai multe rezultate concrete”
/VIDEO/ Zi istorică în Moldova! Maia Sandu, la finalul Summitului CPE: „Sunt mai multe rezultate concrete”
TV8 angajează noi colegi! Cum poți deveni SMM, cameraman, reporter TV sau editor imagine
TV8 angajează noi colegi! Cum poți deveni SMM, cameraman, reporter TV sau editor imagine
/VIDEO/ Interpreta și jurnalista TV8, Andreea Josan, ne bucură cu o nouă melodie - „Ты прости”: „Va răscoli amintiri”
/VIDEO/ Interpreta și jurnalista TV8, Andreea Josan, ne bucură cu o nouă melodie - „Ты прости”: „Va răscoli amintiri”
TelegramWhatsappViber
Trimite-ne o știre

© 2023 TV8.md. Preluarea materialelor publicate pe tv8.md se face doar cu citarea sursei și prin intermediul unui link activ către pagina articolului.

FacebookInstagramYouTubetwittertelegram