12 mai 2022, ora 21:59

Președintele Partidului Schimbării, Ștefan Gligor și analistul politic, Corneliu Ciurea, au enumerat câteva ministere a căror activitate ar trebui verificată de organul de control special al prim-ministrei. Precizările au fost făcute în cadrul ediției din 12 mai a emisiunii „Cutia Neagră” de la TV8, în contextul în care astăzi, fostul membru al Partidului Acțiune și Solidaritate, Oleg Cernei, a anunțat că ar urma „remanieri în Guvern”, iar ministrul Economiei, Mediului, Infrastructurii, ministra de Interne, ministrul Finanțelor și al Agriculturii ar urma să fie demiși.

Potrivit lui Ștefan Gligor, ministerele care ar trebui evaluate sunt: al Infrastructurii și Dezvoltării Generale, al Agriculturii, al Justiției și al Mediului.

„Cu certitudine, trebuie să vedem ce e de făcut cu Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, pentru că este un minister cu cele mai puternice influente agenții sub controlul său, inclusiv cu cele mai importante din punct de vedere strategic pentru securitatea economică și dezvoltarea RM în viitorul apropiat, un minister cu cei mai mulți bani, care vin pentru dezvoltarea regională și infrastructură și este un minister monstru, care practic, dublează Ministerul Economiei”, a declarat Gligor.

„Este Ministerul Agriculturii care până astăzi, nu am înțeles ce are de gând să facă, este absolut absent. Noi suntem un stat cu un domeniu agricol care ar putea să înflorească și ar putea să se modernizeze rapid, și nu vedem nici viziune, nici acțiuni, nici un plan de acțiuni”, a menționat președintele Partidului Schimbării.

Totodată, acesta s-a șteptat ca toți miniștrii, „după primele 4-6 săptămâni de să iasă cu un raport ce au preluat ca mandat”.

„Desigur că Ministerul Justiției, la capitolul transparență. Eu nu înțeleg ce se întâmplă în justiție, eu nu înțeleg cum oamenii care l-au ajutat Plahotniuc să uzurpeze putere în RM perpetuează în sistem și sunt foarte importanți în sistemul de urmărire penală”, a mai precizat Ștefan Gligor.

Un alt minister ce stagnează, în opinia lui Gligor, este Ministerul Mediului.

Analistul politic, Corneliu Ciurea, a mai enumerat și alte ministere ce necesită verificare, printre care „Internele, Economia, Finanțele, dar eu cred că în raport cu toate ministerele, criticile sunt insuficiente, nu este obligatoriu să-i demiți”.

Contactat astăzi de echipa TV8.md, Oleg Cernei ne-a comunicat că la Congresul Partidului Acțiune și Solidaritate care va avea loc duminică, 15 mai urmează a fi înaintate solicitări în ceea ce privește demiterea unor miniștri.

De cealaltă parte, reprezentanții Guvernului și ai partidului PAS susțin că informațiile apărute în spațiul public sunt false.

„Domnul Cernei a fost dat afară din partid cu ceva timp în urmă. El este foarte creativ, însă nu există și nici nu au existat astfel de discuții în interior”, a afirmat pentru TV8.md, deputatul PAS, Radu Mrian.

„Nu este adevărat. Guvernul nu va fi remaniat. În primul rând, totul este la statul speculativ, în al doilea rând totul, este un fals aboslut și în al treilea rând, sunt foarte curioasă de unde domnul Cernei ar purtea avea astfel de informații”, a precizat Anastasia Taburceanu, purtătoarea de cuvânt a prim-ministrei Natalia Gavrilița.

TV8.md reamintește că pe 16 aprilie, Oleg Cernei a anunțat că își suspendă activitatea de membru al Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS). Motivul ar fi fost incompatibilitatea calității de membru de partid cu funcția de Coordonator în cadrul unui Proiect Transfrontalier și de dezvoltare locală, finanțat din fondurile Uniunii Europene.

Abonează-te la pagina de Telegram TV8.md pentru a fi la curent: t.me/tv8md

22 noiembrie 2024, ora 17:59

Ajutorul financiar, promis de Uniunea Europeană Republicii Moldova au fost din nou subiectul unor speculații și interpretări politice. De această dată, ajutorul de 1,8 miliarde de euro, anunțat de șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a fost prezentat ca fiind condiționat de rezultatele alegerilor. În realitate, sprijinul financiar depinde exclusiv de implementarea reformelor și respectarea statului de drept, nu de culoarea politică a guvernării.

Subiectul suportului financiar promis de șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen la începutul lunii octombrie este readus în spațiul public sub o nouă formă.

„Acei 1 miliard 800 milioane euro care ei au promis că ne le vor da la prezidențiale, acum tot ei promit că le vor da înainte de parlamentare și asta cu condiția dacă iarăși o vom vota pe Maia Grigorevna și PAS-ul ei”, a declarat pe rețelele de socializare deputatul BCS, Bogdat Țîrdea. 

Potrivit deputatului, sprijinul financiar oferit de  Uniunea Europeană a fost condiționat de alegerea președintelui, iar acum și de alegerile parlamentare. În realitate, șefa Comisiei Europene a specificat din start că ajutorul financiar va veni pe parcursul următorilor 3 ani, prin urmare banii vor fi debursați treptat, în tranșe.

„Vom investi 1,8 miliarde de euro în economia dumneavoastră în următorii 3 ani și vom concentra aceste investiții pe domenii care vor genera creștere economică și servicii publice”, a menționat șefa Comisiei Europene, Ursula Von Der Leyen.

Din cauza proceselor birocratice, prima tranșa pe care ar urma să o primească țara noastră va fi abia peste câteva luni. Procedurile ulterioare se regăsesc și în comunicatul Comisei Europene din 10 octombrie. Mai întâi, Parlamentul European și Consiliul vor examina propunerea făcută de șefa Comisiei. După ce suportul va fi aprobat de organele legislative ale UE, Republica Moldova va fi invitată să își prezinte agenda de reformă în baza căreia va fi acordat ajutorul financiar.

„De îndată ce această agendă de reformă va fi adoptată de Comisia Europeană, prima plată va fi făcută. Eu cred că prima plată va fi făcută în prima jumătate a anului 2025. Nu știu exact care este data alegerilor parlamentare, ea nu a fost stabilită, dar e posibil ca prima plată să fie făcută înaintea alegerilor. Pentru noi, nu calendarul electoral este important, banii nu au un scop politic. Pentru noi este important ca banii să ajungă cât mai repede la oameni”, a declarat europarlamentarul, Siegfried Mureșan, în cadrul unei emisiuni televizate.

Astfel, ajutorul financiar oferit de UE nu depinde de cine câștigă alegerile sau de culoarea politică a guvernării. UE are deja experiența negocierilor cu executivul Partidului Democrat, care susținea că este pro-european, dar în practică încălca normele europene. Din această cauză, Republica Moldova nu a reușit să absoarbă nici ajutorul macro financiar de 100 de milioane de euro.

Banii pe care îi acordă Uniunea Europeană sunt condiționați de reformele pe care urmează să le implementeze statul beneficiar, capacitatea de administrare a fondurilor și respectarea principiilor statului de drept. Aceste condiții sunt obligatorii nu doar pentru țările candidate, dar și pentru statele membre UE.

 „În Ungaria, guvernează Viktor Orban. Încalcă statul de drept, nu respectă regulile europene și ca atare are blocate 20 de miliarde de euro fonduri europene. Deci un președinte anti-european, care încalcă legea, care încalcă statul de drept înseamnă că banii ar fi întârziați peste tot”, a mai spus Mureșan. 

Prin urmare, sprijinul european este acordat statelor care demonstrează, prin fapte, că vor să facă parte din familia europeană și vor respecta angajamentele Uniunii, nu doar la nivel declarativ.