Virusurile și bacteriile se află în jurul nostru pe tot parcursul anului, însă oamenii se confruntă cu gripa și răceala mult mai mult în timpul iernii. Explicația are legătură cu temperatura de la nivelul nasului, potrivit rezultatelor unui nou studiu despre motivele biologice care stau în spatele fenomenului, relatează CNN și Libertatea.
Cercetătorii au ajuns la concluzia că aerul rece în sine dăunează răspunsului imunitar de la nivelul cavității nazale, astfel că în timpul iernii apar mai multe boli respiratorii. Studiul, care a fost publicat marți în The Journal of Allergy and Clinical Immunology, arată că scăderea temperaturii din interiorul nasului cu până la 5 grade Celsius ucide aproape 50% din miliardele de celule care luptă cu virusurile și bacteriile din nări.
„Aerul rece este asociat cu o infecție virală crescută, pentru că, în esență, îți pierzi jumătate din imunitate doar prin această mică scădere a temperaturii”, explică rinologul dr. Benjamin Bleier, director la Massachusetts Eye and Ear și profesor asociat la Harvard Medical School din Boston ”Este pentru prima dată când avem o explicație biologică și moleculară cu privire la un factor al răspunsului nostru imunitar înnăscut care pare a fi limitat de temperaturi mai scăzute”, a spus, la rândul său, dr. Zara Patel, rinolog, profesor de otolaringologie și chirurgie la Stanford University School of Medicine din California, ea nefiind implicată în noul studiu.
Dr. Patel subliniază că este vorba despre „studii in vitro, ceea ce înseamnă că, deși este folosit țesut uman în laborator pentru a studia acest răspuns imunitar, nu este un studiu efectuat în nasul cuiva”.
Ce au constatat oamenii de știință
Dr. Benjamin Bleier și colegii săi din echipa de cercetare au ajuns la concluzia că atunci când un virus sau o bacterie respiratorie invadează nasul – principalul punct de intrare în organism – imediat, partea din față a nasului detectează germenul, cu mult înainte ca partea din spate să fie conștientă de intrus.
În acel moment, celulele care căptușesc nasul încep să creeze miliarde de copii simple ale lor, numite vezicule extracelulare sau EV.
„EV-urile nu se pot împărți așa cum se pot divide celulele, dar sunt ca niște mini-versiuni ale celulelor special concepute pentru a ucide virusul. EV-urile acționează ca momeli, așa că atunci când inhalați un virus, el se lipește de aceste momeli în loc să se lipească de celule”, explică cercetătorul.
Aceste mini-versiuni sunt apoi expluzate de celule în mucusul nazal, unde nu mai invadează germenii, înainte de a putea ajunge efectiv în corp și de a se înmulți.
„Este ca și cum dai cu piciorul într-un cuib de viespi. S-ar putea să vezi câteva viespi zburând în jur, dar când dai cu piciorul, toate zboară din cuib pentru a ataca înainte ca acel animal să intre în cuib. Acesta este modul în care organismul șterge virusurile inhalate, astfel încât să nu poată intra niciodată în celulă”, explică dr. Bleier.
Când este atacat, nasul crește producția de vezicule extracelulare cu 160%, potrivit studiului. În plus, aceastea au mult mai mulți receptori pe suprafața lor decât celulele originale, sporind astfel capacitatea de oprire a virusului.
„Încă un motiv pentru a purta mască”
În acest context, dr. Benjamin Bleier subliniază că pandemia ne-a oferit exact ceea ce avem nevoie pentru a combate aerul rece și pentru a ne menține imunitatea ridicată.
„Nu numai că măștile te protejează de inhalarea directă a virusurilor, dar este și ca și cum ai purta un pulover pe nas”, a spus el. Părerea este împărtășită și de dr. Patel, care precizează că ”cu cât poți menține mai cald mediul intranazal, cu atât mai bine va putea funcționa acest mecanism de apărare imunitar înnăscut. Poate încă un motiv pentru a purta mască!”
