Breaking news/LIVE TEXT/ Război în Ucraina, ziua 1077: Condiția lui Trump, pierderi grele și refuzul Rusiei! Londra oferă un ajutor fără precedent Kievului

social

/VIDEO/ Casierul din Dubai! Cum a „stors” Plahotniuc milioane de euro din pașapoartele moldovenilor și conexiunile cu alte scheme

20 noiembrie 2022, ora 19:45

În buzunarul lui Vladimir Plahotniuc au curs bani din fiecare act emis de Agenția Servicii Publice în perioada 2014-2019. Cutia Neagră Plus a intrat în posesia unor documente care arată sumele de care au beneficiat companiile conectate la oligarhul fugar. Banii erau transferați de firma lituaniană care a câștigat licitațiile de furnizare a blanchetelor pentru acte moldovenești emise de ASP. Circuitul financiar duce la o întreagă rețea de off-shore-ruri din Cipru, Hong-Kong și ajunge până în Emiratele Arabe Unite. Este vorba de aceleași vehicule prin care fostul lider democrat și-a ridicat pretinsele „dividende” din licitațiile organizate de Moldtelecom, cumpărarea de electricitate din Transnistria, parteneriatul public-privat pentru serviciile de hemodializă și furtul miliardului.

Compania lituaniană Garsu Pasaulis a început să furnizeze blanchete pentru pașapoartele cetățenilor moldoveni în urma unor licitații din 2014 și 2017. Beneficiarul firmei Garsu Pasaulis este cetățeanul belgian Albert Mario Karaziwan proprietar al consorțiului Semlex Europe, cunoscut pe plan internațional pentru reputația de a vinde pașapoarte scumpe în state sărace. Karaziwan a fost vizat în câteva țări în dosare penale de corupție și investigații jurnalistice realizate de Reuters și OCCRP.

R. Moldova a intrat în grupul de clienți generoși ai companiei lituaniene Garsu Pasaulis în 2014. Ministru al Tehnologiei Informației era pe atunci democratul Pavel Filip, iar întreprinderea de stat CRIS Registru, reorganizată ulterior în Agenția Servicii Publice, era condusă de Serghei Răilean. Acesta este nașul de cununie al fiului mai mare al lui Pavel Filip.

Astfel, între 2014 și 2021, ASP a transferat companiei Garsu Pasaulis 59,5 milioane de euro „pentru materie primă, blanchete și servicii de personalizare” conform unor documente intrate în posesia Cutiei Negre. De asemenea, ASP a plătit companiei lituaniene o taxă royalty pentru un soft de personalizare folosit la trei tipuri de acte. Prețul varia între 1,65 și 13,64 euro per unitate. Taxa royalty pentru un pașaport era de 13,61 euro.

Procurorii au estimat în cadrul cauzei penale numită generic „blanchete pentru pașapoarte” un prejudiciu provocat statului în valoare de peste 817 milioane de lei, echivalentul a peste 41 milioane de euro.

24 mil euro virate de Garsu Pasaulis în offshore-uri

O notă a Serviciului Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor, ajunsă în posesia Cutiei Negre, arată că peste 24 de milioane de euro nu s-au oprit în conturile firmei de la Vilnius, ci au continuat calea lungă și încâlcită spre Cipru și Emiratele Arabe Unite. Aceste state au devenit o destinație favorabilă pentru banii murdari datorită discreției acționariatului și tranzacțiilor.

MIRCEA EȘANU, director ASP: „Cele 135 de plăți care au fost făcute în toată această perioadă eu pot să vă spun că beneficiarul final este foarte clar. Cel puțin, din ceea ce spun organele de urmărire penală este clar că beneficiar efectiv este Vladimir Plahotniuc”.

De cealaltă parte, fostul director al CRIS Registru și ASP, Serghei Răilean, în mandatele căruia au fost semnate cele două contracte cu Garsu Pasaulis, spune că nu știe nimic despre beneficiile pe care le-a avut Vladimir Plahotniuc.

Sergiu Răilean - Tenderul a avut loc conform procedurilor. Nimic nu s-a încălcat.

Reporter Cutia Neagră:  - Noi am stabilit careva conexiuni. Garsu Pasaulis a făcut transferuri către offshore-uri afiliate domnului Plahotniuc. Dvs. cunoșteați ceva despre asta? Sergiu Răliean: - Nu, categoric nu. Dvs. puneți niște întrebări și faceți niște concluzii și așa mai departe. Acum este un dosar penal. Trebuie să se finalizeze dosarul, trebuie judecată. - Reporter Cutia Neagră: -Domnule Răilean, Garsu Pasaulis a rămas cu drepturi asupra acestui soft și ASP a plătit taxe royalty toți acești ani pentru fiecare act de identitate perfectat. Cum comentați?

Sergiu Răilean: - Eu nu comentez nicicum. Pur și simplu, dvs documentați-vă cum a avut loc procesul. Noi nu am comandat niciun soft. Pur și simplu a avut loc mai întâi un tender pe pașapoarte într-un an, nu mai țin minte când, unde câștigătoare a fost compania franceză. Apoi la următorul tender câștigătoare a fost compania lituaniană. După asta era un contract de personalizare a documentelor cu altă companie. După ce s-a finalizat termenul s-a făcut un tender și a câștigat altă companie.

Reporter Cutia Neagră: - Registru și ASP au plătit taxe royalty pentru fiecare act? De ce s-au plătit aceste taxe?

Sergiu Răilean: - Pentru că așa a fost contractul.

Reporter Cutia Neagră: - Puteți să ne explicați dvs cum a avut loc?

Sergiu Răilean: - Eu nu vreau să vă explic pentru că dvs trebuie să vă documentați foarte bine. Eu ce nu v-aș spune, oricum o să băgați niște chestii de ale voastre gogonate.

Procuratura Anticorupție a anunțat că Serghei Răilean are statut de învinuit în cauza penală „blanchete pentru pașapoarte” trimisă în judecată săptămâna trecută. 

Fostul ministru al Tehnologiei Informației și Comunicațiilor și ex-premier în perioada guvernării democrate, Pavel Filip, nu a răspuns apelurilor telefonice și nici mesajelor trimise pe Messenger de reporterul Cutiei Negre.

Dar în mai 2018 la un post TV al oligarhului fugar, fostul prim-ministru Pavel Filip a lăsat să se înțeleagă că statul a semnat un contract mai avantajos cu Garsu Pasaulis decât achiziția de blanchete pentru pașapoarte făcută în 2011 de la o companie franceză.

PAVEL FILIP, ex-ministru al Tehnologiei Informației și Comunicațiilor: „A fost lansat un concurs de achiziție a 1,5 milioane de blanchete de pașapoarte. Au participat mai multe companii și nu știu de ce a fost selectată oferta unei companii care a oferit peste 9 milioane de euro în timp ce erau companii care au oferit un preț până la 6 milioane de euro. Și, atenție, încă un lucru important, pentru că au fost consumate toate aceste blanchete, și în 2017 a fost lansată un alt concurs, pentru alte 1,5 milioane blanchete. Și compania care a oferit prețul de 9 milioane de euro, acum, în 2017, a venit cu o ofertă de 5 milioane de euro. Întrebarea mea este unde este această diferență de bani? Și de ce cetățeanul Republicii Moldova a trebuit să plătească cu 3 milioane de euro mai mult pentru aceste blanchete de pașapoarte”?

Prima tentativă a companiei lituaniene de a intra pe piața din Moldova a avut loc în 2011. Încercarea a eșuat atunci din cauza că Garsu Pasaulis nu corespundea criteriilor stabilite de CRIS Registru. Cea mai importantă condiție era ca participanții la licitație să aibă experiență în fabricarea pașapoartelor electronice pentru cel puțin trei ţări europene, conform unei decizii emisă de Curtea Supremă de Justiție.  

Reporterii Cutia Neagră au încercat în mai multe rânduri să obțină la telefon opinia directorului Garsu Pasaulis, Ana Janauskiene. Secretara companiei a sugerat reporterilor să trimită întrebările la un email și a spus că Ana Janauskiene este plecată în vacanță.  

„Garsu Pasaulis a câștigat licitațiile și a livrat cu succes blanchete de pașapoarte pentru Agenția Serviciilor Publice din R. Moldova. În ce privește detaliile exacte ale altor contracte comerciale, nu putem să oferim niciun detaliu, deoarece suntem obligați să respectăm angajamentele de confidențialitate. Cu toate acestea, putem confirma că nu am avut niciodată și nu avem în prezent relații comerciale sau de altă natură cu persoanele numite domnul Plahotniuc și doamna Ileana-Mihaela Burcea. De asemenea, nu cunoaștem despre nicio investigație efectuată de procurorii moldoveni, așa că nu putem comenta acest detaliu, ne-a răspuns într-un email Andrius Lukosevicius, directorul Secției Securitate de imprimare, UAB Garsu Pasaulis.

Firmele conectate la Ileana Mihaela Burcea

Unul dintre vehiculele financiare folosite de Vladimir Plahotniuc în schema cu pașapoarte a fost firma Prime Union Solutions din Emiratele Arabe Unite. Compania a primit transferuri în valoare de peste 4,7 milioane de euro de la Garsu Pasaulis din ianuarie 2018 până la 30 iulie 2019. Banii au continuat să curgă în conturile lui Plahotniuc chiar și după fuga acestuia din Moldova.  

Conform registrelor de companii din Emiratele Arabe Unite consultate de echipa Cutiei Negre, Prime Union Solutions FZ LLC a avut ca gen principal de activitate oferirea serviciilor de consultanță. Licența firmei a expirat în septembrie 2021.

Angajații Serviciului Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor, care au obținut informații de la colegii lor din Dubai, susțin că acționari majoritari ai firmei sunt cetățeana României Ileana-Mihaela Burcea și compania Inter Gnathonize Limited. În perioada 29 octombrie 2018 - 30 iulie 2019, pe contul Prime Union Solutions, deschis la o bancă din Emirate, au ajuns în total 7 milioane de euro, cea mai parte de la Garsu Pasaulis. Ulterior, banii au fost virați în contul persoanei fizice Ileana-Mihaela Burcea și ale unor firme offshore.

În același timp, oamenii legii au stabilit că Garsu Pasaulis a transferat alte 19,6 milioane de euro către un alt offshore din Cipru, Gnathonize Limited. Și acesta conectat la Ileana-Mihaela Burcea.

Firma cipriotă și-a deschis un cont bancar în iulie 2014, la patru luni de la câștigarea licitației în Moldova de către Garsu Pasaulis. Contul a fost alimentat de firma lituaniană până în august 2018. Banii au fost virați mai departe către compania Prime Union INC LTD din Hong Kong, cu mențiunea  „plata dividende”. Actele obținute de Cutia Neagră din registrul din Hong Kong arată că firma a avut-o în calitate de acționar pe Ileana-Mihaela Burcea. În 2020, Burcea a solicitat lichidarea companiei.

În decursul anului 2018, de pe unul dintre conturile firmei chineze Prime Union INC au fost transferate peste 600 de mii de euro unui alt offshore din Gibraltar. Un milion și jumătate de euro au ajuns în contul din Emiratele Arabe al persoanei fizice Ileana-Mihaela Burcea. Aproape 800 de mii de euro au fost direcționați către compania Recon Business Data Service, al cărei director în acea perioadă era tot Burcea. Compania a fost lichidată în decembrie 2019.

Solicitată de echipa Cutiei Negre să spună pentru ce servicii a avut Ileana-Mihaela Burcea transferuri financiare de la Garsu Pasaulis, avocata acesteia, Cristina Savulescu, a refuzat să spună. Ea a avertizat reporterul că orice asociere a clientei sale cu o presupusă cauză penală este un prejudiciu de imagine. Avocata nu a spus nimic despre legătura clientei sale cu fostul politician Vladimir Plahotniuc.    

„Constatăm că media actuală joacă un rol esențial în colportarea de zvonuri. …Procedura judiciară în orice cauză penală, de la momentul sesizării organelor abilitate și până la momentul trimiterii în judecată a unei anumite persoane, este nepublică și confidențială, sens în care terțele persoane nu pot cunoaște conținutul procedurilor efectuate. Astfel, chiar și în ipoteza în care ar exista pe rolul organelor abilitate cauza penală la care faceți referire, nu am putea răspunde la întrebările pe care ni le-ați adresat, cu atât mai mult, nu vă putem oferi un răspuns la ceea ce nu cunoaștem”, ne-a transmis printr-un email Cristina Savulescu, avocata Mihaelei Burcea.

Aceleași vehicule folosite de Plahotniuc și în alte scheme

 Actele obținute de reporterii Cutiei Negre cu sprijinul rețelei globale de jurnaliști de investigație OCCRP arată că Vladimir Plahotniuc a aplicat aceeași infrastructură de offshore-uri pentru a scoate din Moldova banii proveniți nu doar din pașapoarte, dar și din licitațiile organizate de întreprinderea de stat Moldtelecom, din schema energetică Energokapital și parteneriatul public-privat lansat de Ministerul Sănătății pentru serviciile de dializă.  

În perioada în care a primit bani din pașapoartele cetățenilor moldoveni, offshore-ul Recon Business Data Services din Emiratele Arabe Unite a fost implicat și în circuitul financiar al banilor scurși de Plahotniuc dintr-o altă schemă aplicată la Moldtelecom. E vorba de licitațiile publice câștigate în timpul guvernării democraților de Bass Systems SRL.

Această firmă a livrat echipament tehnic şi servicii pentru Moldtelecom în valoare de circa 41 milioane de euro din martie 2017 până în ianuarie 2019. O sumă importantă din acești bani, 8 milioane de euro şi 6 milioane de dolari, au avut același periplu spre Emiratele Arabe Unite, inclusiv la Recon Business Data Services.

Un alt document obținut de Cutia Neagră arată că firma din Dubai a făcut mai multe transferuri către două offshore-uri folosite de Plahotniuc pentru „încasarea dividendelor”: Vanguard International LTD din Emirate și Vanguard International Group din Samoa.

Ambele companii apar în declarațiile de avere ale lui Plahotniuc abia în 2018. În documentul depus la Comisia Electorală Centrală în ajunul alegerilor parlamentare din 2019, oligarhul a declarat 4 milioane și jumătate de euro, peste 11 milioane de lei și 347 de mii de dolari drept dividende obținute de la Vanguard International Ltd din Dubai.

Procurorii au stabilit proveniența banilor încasați de Plahotniuc drept „dividende”. Vanguard Internațional LTD a primit 8,2 milioane de euro și 2,5 milioane de dolari de la RECON SPC LIMITED din decembrie 2017 până în mai 2019.  În spatele firmei au fost,în diferite perioade de timp, doi cetățeni români Ileana-Mihaela Burcea și Silviu Tutuianu. Aproape toată suma a venit de la cealaltă firmă cu nume similar, Recon Business Data Service din Dubai.

Totodată, Plahotniuc a încasat „dividende” în valoare de 1,7 milioane de euro și aproape 350 de mii de dolari prin intermediul unui alt offshore, TGME INVESTMENTS SPC LTD, administrat de același Silviu Tutuianu.

Toate aceste companii au fost dizolvate la sfârșitul 2019, începutul 2020. Dar procesul de lichidare a firmelor a fost inițiat la scurt timp după fuga lui Plahotniuc din R. Moldova.

Procuratura Anticorupție a deschis un dosar în cazul achiziționării echipamentului și serviciilor de către Moldtelecom de la SRL Bass Systems. Procurorii au confirmat pentru Cutia Neagră că Ileana-Mihaela Burcea a fost audiată în cadrul acestei cauze penale, dar au evitat să precizeze calitatea acesteia în dosar.

Potrivit Serviciului Prevenire și Combatere a Spălării Banilor, conturile companiei BASS SYSTEMS au fost gestionate de pe două adrese IP din renumita clădire GBC folosite la administrarea mai multor companii conectate la Plahotniuc: Vanguard International, Recon SPC Limited, Prime Management,  Finpar Invest, Hotelul „Codru”,  fosta companie de pază Argus și BB Dializa, partenera statului în serviciile de hemodializă. 

În cadrul unei ediții a Cutiei Negre, avocatul Igor Popa, reprezentant al proprietarilor BB Dializa, a declarat că nu știe nimic despre conexiunile lui Plahotniuc cu această afacere.

Igor Popa: „Trebuie să înțelegeți că noi am avut clienți din afara țării. Ce au avut acești clienți cu Plahotniuc eu nu am idee” 

Cetățeana României Ileana-Mihaela Burcea a mai administrat o companie care a beneficiat de transferuri din afacerile dubioase ale lui Vladimir Plahotniuc. Asia Pacific Textile Limited din Cipru a avut tranzacții și cu offshore-ul cipriot Melopmania Limited, fondator inițial al firmei BB-Dializa. De asemenea, BB Dializa a beneficiat de servicii de avocatură de la offshore-ul Kinanis, fondat tot de Ileană-Mihaela Burcea. Acesta a prestat servicii de secretariat și avocatură și pentru Assentis Holdings Limited, unul dintre fondatorii SRL Bass Systems.

Asia Pacific Textile LTD a primit bani și de la firma-căpușă Energokapital. Aceasta a fost folosită în 2014-2016 de oligarhul fugar Plahotniuc și fostul lider secesionist de la Tiraspol, Evgheni Șevciuk, pentru a vinde energia electrică produsă de Centrala de la Cuciurgan consumatorilor din Republica Moldova. Echipa Cutiei Neagră a dezvăluit în detalii conexiunile Energokapital cu Plahotniuc și implicarea fostului deputat democrat Vladimir Andronachi în gestionarea firmei. 

Serviciul pentru Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor a stabilit legătura Ileanei-Mihaela Burcea și cu alte două offshore-uri implicate în frauda bancară - Sharp Prospects Limited și Lazomar Trading Limited. Conform raportului Kroll, Lazomar a primit transferuri de 5,6 milioane de dolari într-un cont deținut la o bancă din Cipru. 

Plahotniuc se declară nevinovat

Cutia Neagră Plus i-a adresat mai multe întrebări fostului lider PDM, Vladimir Plahotniuc, prin intermediul avocatului său în care l-am întrebat despre relațiile de afaceri cu cetățeana României, Ileana-Mihaela Burcea, care a beneficiat de transferuri de la Garsu Pasaulis, iar ulterior i-a transmis „dividende”. Nu am primit niciun răspuns din partea lui Vladimir Plahotniuc, dar avocatul său a declarat că fostul politician pledează nevinovat în dosarul numit generic „blanchete pentru pașapoarte”. 

LUCIAN ROGAC, avocat: „O ordonanță de învinuire ni s-a prezentat. Alte probe în sensul demonstrării vinovăției nu au fost prezentate de către partea acuzării. Pe moment unicul comentariu pe care pot să vi-l dau este faptul că clientul meu pledează nevinovat pe capătul dat de acuzare”.

În septembrie curent, Vladimir Plahotniuc a primit mandat de arest în lipsa sa în dosarul „blanchetelor de pașapoarte”, împreună cu fostul director ASP, Vladislav Zara, ex-deputatul PDM, Vladimir Andronachi, și omul de afaceri Alexandru Vîlcu.  

Ce implicare au avut ceilalți și cum a fost perpetuată schema după fuga lui Plahotniuc din țară, vedeți la următoarea emisiune Cutia Neagră Plus.   

/VIDEO/ Cutia Neagră Plus: Scheme de corupție cu milioane de lei pentru drumuri reparate doar pe foaie
Exclusiv! Cât plătim în facturi pentru chiria oficiilor Moldovagaz? Costul clădirii și cine sunt beneficiarii schemei
Misterul morții la salonul de înfrumusețare: Ce se întâmplă la 4 zile de la decesul femeii de afaceri
Misterul morții la salonul de înfrumusețare: Ce se întâmplă la 4 zile de la decesul femeii de afaceri
/VIDEO/ Caz tragic la Drochia: O gravidă a murit acasă. Medicii au încercat s-o resusciteze timp de o oră
/VIDEO/ Caz tragic la Drochia: O gravidă a murit acasă. Medicii au încercat s-o resusciteze timp de o oră
Să-l salvăm pe David! Are 1 an și luptă cu o boală rară și agresivă: „Are o singură șansă la viață”
Să-l salvăm pe David! Are 1 an și luptă cu o boală rară și agresivă: „Are o singură șansă la viață”
Dosarul „Sacoșa neagră”: Expertiza înregistrărilor video a fost finalizată mai devreme. Rezultatele, trimise magistraților CSJ
Dosarul „Sacoșa neagră”: Expertiza înregistrărilor video a fost finalizată mai devreme. Rezultatele, trimise magistraților CSJ
/LIVE TEXT/ Război în Ucraina, ziua 1076: Dronă în Moldova, explozii în Rusia și șocul lui Kim Jong-Un. Unde s-ar putea întâlni Trump cu Putin
/LIVE TEXT/ Război în Ucraina, ziua 1076: Dronă în Moldova, explozii în Rusia și șocul lui Kim Jong-Un. Unde s-ar putea întâlni Trump cu Putin

/VIDEO/ Compensații, ajutor cu 4 condiții Tiraspolului și investiții strategice: Planul energetic UE-Moldova pentru doi ani

missing
foto: EP
04 februarie 2025, ora 12:10

Uniunea Europeană continuă să susțină Republica Moldova în depășirea crizei energetice, oferind un nou pachet financiar destinat atât populației, cât și sectorului economic. Premierul Dorin Recean și comisara europeană pentru Extindere, Marta Kos, au semnat astăzi o scrisoare privind strategia pentru securitatea energetică în următorii doi ani. Ajutorul are drept scop asigurarea stabilă cu gaz și energie, menținerea unor prețuri previzibile și scăparea de șantajul rusesc.

„Kremlinul a creat o problemă umanitară, acum partenerii europeni vin să o rezolve. Pachetul oferit de UE ne va permite să continuăm acordarea compensațiilor, să evităm o criză umanitară și să investim în securitatea energetică a Republicii Moldova. Când falșii prieteni închid gazul, prietenii adevărați europeni deschid brațele și pornesc ajutoarele”, a declarat premierul Dorin Recean.

Cum este structurat ajutorul UE?

Pachetul financiar este împărțit în mai multe etape, fiecare având un rol specific:

1️⃣ Ajutor de urgență: 30 de milioane de euro

Acești bani au fost deja alocați pentru a sprijini populația afectată de lipsa gazului în sezonul rece. 20 de milioane au constituit ajutor umanitar pentru regiunea transnistreană, iar alte 10 milioane au fost destinate malului drept.

2️⃣ Ajutor pe termen mediu pentru populație, în valoare de 250 de milioane de euro:

151 milioane de euro – compensații pentru facturile la electricitate. Fiecare familie va achita primii 110 KWh la tariful anterior creșterii prețurilor. Această măsură va fi valabilă până în decembrie 2025.
15 milioane de euro – compensații pentru afaceri, suplimentar la ajutorul prevăzut de Guvern, ce va permite acoperirea a 50% din costurile la energie pentru sectorul agroalimentar.
20 de milioane de euro – ajutor destinat instituțiilor publice esențiale (școli, grădinițe, spitale, centre sociale), pentru a le acoperi integral facturile la electricitate.
50 de milioane de euro – fonduri pentru proiectele de eficiență energetică din cadrul programelor Satul European, ODA și eco-voucher.

3️⃣ Investiții pentru independența energetică

Guvernul, împreună cu UE, și-a propus să reducă dependența de sursele de energie rusești și să investească în soluții durabile prin: creșterea eficienței energetice a clădirilor, dezvoltarea surselor regenerabile de energie și soluții de stocare, finalizarea liniilor de interconectare energetică cu UE.

Obiectivul final este ca până în 2030, cel puțin 30% din energia consumată în Moldova să provină din surse regenerabile.

4️⃣ Sprijin pentru malul stâng al Nistrului: 60 de milioane de euro

Pentru regiunea transnistreană, UE oferă un ajutor de 60 de milioane de euro pentru acoperirea necesităților energetice până la mijlocul lunii aprilie. Acest sprijin ar acoperi aproximativ 70% din consumul social al regiunii de dinaintea crizei.

Totuși, asistența financiară vine cu condiții clare:

  1. acțiuni concrete prin care se respectă drepturile omului și libertățile fundamentale în regiune;
  2. un plan asumat prin care se actualizează treptat tarifele la energie la prețurile de piață pentru consumatorii din regiune:
  3. companiile mari care exportă produse vor trebui să achite prețurile de piață pentru energie;
  4. excluderea consumatorilor industriali cu consum mare de energie din pachetul de sprijin.

Președinta Maia Sandu a subliniat că această asistență nu este garantată dacă Tiraspolul nu respectă aceste lucruri:

„Aceste condiții vor fi discutate de către Guvern, Uniunea Europeană și sectorul asociativ, ONG-urile care au tangență, în special cu domeniul drepturilor omului și de aici a pornit discuția. Vom vedea care va fi reacția pe malul stâng, în ce măsură malul stâng își va asuma îndeplinirea acestor condiții ca să poată să primească mai departe ajutor după ajutorul de urgență de 10 zile”.

UE își propune să sprijine și în continuare Republica Moldova, a dat asigurări comisara europeană pentru extindere, Marta Kos, aflată la Chișinău:

„Vom oferi sprijin până când sectorul energetic al Republicii Moldova va deveni în totalitate independent și totalmente conectat la Europa. Noi avem grijă de statele membre ale UE atunci când este vorba de coeziune. Toți banii sunt alocați, deci merg spre Chișinău, chiar dacă noi ajutăm oamenii din regiunea transnistreană, fiindcă acest lucru este un gest uman, nu-mi închipui că în secolul XXI oamenii să fie expuși unui pericol sau chiar să poată să sufere din cauza frigului, din cauza întunericului. 

Nu ne oprim aici, vă vom ajuta să reformați sistemul energetic pentru a deveni independenți. Este vorba de un ajutor enorm pe care îl oferim noi. Aceste pachete energetice reprezintă doar o parte din ajutorul oferit Moldovei, dar cu aceasta putem demonstra, vorbeam despre solidaritate adineauri”.

Șefa Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, este invitata de astǎzi a emisiunii Cutia Neagrǎ PLUS.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Reforma justiției prinde noi turații. Mănușile albe au fost aruncate Veronicăi Drăgălin?
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Cutie Neagră PLUS cu vicepremierul pentru Reintegrarea Republicii Moldova, Oleg Serebrian
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Investigațiile anului 2024. Analizăm provocările jurnaliștilor și (in)acțiunile autorităților astăzi la Cutia Neagră PLUS. Invitate: Alina Radu, directoarea Ziarului de Gardă și Cornelia Cozonac, directoarea Centrului de Investigații Jurnalistice.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Fostul prim-ministru al Republicii Moldova, Vlad Filat, este invitatul emisiunii Cutia Neagră PLUS.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Republica Moldova a fost vizitată, în secret, de mai mulți miliardari ruși în 2023. Unii dintre ei se regăsesc pe lista de sancțiuni a Ucrainei, pentru suspiciuni că ar finanța armata rusă. Alții au fost declarați indezirabili în state membre UE pentru aceleași motive. La Chișinău i-a adus un scop comun - obținerea cetățeniei moldovenești. După închiderea programului cetățenie prin investiții, în Moldova s-a dezvoltat o piața neagră de servicii de facilitare a obținerii cetățeniei. Afacerea se bazează pe falsificarea certificatelor de naștere. În calitate de părinți ai oligarhilor ruși sunt persoane decedate, în fragedă copilărie, încă acum 75 de ani. Cutia Neagră PLUS a identificat printre beneficiarii schemei și un businessman rus, care s-a ocupat de administrarea banilor oligarhului Roman Abramovici.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Comisia Pre-vetting a ajuns pe final de mandat. Despre cele mai importante provocări și scandaluri legate de procesul de evaluare a candidaților și de membrii Comisiei. Invitați: Herman von Hebel și Nadejda Hriptievschi.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
De ce trenează schimbările în justiție? Cum a ajuns reforma anticorupție un eșec? De ce durează atât de mult curățenia în sistem? Aflăm răspunsurile de la ministra Justiției, Veronica Mihailov-Moraru.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS a intrat în posesia mai multor ore de înregistrări audio ale discuțiilor purtate de Veaceslav Platon cu Ilan Șor, doi prieteni buni în acea perioadă. Discuțiile ne-au ajutat să reconstruim, piesă cu piesă, întregul puzzle al celei mai mari crime financiare din istoria Republicii Moldova - „Furtul miliardului”.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Vettingul este cea mai discutată reformă din domeniul Justiției. Urmează noi demisii la Curțile de apel Bălți, Cahul și Comrat? Câți judecători de la Curtea de Apel Chișinău vor promova testul de integritate? Cine și cum influențează procesul de evaluare a magistraților? Cum se simte vettingul pe interior, dar și care este impactul acestuia asupra întregului sistem, discutăm la Cutia Neagră PLUS. Invitați: vicepreședintele Comisiei Vetting Andrei Bivol și judecătorul Dumitru Racoviță.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Candidatul la funcția de președinte Alexadr Stoianoglo și-a petrecut, anul acesta, Crăciunul pe stil vechi în prestigioasa stațiune balneară cehă, Karlovy Vary. Stoianoglo și soția sa Țvetana Curdova au mers acolo însoțiți de prieteni de familie. Cel care a plătit hotelul pentru toți este un moldovean cu afaceri în România, care în utimii doi ani a sponsorizat cu milioane de lei diverse proiecte sociale promovate de Șor. Sponsorul lui Șor l-a însoțit pe Stoianoglo în această vacanță.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Campania electorală pentru alegerile prezidențiale și referendum a determinat Kremlinul să își mobilizeze toate resursele din R. Moldova. În lupta pentru fotoliul de șef al statului, dar și pentru compromiterea referendumului, au fost aruncate chiar și cele mai „sfinte” resurse - preoții. Cutia Neagră PLUS a aflat că în campania de colectare a semnăturilor pentru candidata Victoria Furtună, susținută de gruparea criminală Șor, au fost implicați activ și câțiva preoți din nordul republicii. Fețele bisericești au adunat semnături de la oameni din sate sub pretexte false. Aceiași preoți, cu câteva săptămâni mai devreme, au fost în pelerinaj la Moscova de unde s-ar fi întors cu instrucțiuni și carduri bancare MIR.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Afaceri profitabile în UE și cetățenie europeană. Ce secrete ascunde în familie candidatul pro-rus Vasile Tarlev? Ce nu a spus Natalia Morari despre investiția sa în Bitcoin? Din ce surse financiare trăiește și cine stă în spatele Victoriei Furtună? Aflați în noua investigație de la Cutia Neagră PLUS.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Unsprezece candidați s-au înscris în cursa electorală pentru alegerile prezidențiale din 20 octombrie. Cei mai mulți dintre ei nu sunt noi în politică. Au deținut anterior funcții publice în Guvern sau au fost aleși locali. Și-au schimbat viziunile politice în funcție de context. Au făcut promisiuni electorale, dar nu le-au respectat. S-au jurat că nu vor face anumite lucruri, dar și-au încălcat cuvântul. Cutia Neagră PLUS a urmărit cum și-au schimbat în timp retorica unii actuali candidații la funcția de șef al statului și vă spunem despre ei în noua investigație.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Procurorul general, Ion Munteanu, este invitatul de astăzi al emisiunii Cutia Neagră PLUS cu Mariana Rață.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Găgăuziyaland, proiectul electoral al lui Ilan Șor, are un sponsor misterios din echipa fugarului Gheorghe Cavcaliuc. Parcul de distracții a fost deschis în ajunul campaniei pentru alegerile prezidențiale. Inaugurarea a avut loc în lipsa autorizației de funcționare și în pofida încălcărilor admise la construcție.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Emisiunea Cutia Neagră PLUS se întoarce cu un NOU SEZON de investigații. În fiecare duminică - demascăm hoții și analizăm minuțios fărădelegile. Doar la TV8!
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS a realizat investigații despre promisiuni electorale false făcute de Șor, în spatele cărora se ascundeau scheme de spălarea a banilor. Investigații despre riscurile de Securitate pentru R. Moldova ascunse în activitatea unei companii de taxi, sau în predicile bisericești ale unor clerici din Mitropolia Moldovei, despre problemele din justiție și cele legate de vetting, despre ilegalități si hoții care se întâmplă chiar astăzi în R. Moldova și încă ar putea fi oprite. Ce s-a întâmplat după apariția acestora, dar și cum reacționează autoritățile atunci când presa de investigații le semnalează ilegalități?
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Directorul Agenției Proprietăți Publice, Roman Cojuhari, este invitatul de astăzi al emisiunii Cutia Neagră PLUS.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Peste 70 de judecători au fost cercetați penal în ultimii 10 ani în R. Moldova pentru acte de corupție, trafic de influență, spălare de bani sau emiterea unor hotărâri contrare legii. Dar până astăzi, niciun magistrat nu a ajuns la închisoare. Reporterul de la Cutia Neagră PLUS a analizat cele mai răsunătoare dosare pornite pe numele magistraților și vă spune care este soarta lor.

/VIDEO/ Moarte misterioasă: O femeie de afaceri a decedat la salonul de înfrumusețare. Precizările Poliției
/VIDEO/ Moarte misterioasă: O femeie de afaceri a decedat la salonul de înfrumusețare. Precizările Poliției
Complicație rară în timpul nașterii? Ministra Sănătății spune de ce ar fi murit gravida la maternitatea din Edineț
Complicație rară în timpul nașterii? Ministra Sănătății spune de ce ar fi murit gravida la maternitatea din Edineț
/VIDEO/ Verde-n ochi: Margaritas ante porcos. Cum va folosi Tiraspolul ajutorul de milioane oferit de UE
/VIDEO/ Verde-n ochi: Margaritas ante porcos. Cum va folosi Tiraspolul ajutorul de milioane oferit de UE
Misterul morții la salonul de înfrumusețare: Ce se întâmplă la 4 zile de la decesul femeii de afaceri
Misterul morții la salonul de înfrumusețare: Ce se întâmplă la 4 zile de la decesul femeii de afaceri
/VIDEO/ Noi detalii în cazul femeii moarte la salonul de înfrumusețare: „Abordarea legală e aceeași ca pentru o plăcintărie”
/VIDEO/ Noi detalii în cazul femeii moarte la salonul de înfrumusețare: „Abordarea legală e aceeași ca pentru o plăcintărie”

Abonează-te la știri pe e-mail

TV8.md este site-ul de știri din Republica Moldova cu noutăți sociale, politice și economice de ultima oră, meteo astăzi, emisiuni, interviuri și investigații.
TiktokFacebookInstagramYoutubeTelegramTiktok

© 2025 TV8.md. Preluarea materialelor publicate pe tv8.md este permisă doar cu citarea sursei în primul alineat și prin intermediul unui link activ către pagina articolului.