15 noiembrie 2022, ora 22:42

Circa 30 de persoane au refuzat funcția de ministru al Mediului, spune deputatul PAS, Victor Spînu. Trei motive ar sta la baza refuzului, presupune acesta, printre care: contextul actual „foarte complicat”, salariul mic, dar și lipsa unei viziuni pe termen lung. Declarațiile au fost făcute în cadrul ediției din 15 noiembrie a emisiunii „Freedom” de la TV8.

„Cu 30 de persoane s-a discutat și li s-a propus funcția de ministrul al Mediului. Toate 30 au refuzat. Eu nu pot să spun exact, dar presupun că sunt trei motive de bază pentru care au refuzat, în primul rând, este contextul actual foarte complicat pentru oricine care ar veni în fața unui minister ce are de gestionat un proces extrem de complicat care ține de repartizarea resurselor în mase pentru cetățeni, asta este prima preocupare. Celelalte două motive sunt salariile mici și probabil lipsa unei viziuni pe termen lung”, a precizat Victor Spînu.

TV8.md reamintește că ministrul Agriculturii, Vladimir Bolea, asigură interimatul conducerii Ministerului Mediului. Prim-ministra Natalia Gavrilița a semnat un ordin în acest sens. 

Iuliana Cantaragiu a demisionat în data de 8 septembrie de la șefia Ministerului Mediului. S-a întâmplat după ce o zi mai devreme, la ședința Guvernului, prim-ministra Natalia Gavrilița s-a arătat nemulțumită de modul în care sunt distribuite lemnele pentru perioada rece a anului. 

După ce a fost mustrată de premier, fosta ministră a Mediului a fost întrebată de jurnaliști dacă se află în prag de demisie. Aceasta a zâmbit și a catalogat observațiile Nataliei Gavrilița ca fiind „absolut normale”.

22 decembrie 2024, ora 20:00

A plouat cu amendamente la proiectul legii bugetului de stat pentru 2025. Opoziția a cerut micșorarea salariilor miniștrilor și să fie la fel ca al deputaților, lefurile judecătorilor de la Curtea Constituțională reduse și echivalente ca a celorlați magistrați, însă... propunerile nu au trecut de votul majorității. Totuși, întru-un final, bugetul a fost aprobat. Veniturile în anul 2025 vor însuma 71,55 miliarde de lei, în timp ce cheltuielile se vor ridica la 85,44 miliarde de lei. Astfel, deficitul bugetar va constitui 13,89 miliarde de lei. Cine, în 2025 se vor bucura de salarii majorate, vedeți imediat.

„Veniturile totale ale bugetului R. Moldova pentru anul viitor sunt estimate la 71,5 miliarde de lei. Cheltuielile 85,4 miliarde de lei vor depăși veniturile cu 13,8 miliarde de lei''.

Cei din opoziție au venit cu amendamente la proiectul legii bugetului de stat pentru anul 2025. Primul a vizat majorarea salariului pentru cadrele didactice.

„Noi am găsit resurse pentru majorare cu 15%. Veniturile s-au majorat în ultimii ani cu 60 la sută”.

Au urmat alte amendamente, care la fel nu au trecut.

„Propunem micșorarea salariilor miniștrilor la nivelul salariilor deputaților. Acest lucru este necesar pentru a crește responsabilitatea miniștrilor privitor la situația din țară. Vedem că veniturile lor îi detașează de situația reală economică din țară”.

Într-un final, bugetul pentru anul 2024 a fost votat. Acesta prevede o serie de majorări pentru mai multe categorii de angajați la stat și stabilește un salariu minim în sectorul bugetar de 5.500 de lei. 

Astfel, majorări de până la 15,2% vor avea pedagogii care dețin grade didactice. De asemenea, polițiștii și salvatorii, dar și lucrătorii din domeniul penitenciar se numără printre cei care vor beneficia de măriri de salariu de circa 10%. De la 1 ianuarie și lucrătorii medicali vor primi salarii cu 15% mai mari, iar majorările vor oscila în funcție de vechimea în muncă, specialitate și studii. 

În total, de creșteri salariale vor avea parte circa 170.000 de angajați ai sectorului bugetar și 50.000 de angajați din sistemul medical. Conform estimărilor, bugetul de stat pentru anul viitor se va solda cu un deficit de 13,89 miliarde de lei, ceea ce reprezintă 4,1% din PIB.