Război în Ucraina, ziua 343: Vizită oficială, drone de 1 dolar și mesaj din SUA. Rusia ar pregăti o escaladare majoră în curând

investigații

/VIDEO/ Vile de lux în Parcul Nistrean și un dosar cu 7 învinuiți. Cum s-a construit în timpul anchetei penale și cine a cumpărat casele

11 decembrie 2022, ora 23:06

Renumita zonă de odihnă Vadul lui Vodă de pe malul râului Nistru, oficial înregistrată ca Parcul Nistrean, a ajuns în ultimii ani ținta afaceriștilor imobiliari. Hectare de teren luate în arendă de la Primărie s-au transformat în ogrăzi private. Au fost tăiați copaci și au fost construite complexe turistice, restaurante, iar mai nou un cartier rezidențial cu 23 de vile de lux. 

Exact un an în urmă, construcțiile inițiate în această zonă au ajuns în vizorul procurorilor, fiind calculate prejudicii de milioane de lei aduse mediului. În timp ce aveau loc acțiuni de urmărire penală, proprietarul a reușit să-și ducă la bun sfârșit proiectul imobiliar. Iar recent, complexul de vile a fost inaugurat cu mare fast. La petrecere au fost invitați noii locatari, în mare parte oameni de afaceri prosperi. Prețul unei vile din acest complex pornește de la 3 milioane și jumătate de lei.

20 de kilometri de la Chișinău. Jumătate de oră de mers cu mașina și ajungi pe malul Nistrului. O locație perfectă pentru o casă exclusivistă în sânul naturii. Prețul pentru o vilă într-o asemenea ambianță se poate ridica ușor la câteva milioane de lei. Din acest motiv, terenul din Parcul Nistrean este tot mai râvnit de investitorii din domeniul imobiliar. Două hectare de teren public din această zonă au fost ocupate recent de un complex exclusivist de vile. Pământul a fost luat în arendă de la Primăria orașului Vadul lui Vodă, bucată cu bucată, în diferite perioade de timp, iar apoi loturile au fost comasate, fiind pregătit teritoriul pentru complexul locativ. Documentele sunt ținute în mare secret. Primăria localității a refuzat să ni le ofere. Iar decizia Consiliului local cu privire la formarea bunului imobil prin comasare lipsește din Registrul de stat al actelor locale.

Un lot de peste un hectar a fost luat în arendă încă în anul 2004 de către Uzina Metacon, care gestiona fosta bază de odihnă „Patria” aflată acolo. Contractul a fost semnat, pentru o perioadă de 25 de ani, de către Iurie Onofriiciuc, aflat până astăzi în funcția de primar al orașului Vadul lui Vodă. Doi ani mai târziu, uzina Metacon a transmis ruinele bazei „Patria”, evaluate la un milion de lei, firmei Scandis Grup, fondată de Victor Ciumac și Serghei Ivanov. De atunci, proprietarii companiei s-au schimbat de mai multe ori, iar imobilele au fost obiectul unor litigii, fiind de câteva ori gajate.

Extinderea suprafeței de teren public oferit în arendă

În 2013, Primăria Vadul lui Vodă s-a judecat cu SRL-ul Scandis Grup, care acumulase datorii de aproape 100 de mii de lei pentru plata arendei terenului. Dar în loc să evite rău-platnicii, în noiembrie 2016, Primăria îi oferă firmei în arendă un teren alăturat, de 16 ari. În aceeași perioadă, un alt lot de 81 de ari, autoritatea locală l-a dat în chirie lui Vladimir Dușnîi, noul proprietar al firmei Scandis Grup.

Primarul afirmă că terenul a fost oferit în arendă în urma unor licitații și nu avea niciun drept să refuze înscrierea Scandis Grup la concurs.

Iurie Inofriiciuc, primar or.Vadul lui Vodă: - În urma exploatării bazei de odihnă, a fost solicitarea de a extinde și a fost format sectorul alături de baza de odihnă, care conform planului urbanistic, aprobat în 2007, este inclus în dezvoltarea zonei de agrement, adică a bazei de odihnă. Au fost primite toate avizele de la instituțiile de mai sus - Mediu, Sănătate Publică, care au permis extinderea. A fost încheiat contractul de arendă funciară în baza licitației aprobate, au trecut toate controalele legalității la toate nivelurile. Dar când se petrece licitația, acolo nu poate să fie selectat cine participă. Licitația este publică, participă orice cetățean, orice persoană fizică sau juridică care solicită să organizeze odihna acolo.

Reporter TV8: - Cum vedeți dvs ca primar dezvoltarea acestei zone? Ar trebui să rămână o zonă de agrement pentru oameni sau iată un complex privat care va fi locativ?

Iurie Onofriiciuc:  - Eu nu știu de unde ați luat dvs că el este locativ. La noi toată zona de odihnă, practic 80% este proprietate privată. Aș au fost timpurile și a devenit privată toată și fiecare agent economic are dreptul să se dezvolte.

Vladimir Dușnîi, cel care a arendat terenurile, deține mai multe afaceri, într-un domeniu cu totul diferit de cel imobiliar sau de agrement. Una dintre companiile sale se prezintă drept cel mai mare importator de pneuri şi baterii auto de pe piaţa R. Moldova. Contactat de reporterul Cutiei Negre, businessmanul a explicat cum a ajuns să facă investiții imobiliare la Vadul lui Vodă.

Reporter TV8: - Eu m-am uitat că dvs aveți afaceri în altă direcție, de ce ați decis în 2016 să vă ocupați de așa proiect și ați cumpărat?

Vladimir Dușnîi, om de afaceri: – Acolo era gunoiște. Acolo aruncau gunoiul de 50 de ani, pe acest teritoriu. Eu am vrut să fac ceva frumos, să amenajez teritoriul. După ce am făcut asta, deja a interesat pe cineva. Când am cumpărat eu această bază, acolo erau datorii de 5-7 ani, erau sechestre, erau executori judecătorești și eu am achitat totul din cont propriu.

Reporter TV8: - Dar cât plăteați dvs arenda Primăriei pentru acest teren?

Vladimir Dușnîi: - Mai mult ca toți ceilalți, pentru că atunci a ieșit o lege nouă și la mine arenda era cea mai scumpă la Vadul lui Vodă. Atunci s-au schimbat tarifele.

Retporter TV8: – Mai mult, asta cât plăteați, dacă ne puteți spune?

Vladimir Dușnîi: - Eu nu-mi amintesc. Acest teritoriu moare. Dacă nimeni nu se va ocupa de el, va muri. Acolo deja nu este sens să mergi la odihnă.

Pe cele două hectare de teren obținute în arendă, Vladimir Dușnîi a inițiat construcția unei baze cu „căsuțe de odihnă”. Proiectul a primit avizele de la Agenția Supraveghere Tehnică. Iar în septembrie 2018, Agenția de Mediu a eliberat avizul Expertizei Ecologice de Stat, dând astfel undă verde construcției.

Planurile inițiale ale agentului economic

Potrivit unei copii a documentului, proiectul prevedea construcția a 23 de complexe locative cu „căsuțe de odihnă, garaj, șopron, saună, terasă și zonă barbecue”. În proiect se mai regăseau un teren de sport, un teren de joacă pentru copii și 3 parcări, iar teritoriul bazei de odihnă urma să fie pavat cu dale de beton pe toate căile de acces auto și trotuare. Complexul urma să fie conectat la apeductul și canalizarea orășenească și racordat la gazoduct, fiind emis un aviz în acest sens de către Chișinău-Gaz.

Chiar dacă în proiect scria negru pe alb că terenul de 2,16 ha este public, proprietate a Primăriei Vadul lui Vodă, și este amplasat în zona de protecție a râului Nistru, pe teritoriul Parcului Nistrean, iar legea interzice categoric construcțiile capitale în spațiile verzi, funcționarii Agenției de Mediu au aprobat proiectul. Iar Primăria orașului Vadul lui Vodă a eliberat, în aprilie 2019, autorizația de construcție.

Prejudicii de 2,6 mil lei, potrivit Inspectoratului pentru Protecția Mediului

După demararea lucrărilor, inspectorii de mediu au făcut o vizită la șantierul din Parcul Nistrean. Atunci au fost înregistrate mai multe încălcări grave și calculate prejudicii pentru mediu de 2,6 milioane de lei.

Ion Bulmaga, șef Inspectoratul pentru Protecția Mediului: „Către Inspectorat a parvenit o sesizare. Ulterior, inspectorii deplasându-se la fața locului au constatat o serie de ilegalități și o să le enumăr. Pe lângă faptul că realitatea nu corespundea condițiilor tehnice din proiect, agentul economic și-a permis să vătămeze 8 arbori, totodată împrăștiind pe teren diferite deșeuri din construcție. Pentru încălcările depistate i s-a întocmit proces contravențional, stabilindu-se o amendă de 15 mii de lei. Suplimentar, li s-a calculat un prejudiciu care este peste 14 mii de lei și li s-a înaintat pentru achitare benevolă. Construcțiile care sunt pe terenul dat nu sunt compatibile cu destinația spațiilor verzi. Legea permite construcții ușor demontabile, dar din cele depistate la fața locului sunt construcții capitale înregistrate deja la Cadastru care deja au fost scoase în vânzare. Iar Art. 35 interzice total reducerea spațiilor verzi cum avem în cazul de față prin amplasarea acelor construcții capitale pe teren cu statut de spații verzi. A fost calculat un prejudiciu de 2,6 milioane lei. În conformitate cu atribuțiile Inspectoratului de Mediu a fost emis și transmis către Procuratura Generală un denunț penal în vederea atragerii la răspundere penală a tuturor persoanelor implicate în aceste încălcări foarte grave, după părerea mea”.

Trei cauze penale conexate într-un dosar

Pe 3 decembrie anul trecut, procurorii Secției investigarea fraudelor contra mediului din cadrul Procuraturii Generale au pornit o cauză penală în privința factorilor de decizie ai Agenției de Mediu, care au eliberat aviz pozitiv pentru vilele de lux din Parcul Nistrean.

Peste două săptămâni, procurorii au pornit o altă cauză penală pe factorii de decizie ai Primăriei orașului Vadul lui Vodă, pentru transmiterea în arendă a terenului și emiterea autorizației de construcție pentru aceleași vile.

În vara anului curent, oamenii legii au inițiat al treilea dosar penal pe funcționari din cadrul Centrului de Investigații Ecologice, bănuiți că, în mai 2018, ar fi falsificat, în interesul agentului economic, un Raport de încercări al probelor de sol. Actul arăta că pe terenurile vizate din Parcul Nistrean, grosimea stratului de sol fertil lipsește. Anume acel raport a stat la baza eliberării Avizului pozitiv al Expertizei Ecologice pentru proiectul Scandis Grup.

Ulterior, cele trei dosare au fost conexate într-o singură cauză penală.

„Pe terenurile nominalizate au fost efectuate lucrări de edificare a unor construcții incompatibile cu destinația spațiilor verzi, fiind ilegal redusă suprafața acestora. Deoarece a fost stabilit că între infracțiunile cercetate există elemente de legătură, iar prin acțiunile comune ale factorilor de decizie a survenit un prejudiciu mediului în proporții deosebit de mari, la 10 iunie 2022, a fost dispusă conexarea cauzelor penale. A fost efectuat un volum impunător de acțiuni de urmărire penală, pentru cercetarea sub toate aspectele, completă și obiectivă a circumstanțelor cazului în scopul stabilirii adevărului... În prezent, în cauza penală au fost puse sub învinuire 7 persoane, printre care factori de decizie ai Agenției de Mediu, Primăriei Vadul lui Vodă și administratorul agentului economic. Alte 3 persoane sunt recunoscute în calitate de bănuiți”, a detaliat Procuratura la solicitarea Cutiei Negre.

Funcționarii sunt învinuiți de abuz de serviciu. O astfel de infracțiune se pedepseşte cu amendă de până la 141 de mii de lei sau cu închisoare de la 2 la 6 ani.  

Primarul orașului Vadul lui Vodă neagă acuzațiile procurorilor și susține că Parcul Nistrean nu este o zonă verde, iar construcțiile au fost ridicate în baza avizelor eliberate de autoritățile centrale.

Iurie Onofriiciuc: - Parcul Nistrean este denumirea. Asta cum la Chișinău este sectorul Botanica, sectorul Râșcani, așa și aici a rămas denumirea. Dar în documentele care sunt acum ele figurează ca terenuri amenajate. Terenul cela a fost prevăzut în planul urbanistic pentru dezvoltarea zonei de agrement.

Reporter TV8: - Cum comentați atunci acuzațiile procurorilor care fac trimitere anume la Legea privind spațiile verzi din localități?

Iurie Onofriiciuc: - Dreptul lor este de a se autosesiza și a verifica legalitatea, cu ce se ocupă ei acum.

Reporter TV8:  - Dvs sunteți vizat în dosarul penal sau numai arhitectul orașului?

Iurie Onogriiciuc:  - Vizate sunt toate persoanele care au eliberat autorizațiile de construcție și actele respective până atunci. Dar ele au fost bazate pe avizele de la toate instituțiile și verdictul de la instituții a fost pozitiv. Actele emise de către Primărie au trecut controalele la toate nivelurile. Nu au fost obiecții și agentul economic a construit ceea ce a solicitat. 

Omul de afaceri care a inițiat construcția complexului de vile în zona de protecție a râului Nistru, respinge și el acuzațiile Procuraturii și afirmă că a obținut toate actele legal.

Vladimir Dușnîi: -Toți caută ceva. Nu este aici niciun gând rău, nicio minciună, nimic nu este. Faptul că eu am perfectat toate documentele, eu am făcut acest proiect pe parcursul a 3 ani, l-am coordonat. Dvs știți că pe cale ilegală așa nu e posibil. Trei ani toate aceste coordonări, achitarea datoriilor, replanificări. Eu deja regret de 100 de ori că m-am implicat în asta, am vrut cum mai bine, dar statut nostru... Pe ei (n.r. procurorii) nu-i interesează că alături este construit totul. Pe ei nu-i interesează nimeni. Îi interesează doar acest loc. Încă o dată vă spun, acest teritoriu nu are statut de parc. Acolo se permite să construiești.

Reporter TV8: – În Cadastru scrie că acolo e Parcul Nistrean.

Vladimir Dușnîi: - Parcul Nistrean este o denumire, dar statut de parc nu are acest teritoriu. Acolo e pentru construcții. Ceilalți primesc autorizații, dar anume acest loc pe cineva a interesat.

Reporter TV8:  - Dar cum comentați ceea ce spune Procuratura?

Vladimir Dușnîi: - Voi întrebați dacă ei au temei sau măcar o dovadă. Ei nu au nimic. Ei așa interpretează, ei așa spun, dar nu au temei pentru asta. Toate documentele au fost obținute legal.

Referitor la prejudiciile aduse mediului, Dușnîi neagă faptul că firma sa ar fi făcut defrișări neautorizate de arbori pe teren. Potrivit proiectului de execuție, prezentat Agenției de Mediu în 2018, urmau să fie tăiați doar 6 copaci. Însă oameni din zonă ne-au declarat în afara camerei video că ar fi fost tăiați mai mulți arbori de pe cele două hectare de pământ din Parcul Nistrean.

Reporter TV8: - Dar copaci dvs ați tăiat când ați început această construcție?

Vladimir Dușnîi:  – Noi nu am tăiat nimic. Dacă vă amintiți, a fost un uragan mare și a doborât copaci. Și la bazele vecine erau doborâți. Noi am curățat totul. Dar pentru ceea ce s-a tăiat, am plătit în buget și nu sunt sume mici.

Reporter TV8: – Cât ați tăiat?

Vladimir Dușnîi: – Eu nu țin minte. 

Vânzarea afacerii imobiliare

În mai 2021, după ce construise parțial casele din complexul de la Vadul Vodă, Vladimir Dușnîi a vândut afacerea. Noii propriet ari au continuat nestingherit construcțiile în baza unei alte autorizații emise de Primărie. Ba mai mult, au reușit să dea în exploatare complexul de vile și să vândă jumătate dintre case, în pofida faptului că există o anchetă penală.

Potrivit actelor din dosarul companiei Scandis Grup, consultat de reporterul Cutiei Negre la Agenția Servicii Publice, Vladimir Dușnîi a vândut firma cu un milion de lei. Adică a cedat drepturile pentru două hectare de teren pe malul Nistrului și toate construcțiile inițiate acolo pentru 50 de mii de euro.

Vladimir Dușnîi: „Eu în realitate nici nu am reușit să construiesc nimic. Am avut câteva construcții. Nu mi-au ajuns bani, criza, pandemia. Eu nu am avut bani, dar să împrumut nu am planificat și am fost nevoit să propun ca cineva să cumpere totul”.

sursa foto: Facebook.com/Romeo Zacarean

Cel care a cumpărat firma este Romeo Zacarean, cunoscut opiniei publice ca fiind patronul restaurantului „La Sarkis” din Chișinău. De gestionarea complexului de vile se ocupă însă Robert Arutiunean, administratorul „Scandis Grup”. Echipa Cutiei Negre s-a întâlnit cu acesta pentru a discuta la subiect, dar bărbatul a refuzat să fie filmat, acceptând doar înregistrarea audio a discuției.

Robert Arutiunean: - Noi am cumpărat compania în luna  mai 2021. Compania era în pierdere, cu datorii. Până în prezent suntem cu minus în bilanț. Compania a fost cumpărată cu toate drepturile, cu toate actele, cu dreptul de arendă asupra terenurilor, care sunt de stat. Așa și au rămas. Nimic nu s-a schimbat. Am cumpărat proiectul care deja era coordonat în totalitate, pentru construcția pe acest teren a unor obiective economice. Acestea sunt „case de oaspeți”, așa sunt și în prezent. Pentru arenda pământului, când noi am cumpărat, erau datorii pe care noi le-am achitat. Chiar am plătit în avans pentru anul 2023 pentru arenda terenului.

Reporter TV8:- Ne puteți spune cât costă arenda, cât plătiți anual?

Robert Arutiunean: - Nu pot spune pentru că acesta este un secret comercial între noi și stat. Eu nu țin minte acele cifre. Chiar dacă aș ține minte nu aș oferi această informație.

Într-un an de zile, Scandis Grup a reușit să finiseze construcția complexului de vile din Vadul lui Vodă pe care l-a botezat „La Sarkis Village”. Iată cum își prezintă dezvoltatorii proiectul pe site-ul complexului rezidențial.

 „Un concept absolut nou pentru Moldova la baza căruia stă ideea unei vieți frumoase, ce combină confortul urban și armonia naturii. Proprietarii beneficiază de o serie de avantaje exclusive pe care niciun complex rezidențial nu le poate oferi - nici în Moldova, nici în țările vecine. Un minut până la Nistru. Plimbarea pe un iaht confortabil va deveni cu siguranță una dintre cele mai preferate distracții. Iar cei care iubesc viteza vor putea merge cu scuterele pe apă sau cu ATV-urile prin pădure oricând își vor dori”.

Construcția a fost finisată în timpul anchetei penale

În septembrie curent, au fost semnate actele de recepție a complexului. A fost și o petrecere cu șampanie și frigărui pentru clienții selecți care au cumpărat case. „Visul La Sarkis Village s-a realizat! Pe 9 octombrie am marcat la propriu ziua ușilor deschise”, se lăuda compania pe rețelele sociale, distribuind și un video de la eveniment.

Întrebat de ce au continuat construcția în timp ce există pe rol o anchetă penală și au scos la vânzare toate casele, administratorul Scandis Grup ne-a declarat că firma nu este vizată în dosarul penal și nu are interdicții în activitate.

Robert Arutiunean: - Scandis Grup nu a primit nicio înștiințare, nicio scrisoare de la Procuratură. O singură dată a fost rugămintea personală a procurorilor care au venit la obiect spontan și au rugat să intre să vadă ce se întâmplă. Noi cu plăcere le-am permis să intre, nu i-am împiedicat, le-am arătat ce facem, le-am arătat proiectul. Totul este după proiect.  Pe Scandis Grup nu este inițiat niciun dosar penal. Pentru dvs asta ceva înseamnă? Iată dvs sunteți agent economic, dacă pe compania dvs nu este nicio cauză penală, nu aveți nicio încălcare, de ce trebuie să încetați să lucrați?

Reporter TV8:  - Pentru că există riscuri ca acest lucru va fi mai târziu în judecată.

Robert Arutiunean: - Eu nu văd riscuri. Noi tot avem juriști cu care comunicăm permanent. Vedem în actele noastre că am cumpărat compania legal. Actele pe care le-am primit au fost obținute pe cale legală. Unde sunt riscurile?

Reporter TV8: - Deci nu vedeți niciun risc pentru dvs și pentru clienții dvs care au cumpărat casele?

Robert Arutiunean:  - Eu văd riscuri pentru că în țara vecină este război. Eu în fiecare zi văd riscuri, credeți-mă.

La Cadastru au fost făcute deja înregistrările finale pentru vilele construite la Vadul lui Vodă. Agenția Servicii Publice ne-a declarat că agentul economic a prezentat tot setul necesar de acte și nu exista temei legal să fie refuzată înregistrarea.

„În acest caz a fost efectuat un control și nu a fost stabilită vreo încălcare  comisă de registrator. Acesta a efectuat înregistrarea în baza setului de acte eliberat de autorități. Organul cadastral nu verifică legalitatea actelor emise de acestea. Prin demersul Procuraturii din 10 decembrie 2021 s-a solicitat doar informarea procurorului în cazul parvenirii unor cereri privind modificarea înregistrărilor referitoare la un șir de bunuri imobile, inclusiv cele vizate supra”, a explicat ASP.

Sechestru pe bunurile învinuiților, da ru pe vile

Pe de altă parte, procurorii declară că au aplicat sechestru pe bunurile figuranților în dosar în valoarea necesară acoperirii prejudiciului calculat de Inspectoratul de Mediu, dar nu pot pune interdicții pe complexul de vile construit. 

Ghenadii Pîrlii, procuror pentru misiuni speciale al PG: „De stoparea construcțiilor se ocupă Agenția Supraveghere Tehnică și Inspectoratul pentru Protecția Mediului. Asta este atribuția lor.  Noi am solicitat când am pornit dosarul. Procuratura a făcut demersuri ca să stopeze și să anuleze toate avizele care au fost date de către autoritățile respective. Cât este un document legal, procurorul nu poate cere stoparea. Procurorul nu putea să aplice interdicții la etapa deja respectivă, care era. Vă dați seama că noi ne pomenim într-un litigiu de judecată. Noi avem condamnări la CEDO pe cazuri analogice, unde Procuratura a solicitat să fie pusă interdicție, un caz anterior. După care a fost condamnare la CEDO până la urmă și trebuie procurorii să plătească pentru că au intervenit. Procuratura nu are așa atribuții.

Agenția de Mediu a prezentat la solicitarea Cutiei Negre un document care confirmă că a retras, în februarie 2022, Avizul Expertizei Ecologice de Stat eliberat companiei  Scandis Grup, pentru proiectul din Vadul lui Vodă. Instituția se află astăzi în litigiu cu agentul economic care a contestat în judecată anularea actului.

 

Companii cunoscute și avocatul lui Andronachi, printre cumpărătorii vilelor

În timp ce procurorii adună probe pentru a putea trimite în judecată dosarul penal ce vizează construcția complexului de vile în zona Parcului Nistrean, agentul economic înstrăinează casele. Reporterul Cutiei Negre a identificat printre proprietari mai mulți oameni de afaceri și companii cunoscute în spațiul public. Iar o vilă a fost cumpărată de un avocat, care apără interesele unui fost demnitar în dosare de rezonanță. Noii proprietari se consideră cumpărători de bună credință. Astfel, în cazul în care dosarul va avea finalitate, cu greu va fi posibilă deposedarea de bunuri și demolarea vilelor, așa cum prevede legea în cazul construcțiilor edificate ilegal în spațiile verzi.

În ultimul an, pe site-urile specializate, au fost plasate mai multe anunțuri în care potențialii cumpărători sunt îndemnați să-și cumpere o vilă în complexul exclusivist de pe malul Nistrului. Prețurile se schimbă. De la 170 de mii de euro, cum titrau anunțurile în toamna anului trecut, la 140 de mii de euro în cele mai proaspete anunțuri pe care le-am găsit.

Pe site-ul Sarkis Village este indicat că prețul unei case pornește de la 174 de mii de euro, iar administratorul firmei susține că nu știe cine vinde casele mai ieftin. Până acum, 12 dintre cele 23 de vile din complex au fost vândute.

Printre primii investitori, care au cumpărat 5 vile încă la faza inițială a proiectului, se numără compania Rapid Link, specializată în servicii IT și vânzare de echipamente electronice. Tranzacțiile au fost încheiate în perioada în care Scandis Grup se afla încă în proprietatea lui Vladimir Dușnîi. Ulterior, două vile au fost revândute dezvoltatorului imobiliar.

Compania Rapid Link a ajuns în vizorul jurnaliștilor în anul 2018, după ce a fost selectată de Ministerul Sănătății și Protecției Sociale pentru a livra așa-numitele cutii pentru nou-născuți în maternităţile din R. Moldova. Cu acest proiect s-a lăudat foarte mult Vlad Plahotniuc. Contractele au fost în valoare de 23 de milioane de lei. Ziarul de Gardă scria atunci că angajații Rapid Link au finanțat campaniile electorale pentru Partidul Democrat. Tot în anul 2018, firma a câștigat un alt contract de stat, de aproape 12 milioane de lei, pentru a instala sistemul de înregistrare video în secțiile de votare la alegerile parlamentare din februarie 2019.

Compania este abonată și în prezent la banii publici. Chiar în această toamnă a semnat un contract de 22 de milioane de lei cu Ministerul de Interne, pentru extinderea sistemului de supraveghere video a circulației rutiere. Firma a fost singura care s-a înscris la licitație. Și anul trecut, MAI a încheiat un  contract similar cu Rapid Link în valoare de peste 20 de milioane de lei. Datele consultate pe portalul Agenției Achiziții Publice arată că, în ultimii 5 ani, Rapid Link a câștigat licitații de stat în valoare de aproape 150 de milioane de lei.

Contactat de reporterul Cutiei Negre, pentru a afla detalii despre banii investiți în vilele din Vadul lui Vodă, proprietarul companiei Rapid Link, Victor Baciu, a refuzat să vorbească la telefon și a cerut întrebările în scris, pe email.

„Informația solicitată de dvs ce vizează proprietățile, afacerile și mișcările fluxurilor

financiare, în mare parte reprezintă secret comercial și nu poate fi divulgată. Toate tranzacțiile efectuate de către Rapid Link sunt perfect legale. Despre careva abateri grave de la legislație, ce vizează acest proiect imobiliar, nu am fost informați”, ne-a răspuns mai apoi compania pe email.

Un alt agent economic care a cumpărat 3 vile în primăvara anului 2021 și mai târziu le-a revândut este SRL Liudin- Prim. Firma este fondată de Liudmila Budac, acționară și la altă companie Lumea Imobilului, ce administrează din 2005 o agenție imobiliară cu același nume.

La un număr de telefon al agenției am găsit-o pe Liudmila Budac, dar nu a vrut să vorbească despre vilele cumpărate la Vadul lui Vodă, motivând că o altă persoană s-a ocupat de asta. Femeia a promis că persoana responsabilă ne va contacta, dar nimeni nu a mai revenit pentru a oferi comentarii la subiect din partea companiei.

În luna martie curent, una dintre vile a fost cumpărată de avocatul Oleg Mîța, cunoscut drept apărător al fostului deputat democrat Vladimir Andronachi în dosarele de rezonanță în care este vizat. Contactat de reporterul Cutiei Negre, Oleg Mîța a refuzat să ofere detalii despre tranzacția imobiliară pe care a făcut-o.

Dosarul penal se află la etapa finală

După un an de la pornirea dosarelor penale  în cazul vilelor din Vadului Vodă, șeful Inspectoratului de Mediu afirmă că monitorizează atent situația și va insista ca cei care aduc prejudicii mediului să fie pedepsiți.

Ion Bulmaga: „În conformitate cu Art 116 din Codul Contravențional, dar și alte norme de drept ce vizează protecția mediului înconjurător, orice construcție care este incompatibilă cu destinația terenului pe care este amplasată urmează a fi demolată, fie din contul celor care au încălcat flagrant legea, fie din contul autorității publice locale. Inspectorul de Mediu o să monitorizeze ca această situație să aibă finalitate, ca terenurile care au fost devalizate din interiorul spațiilor verzi să fie reintroduse, iar cei care au încălcat legislația de mediu să-și primească pedeapsa după cum scrie legea”.

Procurorul Ghenadie Pîrlii dă asigurări că dosarul penal se află la etapa finală, dar procesul este tărăgănat de avocații funcționarilor învinuiți de abuz de putere. 

Ghenadie Pîrlii: „Noi suntem în etapa finală. Vă dați seama că sunt 9 persoane învinuite și lucrează doi procurori pe dosar. Sunt acțiuni de urmărire penală foarte multe pe dosar și plus la asta avocații contestă toate hârtiile. Eu personal am fost de vreo 20 de ori la judecată cu contestările avocaților”.

În ultimii ani, auditorii Curții de Conturi au identificat mai multe construcții ridicate cu abateri de la lege pe terenuri publice cu statut de spațiu verde și au sesizat organele de drept. Prejudiciul adus statului este de zeci de milioane de lei.

Ce spune Legea cu privire la spaţiile verzi ale localităţilor la care fac trimitere procurorii în cadrul dosarului ce vizează complexul de case din Vadul lui Vodă:

Art 6 aliniatul (1): Spaţiile verzi folosite în interes public constituie obiectul exclusiv al proprietăţii publice şi nu pot fi privatizate sau arendate.

Art.20 aliniatul (2) Construcţiile incompatibile cu destinaţia spaţiilor verzi (obiective industriale, locative, staţii de alimentare cu combustibil etc.) sunt interzise.

Art.20 aliniatul (3) Efectuarea construcţiilor fără acordul populaţiei din zonele limitrofe se interzice.

Art. 35 aliniatul (1) Reducerea suprafeţelor spaţiilor verzi este interzisă. Răspunderea deplină o poartă autorităţile administraţiei publice locale şi autoritatea centrală pentru mediu.

Alegerile locale - o repetiție a celor parlamentare? Negru: „Unele partide vor încerca să iasă din umbră sau să facă rebranding”
/VIDEO/ Alegerile locale - o repetiție a celor parlamentare? Negru: „Unele partide vor încerca să iasă din umbră sau să facă rebranding”
TV8 își extinde echipa și angajează noi colegi! Cum poți deveni redactor site sau reporter TV
TV8 își extinde echipa și angajează noi colegi! Cum poți deveni redactor site sau reporter TV
/METEO/ Ultima lună de iarnă începe cu temperaturi negative, iar ghețușul de pe drumuri ne-ar putea da bătăi de cap: Unde va ninge
/METEO/ Ultima lună de iarnă începe cu temperaturi negative, iar ghețușul de pe drumuri ne-ar putea da bătăi de cap: Unde va ninge
Război în Ucraina, ziua 343: Vizită oficială, drone de 1 dolar și mesaj din SUA. Rusia ar pregăti o escaladare majoră în curând
/VIDEO/ Război în Ucraina, ziua 343: Vizită oficială, drone de 1 dolar și mesaj din SUA. Rusia ar pregăti o escaladare majoră în curând
Republica Moldova va evolua în prima semifinală a Eurovision 2023: Țările cu care va concura și cine va cânta în a doua semifinală
/VIDEO/ Republica Moldova va evolua în prima semifinală a Eurovision 2023: Țările cu care va concura și cine va cânta în a doua semifinală

social

/VIDEO/ Cutia Neagră PLUS: „Sicriul” din Laundromat! Cum a fost îngropat dosarul angajaților BNM. Legătura dintre Tăbîrță și Platon

30 ianuarie 2023, ora 07:41

Timp de patru ani, între 2010 și 2014, prin intermediul a 17 judecători, 3 executori judecătorești și o bancă comercială, prin Republica Moldova au fost spălate 22 de miliarde de dolari din Federația Rusă. Schema poartă semnătura de autor a lui Veaceslav Platon. Laundromatul ne-a făcut cunoscuți în întreaga lume. Pe 4 ianuarie curent, un judecător care a doua zi a ieșit la pensie, a emis o sentință de achitare în privința angajaților Băncii Naționale (BNM). Printre cei vizați este fosta viceguvernatoare a BNM, Emma Tăbîrță. 

Cutia NEAGRĂ PLUS a intrat în posesia unor documente care dezvăluie relația strânsă dintre Tăbîrță și Platon, precum și premisele inedite care explică circumstanțele în care a fost emisă sentința de achitare. Fostul procuror care a gestionat dosarul angajaților BNM îl numește astăzi un „dosar sicriu”.

Totul a început în august 2016, atunci când viceguvernatoarea BNM, Emma Tăbîrță, și alți trei angajați ai instituției - Matei Dohotaru, Ruslan Grate și Vladimir Ţurcanu, șefii Departamentul reglementare şi supraveghere bancară și Direcţia monitorizare a activităţii de prevenire şi combatere a spălării banilor, au fost săltați de procurori și plasați în arest, fiind vizați în dosarul Laundromat.  

Cei patru au fost acuzați că nu ar fi întreprins toate acțiunile necesare pentru a bloca transferurile bancare dubioase. Acest fapt a permis tranzitarea a circa 22 de miliarde de dolari prin Republica Moldova în anii 2010-2014. 

 „În această dimineață, procurorii anticorupție au reținut în bază de ordonanță persoanele suspecte”, a spus fostul șef al Procuraturii Anticorupție, Viorel Morari, în august 2016. 

„Temei pentru reținere au servit și declarațiile unor martori care au început să apară după intensificarea investigațiilor în legătură cu faptul spălării banilor în proporții deosebit de mari. Dacă acuzarea se va menține în baza articolului 329, alineatul 2, Codul Penal, pe faptul neglijenței, riscă șase ani de închisoare cu privarea de a ocupa anumite funcții până la zece ani.” 

 La șase ani distanță, aflăm că nu s-a menținut acuzarea despre care vorbea fostul șef al Procuraturii Anticorupție. Cei patru angajați ai BNM au scăpat basma curată, fiind achitați recent de prima instanță. 

Sentința a fost pronunțată pe 4 ianuarie de către judecătorul Ion Morozan în ultima sa zi de muncă în calitate de magistrat, după care a plecat onorabil la pensie.

În martie 2017, procurorul anticorupție Eugen Balan a transmis în instanță dosarul angajaților BNM, învinuiți de neglijență în serviciu cu urmări grave în baza articolului 329, alineatul 2, litera b) din Codul Penal, care prevedea următoarele:

„Neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare de către o persoană publică a obligaţiilor de serviciu ca rezultat al unei atitudini neglijente sau neconştiincioase faţă de ele, dacă aceasta a cauzat daune în proporţii mari intereselor publice sau drepturilor şi intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice, care a provocat alte urmări grave, se pedepsește cu închisoare de la doi la șase ani, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la cinci la zece ani”.

Primul pas: sesizările avocaților

În octombrie 2019, la doi ani de la trimiterea dosarului în instanță, două sintagme care se regăsesc în acest articol din Codul Penal - „intereselor publice” și „urmări grave” - au fost declarate neconstituționale. Hotărârea Curții Constituționale i-a favorizat pe foștii angajați ai BNM și i-a scăpat practic de condamnare.

Mai multe sesizări pentru ridicarea excepției de neconstituționalitate a sintagmei „urmări grave” au fost trimise la Înalta Curte la finele anului 2018 la solicitarea avocaților magistraților implicați în Laundromat. Aceștia au fost judecați în baza Articolului 307 din Codul Penal pentru „Pronunțarea unei sentințe, decizii, încheieri sau hotărâri contrare legii, soldată cu urmări grave”. 

Sesizările au fost examinate de Curtea Constituțională după aproape un an. Hotărârea Înaltei Curți a fost pronunțată pe 17 octombrie 2019, iar din complet a făcut parte și Vladimir Țurcan, fostul deputat socialist numit judecător pe 16 august 2019. În acel moment, Țurcan era președinte al instanței.

Cu puțin timp înainte de a fi învestit în funcția de judecător al Curții Constituționale, Vladimir Țurcan l-a vizitat în penitenciar pe Veaceslav Platon, învinuit de procurori că ar fi pus la cale „Spălătoria rusească”. Atât Țurcan, cât și Platon au recunoscut că s-au întâlnit în închisoare.

Veaceslav Platon: „Desigur că a fost... Eu am comunicat cu omul care a fost vicepreședintele Comisiei pentru investigarea furtului miliardului”, a spus Veaceslav Platon în cadrul emisiunii „Politica” pe 27 mai 2020. 

Prin Hotărârea Curții Constituționale din 17 octombrie 2019 a fost declarată neconstituțională și sintagma „intereselor publice” din articolul 329 al Codului Penal. Pe acest aspect au depus sesizări patru avocați, care își apără clienții în dosare ce nu au tangență cu Laundromatul. Angajații Băncii Naționale, judecați în baza aceluiași articol, pur și simplu, au profitat de hotărârea Curții Constituționale.

Aviz pozitiv la sesizări de la președintele Igor Dodon

În procesul examinării sesizărilor, Curtea Constituțională a solicitat și opiniile principalelor instituții ale statului. Reprezentantul Guvernului a declarat că normele contestate nu contravin Constituției. Parlamentul nu a dat o calificare, considerând că judecătorii constituționali trebuie să decidă. Președintele Igor Dodon a fost singurul care a susținut categoric faptul că normele contestate ar trebui declarate neconstituționale.

 „În opinia Președintelui, noțiunea de „interese publice” utilizată la articolul 329 din Codul Penal este una generală, care nu poate fi definită. Astfel, aceasta contravine articolelor 1, 22 și 23 din Constituție”, se menționează în motivarea Președinției citată în  hotărârea Înaltei Curți. 

Mai mult, Igor Dodon a opinat că Parlamentul trebuie să revizuiască legea pentru a exclude calificativul „urmări grave”, ce se conține în zeci de articole ale Codului Penal. Nu am reușit să îl găsim pe Igor Dodon pentru a comenta demersul pe care l-a făcut atunci la Curtea Constituțională. 

 Potrivit avocatului Ștefan Gligor, decizia Curții Constituționale a creat un haos în justiție. Până în prezent, Parlamentul nu a competat aceste norme și nu a dat calificare, pentru că urmările unor infracțiuni pot să fie într-adevăr grave, iar cei vinovați pot scăpa de pedepse. 

Ștefan Gligor: „Prin hotărârea Curții Constituționale sunt vizate practic toate articolele prin care se fac responsabili în fața legii funcționarii publici, înalții funcționari”, a opinat avocatul Ștefan Gligor. „Decizia Curții Constituționale a creat un haos în justiție Și atunci, iese că legea este impotentă. Noi suntem statul în care s-a comis Landromatul cu acoperirea statului și instituțiilor de supraveghere MUSCA. Și atunci, iese că noi nu putem trage pe nimeni la răspundere pe motiv că articolele din Codul Penal în urma hotărârilor Curții Constituționale sunt ciunte”.

Pasul doi: Rechizitoriul precar al procurorilor

După hotărârea Curții Constituționale, procurorul responsabil de dosarul angajaților BNM s-a văzut nevoit să ceară în instanță recalificarea faptelor inculpaților în baza unui alt alineat din același articol al Codului Penal - neglijență în serviciu, dar fără urmări grave. Infracțiunea face parte deja din categoria celor ușoare și inculpații nu mai pot să fie trași la răspundere, pentru că a expirat termenul de prescripție. 

Eugen Balan, procurorul care a instrumentat dosarul Emmei Tăbîrță și a celor trei angajați ai BNM, este fratele avocatului Iulian Balan, care îl apără pe Ilan Șor. Eugen Balan a mai fost responsabil de dosarul fostului șef al Băncii de Economii, Grigore Gacichevici, ajuns pe masa judecătorilor în 2013 și examinat și astăzi în primă instanță. În martie 2021, Eugen Balan a demisionat din Procuratură. 

L-am contactat la telefon pentru a-l întreba despre recalificarea faptelor foștilor angajați ai BNM, însă acesta a refuzat să ofere comentarii, motivând că a plecat din sistem și, în prezent, sunt alți responsabili de dosar.

„Eu nu pot să vă ofer comentarii asupra unui dosar care îi „grob” (sicriu - n.r.). El o să fie,  probabil, contestat la Curtea de Apel. Trebuie să se expună, dar Dvs vreți să faceți din toate astea un show”, a spus fostul procuror Bălan.

În cadrul procesului de judecată, avocata Emmei Tăbîrță a reclamat și încălcări de procedură admise de procurori la reținerea și arestul angajaților Băncii Naționale. 

„Ordonanța de reținere din 4 august 2016 nu a fost întocmită și dispusă de procurorul general interimar al Republicii Moldova, ci marcată cu sintagma ACCEPTAT de către ultimul”, a motivat avocata. „Ordonanța de punere sub învinuire din 5 august 2016 a fost emisă, de asemenea, de un organ judiciar necompetent. În continuare, ordonanța de inițiere a procedurii de aplicare a arestului preventiv pe un termen de 30 zile a fost de asemenea marcată cu sintagma ACCEPTAT de procurorul general interimar. Nulitatea absolută a ordonanței din 5 august 2016 atrage nulitatea tuturor actelor ulterioare acesteia”, se spune în motivarea sentinței emise de Ion Morozan.

Solicitat să comenteze aceste acuzații legate de erori de procedură, Eduard Harunjen, procuror general interimar în acea perioadă, a declarat că au fost respectate toate normele legale. 

 Eduard Harunjen, ex-procuror general interimar (martie - decembrie 2016: „În anul 2016, atunci când a avut loc fapta propriu-zisă și când au fost reținuți membri ai organului de conducere al BNM, era altă prevedere legală, care prevedea că reținerea, arestarea, trimiterea în judecată se face la decizia procurorului general sau a unui adjunct”, a spus Eduard Harunjen,  „La decizia” nu înseamnă prin ordonanță, dar „cu încuviințarea” și aceasta este o garanție pentru membrii organului de conducere al BNM ca o verigă de control suplimentară din partea procurorului general. Aceasta era practica Procuraturii Generale de până la anul 2021, când legea propriu-zisă a fost modificată”.

Pasul trei: Verdictul magistratului Morozan

Dosarul foștilor angajați ai BNM învinuiți de neglijență în serviciu cu urmări grave s-a aflat în procedura magistratului Ion Morozan de la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, aproape șase ani. Dosarul a fost trimis în instanță de procurori în martie 2017. Judecătorul a emis însă sentința prin care i-a achitat total pe inculpați în ultima sa zi de muncă, înainte de a pleca la pensie. 

Cutia Neagră a mai identificat un dosar ce vizează Laundromatul în care Ion Morozan a reușit să emită o sentință după ce Consiliul Superior al Magistraturii i-a aprobat cererea de demisie. Pe 25 noiembrie, Morozan a achitat-o pe fosta judecătoare Aurica Us, învinuită de pronunțarea unei hotărâri contrare legii. Ex-magistrata a permis în 2013 un transfer de 500.000 de dolari din „Spălătoria rusească”. Ion Morozan a tras concluzia că „fapta inculpatei nu întrunește elementele infracțiunii”.  

Cererea lui Ion Morozan de demisie din funcția de judecător în legătură cu atingerea plafonului de vârstă de 65 de ani a fost aprobată de Consiliul Superior al Magistraturii pe 9 septembrie 2022.  Dar hotărârea CSM stipula că Morozan se eliberează din funcție din data de 5 ianuarie 2023.

La 4 ianuarie, cu o zi înainte de pensionare, Ion Morozan a pronunțat sentința de achitare a fostei viceguvernatoare BNM Emma Tabîrță și a foștilor săi colegi învinuiți în același dosar pentru neglijență în serviciu. Judecătorul a considerat că probele prezentate de procurori nu demonstrează vinovăția inculpaților.

„Analizând probele cercetate în şedinţa de judecată, instanţa a tras concluzia că învinuirea adusă inculpaților nu s-a confirmat. Inculpații sunt învinuiți de o serie de acțiuni și inacțiuni, care se presupune că au dus la exercitarea necorespunzătoare a atribuțiilor de serviciu, care nu sunt de fapt concretizate în măsura în care să clarifice acuzațiile aduse inculpaților prin referire la fișa de post, alte acte purtând un caracter general”, a motivat judecătorul Morozan.

L-am contactat telefonic pe magistrat pentru a-i adresa câteva întrebări, dar el a refuzat să facă comentarii despre sentința pe care a pronunțat-o.

Ion Morozan, ex-judecător: „Tot ce am avut de spus este scris în sentință. Sentința este publicată pe site-ul instanței”, a declarat Ion Morozan. „Nu în ultima zi. A ieșit că au fost pronunțări pe 28, mi se pare, și nu reușeam să finalizez dosarele și de asta le-am pus în ultima zi, ca să reușesc”. 

Pasul patru: Procuratura nu a făcut recurs

În condițiile în care magistratul Ion Morozan i-a achitat pe foștii angajați ai BNM, există riscul ca statul să le plătească acestora și despăgubiri, consideră avocatul Promo-LEX, Alexandru Postică:

„Legea 15/45 prevede expres dreptul persoanei de a cere despăgubiri. MUSCA Legea prevede mai multe tipuri de despăgubiri”, a declarat Alexandru Postică. „Deci, este despăgubirea atât materială, cât și despăgubirea morală, pentru prejudiciul acordat. Și aici, iarăși, nu avem anumite cuante, ceea ce foarte important în contextul întrebării dvs. care ar fi întinderea acestor despăgubiri, fiindcă îi revine judecătorului care va examina această cauză să se expună asupra argumentelor părții care a fost achitate și va dicta anumite cheltuieli. Deci, dacă vorbim despre cine va achita acestea, evident că suma este achitată din cadrul bugetului de stat a Republicii Moldova.”  

La rândul său, Inna Soțchi, avocata Emmei Tăbîrță, a spus că nu știe dacă clienta sa intenționează să solicite despăgubiri.

 „Clienta mea încă nu mi-a spus decizia pe care a luat-o pentru dosarul respectiv, dacă va solicita sau nu. Și cred că e prematur. Ar trebui să așteptăm să vedem dacă sentința este definitivă și irevocabilă”.  

Între timp, Procuratura Anticorupție a decis să nu atace sentința emisă de Ion Morozan pe 4 ianuarie curent la Curtea de Apel Chișinău. 

„Considerăm că această sentință nu este ilegală sau neîntemeiată. Acuzatorul de stat a fost de acord cu argumentele de fapt și de drept expuse de către instanță. Acuzatorul a considerat relevant că, la investigarea cazului în perioada 2016 - 2017, nu s-au luat în considerație prevederile articolului 38 al Legii privind instituțiile financiare, potrivit cărora aplicarea oricărei sancțiuni, inclusiv cea cu amendă, în privința Moldindconbank, nu era o obligație, ci un drept al Consiliului BNM, din componența căruia făcea parte inculpata Emma Tăbîrță.

Posibilitatea aplicării sancțiunilor în privința Moldindconbank nu era de competența inculpaților Vladimir Țurcanu, Matei Dohotaru și Ruslan Grate, care la acel moment exercitau funcții de șefi de direcții. Respectiv, comportamentul acestora în raport cu executarea atribuțiilor de serviciu nu au produs nemijlocit daune materiale bugetului de stat”, se menționează în comunicatul emis de Procuratura Anticorupție.

Detalii inedite!  Relația dintre Emma Tăbîrță și Veaceslav Platon

Cutia Neagră a intrat în posesia unor conversații pe care fosta viceguvernatoare Emma Tăbîrță le-a întreținut pe Skype, în decursul anului 2013, cu o persoană care, potrivit surselor noastre, ar fi Veaceslav Platon, cel căruia îi este atribuită organizarea și punerea în aplicare a „spălătoriei rusești”. Discuția a avut loc în perioada în care Emma Tăbîrță deținea funcția de viceguvernator al BNM, iar Laundromatul era în plin proces de desfășurare.

Personajul cu care fosta viceguvernatoare discută pe Skype figurează cu nickname-ul „Lazurit5555”. Potrivit unei surse oficiale a Cutiei Negre, acesta ar fi Veaceslav Platon. Cele două persoane au discutat despre subiecte legate de Moldincondbank, situația de la Moldova Agroindbank, ASITO.    

De exemplu, pe 22 mai 2013, „lazurit5555” o întreabă pe Emma Tăbîrță dacă fostul guvernator al Băncii Naționale, Leonid Talmaci, poate să fie membru al Consiliului Moldincondbank. Viceguvernatoarea îi răspunde că se va interesa. 

Pe 20 ianuarie 2015, Leonid Talmaci a devenit preşedinte al Comitetului de conducere a BC Moldindconbank.

Pe 30 august 2013, Emma Tăbîrță îi mulțumește interlocutorului său pentru un cadou „foarte frumos”. Această dată este ziua de naștere a fostei viceguvernatoare a BNM.  

Cei doi mai discută despre atacul raider la Moldova Agroindbank. La începutul anului 2013, a avut loc transferul dreptului de proprietate asupra unui pachet de 43% din acțiuni la Moldova Agroindbank  cătră companii controlate de Platon, fără acordul Băncii Naționale. 

De altfel, acțiunile lui Platon de la Moldova Agroindbank par să fie motivul deteriorării relațiilor dintre acesta și Emma Tăbîrță la începutul anului 2014. Documentul ajuns în posesia Cutiei Negre arată că, în ianuarie 2014, Platon îi scria deja pe un ton amenințător viceguvernatoarei BNM despre refuzul Băncii Naționale de a recunoaște modificările în structura de acționariat a Moldova Agroindbank.  

Platon o acuza pe demnitară că prin acțiunile sale BNM au avut un rol distructiv și a paralizat cea mai mare bancă din Moldova și amenința să se adreseze Tribunalului din New York și Londra. Tăbîrță însă nu a mai răspuns la niciunul din aceste mesaje. 

Avocata Emmei Tăbîrță, Inna Soțchi, a declarat că nu știe despre o asemenea discuție a clientei sale cu Platon și că această conversație nu a fost prezentată drept probă în cadrul procesului.

„Nu cunosc nici despre înregistrări, nici despre faptele pe care le-ați relatat”, a declarat Inna Soțchi. „Toate probele, materialele, declarațiile sunt cu lux de amănunte descrise în sentință. Mai mult decât ceea ce este în sentință și ce a fost prezentat în dosar eu nu cunosc, nu posed asemenea informații și  nu pot să comentez.”

Cutia Neagră l-a contactat și pe Veaceslav Platon pentru reacție. El însă a declarat că această conversație este o invenție a TV8.

Veaceslav Platon: „Cu Doamna Tăbîrță, am comunicat în cadrul interacțiunilor BNM ca organ al reglementării activității bancare și băncilor comerciale unde eu am fost acționar. Formatul comunicării noastre a fost extrem de oficial, extrem de formalizat, și nu mi-am putut permite să fac acest lucru [despre cadou]. Vreau să declar că această conversație, dacă există, este o conversație mai curând între Emma Tăbîrță și Dvs., Ilie, împreună cu Mariana Rață.”

Statul a ratat încasarea a peste 14 milioane de lei

Tranzacțiile dubioase din Laundromat au fost constatate în cadrul unui control efectuat de BNM la Moldindconbank încă în vara anului 2011, iar apoi și de alte controale efectuate anual până în 2014. Emma Tabîrţă a fost învinuită că avea toată informaţia privind spălarea banilor, dar nu a propus retragerea licenţei băncii pentru a bloca acțiunile de spălare de bani sau măcar amendarea corespunzătoare a băncii. Astfel, statul a ratat încasarea a peste 14 milioane de lei din amenzile care ar fi trebuit aplicate Moldindconbank. Prin acest fapt, a fost provocat un prejudiciu material în proporţii deosebit de mari, acuza procurorul.

În timpul procesului de judecată, Emma Tăbîrță a confirmat că știa de la bun început despre tranzacțiile de miliarde. 

 „Copii ale raportului privind rezultatele de control au fost expediate la adresa Serviciului Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor din cadrul Centrului Anticorupție. Suplimentar, în cadrul CNA a fost organizată o şedinţă la care au participat reprezentanţii mai multor instituţii din stat precum: Serviciul de Informații și Securitate, Procuratura Generală, Comisia Națională a Pieței Financiare, Ministerul Justiţiei şi alte autorităţi la care am discutat modul de executare a hotărârilor judecătoreşti prin intermediul Moldindconbank”, a declarat Emma Tabîrță în judecată.

Fostul angajat al BNM, Vladimir Țurcanu, a dezvăluit că Departamentul reglementare și supraveghere bancară pe care l-a condus a cerut după controlul din 2014 aplicarea unei amenzi maxime prevăzute de legislație pentru Moldindconbank - 6 milioane de lei, dar suma a fost redusă până la două milioane la solicitarea Departamentului juridic al BNM.

Angajații BNM au declarat în instanță că au informat de fiecare dată Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor despre abaterile depistate la Moldindconbank, dar acțiunile care au urmat nu au stopat „spălătoria rusească”. 

Fosta conducere a Serviciului Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor a recunoscut în cadrul audierilor Comisiei parlamentare de anchetă privind Laundromatul că instituția a înregistrat încă în octombrie 2010 prima tranzacție suspectă din acest caz. Cu toate acestea, nu a putut să intervină eficient deoarece instituțiile străine de la care au solicitat informații nu au oferit răspunsuri complete. Banii suspecți din Rusia au continuat să tranziteze R. Moldova chiar și după inițierea unei cauze penale.

 EVGHENII SÎRBU, ex-vicedirector SPCSB: „Serviciul toate acțiunile care le făcea aveau un efect zero datorită efectului sustensiv. Era o luptă între organizatorii acelei tranzitări și instituțiile statului, cel puțin, în persoana Serviciului”, a declarat Evgheni Sîrbu, fost vicedirector al SPCSB. „Noi, circa opt luni de zile, când deja făceam blocări, era inițiată cauza penală, oricum tipologia mergea. Dacă dosarul penal a fost inițiat pe 14 februarie 2014, ultima tranzacție a avut loc pe 16 mai 2014. Din câte vedeți, instituțiile statului, inclusiv Serviciul de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor nu a avut capacitatea de a bloca imediat aceste tranzacții. Probabil, organele de urmărire penală trebuie să aibă răspuns la întrebări ce i-a determinat pe organizatorii schemei să se oprească.” 

Emma Tăbîrță nu se află în Moldova

Fosta viceguvernatoare BNM Emma Tabîrță a plecat din R. Moldova, motivând că are nevoie de tratament în afara țării. Aceasta este învinuită și în dosarul fraudei bancare, împreună cu fostul guvernator BNM, Dorin Drăguțanu, și ex-viceguvernatorul Ion Sturzu.  În septembrie 2022, Procuratura Anticorupție a anunțat că a transmis în instanță dosarul doar pe numele a doi figuranți. Emmei Tăbîrță nu i-a putut fi înaintată învinuirea deoarece se află în afara țării. Procurorii au trimis o comisie rogatorie în țara unde se află, pentru a-i aduce la cunoștință învinuirea.

 Avocata Emmei Tăbîrță susține că nu știe dacă clienta sa intenționează să revină în R. Moldova.

„Eu nu cunosc despre planurile doamnei Emma Tăbârță de a se întoarce sau nu sau unde dumneaei domiciliază la moment”, a spus avocata.

Începând cu anul 2016, în R. Moldova au fost pornite mai multe dosare penale ce vizează „spălătoria rusească”. Executorii judecătorești implicați în schemă au fost achitați de instanța de judecată. Pe rând, au scăpat de pedepse și judecătorii acuzați de pronunțarea hotărârilor contrare legii. 

Într-un alt dosar în care magistrații erau învinuiți de complicitate la spălarea banilor, procurorii și-au retras învinuirea. Cinci dintre judecătorii vizați în dosarul „Laundromat” au și revenit în funcții, iar statul le-a plătit salariile pentru perioada în care au fost suspendați. 

Cauza penală inițiată în privința lui Veaceslav Platon ce vizează Laundromatul încă nu a fost transmisă în instanța de judecată de procurorii moldoveni. 

Pe de altă parte, sora sa Elena Platon a fost condamnată încă doi ani în urmă în Federația Rusia pentru Laundromat. Aceasta a primit 10 ani de închisoare pentru spălare de bani. 

/VIDEO/ Cutia Neagră PLUS: Proscrișii. Lista neagră secretă cu peste 300 de persoane și companii puse sub sancțiuni în R. Moldova
/VIDEO/ Cutia Neagră PLUS: Cum ajung milioane de euro de la UEFA în buzunarele oligarhului prorus Victor Gușan din Tiraspol
/VIDEO/ Cutia Neagră Plus: Un an de stare de urgență. Deciziile controversate luate de Comisia Situații Excepționale
/VIDEO/ Prima campioană mondială la lupte din istoria Moldovei a rămas doar cu promisiuni: Unde locuiește Irina Rîngaci
/VIDEO/ Prima campioană mondială la lupte din istoria Moldovei a rămas doar cu promisiuni: Unde locuiește Irina Rîngaci
TV8 își extinde echipa și angajează noi colegi! Cum poți deveni redactor site sau reporter TV
TV8 își extinde echipa și angajează noi colegi! Cum poți deveni redactor site sau reporter TV
/VIDEO/ Autocar din Republica Moldova, răsturnat pe o șosea înzăpezită din România: Sunt 3 răniți. Precizările oficiale
/VIDEO/ Autocar din Republica Moldova, răsturnat pe o șosea înzăpezită din România: Sunt 3 răniți. Precizările oficiale
Sfârșit tragic pentru o femeie: A decedat la Autogara de Sud din Chișinău, după ce i s-a făcut rău. Ce spune Poliția
Sfârșit tragic pentru o femeie: A decedat la Autogara de Sud din Chișinău, după ce i s-a făcut rău. Ce spune Poliția
Etapa audițiilor live s-a încheiat: Cine sunt cei 10 finaliști care luptă pentru a reprezenta Republica Moldova la Eurovision 2023
/VIDEO/ Etapa audițiilor live s-a încheiat: Cine sunt cei 10 finaliști care luptă pentru a reprezenta Republica Moldova la Eurovision 2023
TelegramWhatsappViber
Trimite-ne o știre

© 2022 TV8.md. Preluarea materialelor publicate pe tv8.md se face doar cu citarea sursei și prin intermediul unui link activ către pagina articolului.

FacebookInstagramYouTubetwittertelegram