Săptămâna trecută s-au împlinit 4 ani de la rușinosul caz de reținere și extrădare în Turcia a 7 profesori de la o rețea de licee private din R. Moldova. Dascălii sunt considerați dușmani de către regimul autoritar al lui Erdogan, care i-a vânat peste tot în lume. În toți acești 4 ani, Cutia Neagră a încercat să afle adevărul despre operațiunea pusă în aplicare de SIS pe 6 septembrie 2018. În premieră, astăzi, vă spunem cum a fost aceasta pregătită și mai ales cine au fost cei care au dirijat-o și au coordonat răpirea și transportarea în Turcia a profesorilor.
Vă prezentăm cronologia evenimentelor care au precedat răpirea profesorilor turci. Am reconstituit tabloul în baza declarațiilor martorilor și probelor din dosarul fostului șef de la SIS, care a fost desecretizat. Din acte aflăm că operațiunea SIS-ului s-a desfășurat în mare grabă, cu ședințe la miez de noapte, indicații secrete transmise în plicuri și acțiuni ghidate pe WhatsApp, toate cu girul lui Vasile Botnari și coordonate în detaliu de un angajat al Centrului Antiterorist din cadrul SIS, implicat în mai multe operațiuni controversate, Sergiu Mițelescu.
4 septembrie 2018.
Vicedirectorul SIS, Alexandru Baltaga, este chemat în biroul directorului SIS, Vasile Botnari. Ultimul venise la lucru, deși își luase concediu pentru perioada 28 august - 6 septembrie, iar Baltaga conducea temporar instituția. Botnari i-a dat să semneze demersul SIS către Biroul de Migrație și Azil, pentru a-i declara indezirabili pe 18 cetățeni turci, care ar fi pus în pericol securitatea R Moldova.
În octombrie 2019, după ce a făcut o anchetă de serviciu, succesorul lui Botnari la șefia SIS-ului, Alexandru Esaulenco, îl dezvinovățea pe fostul său șef. Esaulenco scria într-o notă trimisă Procuraturii că Alexandru Baltaga nu putea să semneze demersul către BMA la indicația lui Botnari, pentru că acesta se afla pe 3 septembrie 2018 peste hotarele țării, fapt confirmat de Poliția de Frontieră. Esaulenco a tăinuit atunci declarația lui Baltaga care invoca că demersul către BMA a fost antedatat oficial la SIS, pentru a îndepărta suspiciunile de la Vasile Botnari.
Contactat de echipa noastră, fostul vicedirector SIS, Alexandru Baltaga, care nu mai activează astăzi în sistem, a refuzat să discute la subiect, motivând că a semnat documente prin care s-a obligat să păstreze secretul anchetei.
5 septembrie 2018.
Biroul de Migrație și Azil îi declară indezirabili pe cei 18 cetățeni turci, în baza demersului primit de la SIS, semnat de Baltaga la cererea lui Botnari.
În aceeași zi, în lipsa unei solicitări în scris de la Biroul de Migrație, deși aceasta era strict necesară, directorul SIS dă indicații directe Centrului Antiterorist din cadrul SIS să întocmească un raport, pentru a acorda suport Biroului de Migrație la reținerea și escortarea, în decurs de 24 de ore, a 7 profesori ai liceului „Orizont”, din lista celor 18 cetățeni turci declarați indezirabili.
La ședința Comisiei parlamentare Securitate și Ordine Publică, care a avut loc pe 31 iulie 2019, Vasile Botnari a declarat că el a decis ad-hoc expulzarea cetățenilor turci, pentru că aceștia deveniseră agresivi, iar zborul charter pentru a fi trimiși în Turcia a fost contractat pentru a nu pune în pericol pasagerii unei curse regulate de avion.
La rândul său, Husein Bayraktar, singurul din cei șapte profesori turci expulzați, care a fost deja eliberat din detenție din Turcia, a declarat pentru Cutia Neagră PLUS că nimeni nu le-a oferit posibilitatea de a alege unde să fie extrădați, mai cu seamă că această procedură ar fi fost ilegală, or ei deja solicitaseră azil politic în Moldova.
- Ați avut posibilitatea să cereți o altă destinație? Ați fost întrebat unde vreți să fiți expulzat?
- Nici nu a fost pusă întrebarea, dacă dorim să fim expulzați la o anumită destinație. Nici nu avea rost, pentru că noi deja solicitasem azil în Moldova și am vrut să rămânem în Moldova. Când am văzut că mașina se îndreaptă către aeroport, am înțeles că urmează să fiu răpit și am prentâmpinat persoanele respective că am aplicat pentru azil în Moldova, dar ei nu au reacționat.
Bani cash plătiți de SIS pentru cursa charter spre Turcia
Tot pe 5 septembrie 2018, Vasile Botnari a semnat un contract cu „Air Moldova” pentru transportarea în Turcia a celor 7 persoane declarate indezirabile. Potrivit anexei la contract, aflată în posesia Cutiei Negre, SIS a achitat pentru cursa aeriană comandată pe ruta Chișinău-Istanbul, 17 850 de euro, echivalentul a peste 348 de mii de lei. Banii au fost eliberați în cash din Fondul de cheltuieli speciale al SIS-ului abia peste o săptămână. Suma i-a fost alocată pe 12 septembrie șefului Centrului Antiterorist, Iulian Caraman, care în aceeași zi a plătit banii companiei „Air Moldova”.
Fostul director al „Air Moldova”, Iulian Scorpan, care a semnat atunci contractul de transport comandat de SIS, susține că nu a negociat cursa aeriană cu Vasile Botnari și ne-a dezvăluit că avionul a fost trimis de o companie din Armenia, iar el a aflat ulterior din presă cine au fost pasagerii cursei. Din declarațiile lui Scorpan reiese că „AIR Moldova” nu a fost decât un paravan moldovenesc pentru avionul comandat din străinătate.
IULIAN SCORPAN, ex-director Air Moldova: „Verificați nava care a efectuat zborul ăsta și o să vă convingeți că nu a fost nava la „Air Moldova”. Dacă o să vă uitați cine a zburat, a zburat compania din Armenia. Contractul este făcut din cauza că, pentru ca să plece nava din Moldova, doar ei au negociat cu Ambasada turcă sau ce au făcut nu știu, dar ca să plece nava ceea trebuia să plece sub codul la „Air Moldova”. N-au fost negocieri la nivel de conducere sau personală a cuiva. - Dar în momentul semnării contractului era dl Botnari și dvs sau separat l-ați semnat ? - Contracte de așa tip de chartere sunt foarte multe cereri și se semnează standart. Sunt contracte standarte prin care se declară ruta, se declară avionul, se declară suma și asta-i tot”.
Documentele desecretizate consultate de Cutia Neagră arată totuși că zborul spre Turcia trebuia să fie pregătit cu câteva zile înainte de operațiune, iar SIS-ul urma să indice exact cine sunt pasagerii care vor urca la bordul avionului. În contractul semnat de Botnari și Scorpan pe 5 septembrie 2018 a fost stipulat că clientul, adică SIS-ul „trebuie să notifice transportatorul, cu cel puțin 24 de ore înainte de ora de plecare, despre realizarea cursei comandate și să prezinte transportatorului listele de pasageri în ambele direcții”. Acest lucru însă nu s-a întâmplat.
Ședință nocturnă la SIS cu participarea lui Jizdan și Harunjen?
Potrivit mai multor surse din interiorul SIS, în noaptea de 5 spre 6 septembrie 2018, ex-ministrul de Interne Alexandru Jizdan și fostul procuror general Eduard Harunjen ar fi fost la discuții cu Vasile Botnari la sediul SIS-ului. Contactat de echipa noastră, Jizdan a negat că a participat la o astfel de întâlnire nocturnă. Iar pe Eduard Harunjen nu l-am găsit pentru comentarii.
Tot în acea noapte la SIS a fost organizată o ședință operativă cu angajații Centrului Antiterorist, unde s-a planificat operațiunea de reținere, escortă și îndepărtare a cetățenilor turci de pe teritoriul R. Moldova. Planul de acțiuni a fost pregătit de Iulian Caraman, care asigura atunci interimatul funcției de șef al Centrului Antitero și Sergiu Mițelescu, șeful Direcției nr 1 a Centrului Antitero. Potrivit martorilor din dosar, tuturor colaboratorilor convocați în ședință le-au fost înmânate plicuri cu sarcinile exacte pe care urmau să le execute.
6 septembrie, ora 5:00 dimineață.
Circa 20 de colaboratori ai Detașamentului cu destinație specială Alfa din cadrul SIS sunt adunați la ședință operativă în biroul șefului Antitero, sunt informați despre operațiune și împărțiți pe grupuri pentru a-i reține și escorta pe cei 7 profesori turci. Acțiunile grupurilor de intervenție sunt dictate prin telefoane, pe un chat creat special pe WhatsApp, coordonate direct de Vasile Botnari, directorul SIS.
Pe de altă parte, fostul vicedirector SIS, Alexandru Balan, care avea în subordine directă Centrul Antitero și un alt vicedirector Ruslan Munteanu, în subordinea căruia se afla Batalionul Alfa, susțin că nu au știut nimic despre operațiune și au aflat ulterior din presă. Vasile Botnari le-ar fi spus mai târziu că operațiunea era secretă și nu i-a informat pentru a nu admite scurgeri de informații.
Deși au trecut 4 ani de la acele evenimente și nu mai activează nici el în sistemul de securitate, Munteanu a refuzat să vorbească despre expulzarea cetățenilor turci cu echipa Cutia NEAGRĂ PLUS.
RUSLAN MUNTEANU, ex-vicedirector SIS: „Expulzarea cetățenilor turci este cu certitudine o acțiune ce-și are calificarea penală, asta pe de o parte. Pe de altă parte, este o acțiune umilitoare pentru ofițerii implicați și chiar pentru întreaga instituție SIS, fiindcă un Serviciu de Inteligență așa nu acționează. Apropo, lucru foarte intens discutat pe coridoarele SIS în acea perioadă. Alte comentarii din partea mea, mai ales acum când dosarul a fost desecretizat, consider eu că sunt de prisos”.
Cine este ofițerul SIS care a avut un rol cheie în operațiune?
Din documentele anexate la dosar și consultate de Cutia Neagră PLUS reiese că un rol cheie în toată operațiunea SIS-ului de răpire a profesorilor turci l-a avut Sergiu Mițelescu, șeful Direcției nr 1 a Centrului Antiterorist al SIS și omul de încredere al lui Botnari. Acesta cunoștea în detalii dosarul numit convențional „Feto” în cadrul căruia se efectuau măsuri speciale de investigații în privința profesorilor turci de la liceele „Orizont”.
Despre implicarea activă a Direcției lui Mițelescu în organizare și coordonarea nemijlocit a expulzării profesorilor turci indică în dosarul desecretizat mai mulți martori din cadrul SIS, audiați de procuror. Fostul director adjunct al SIS-ului Alexandru Balan de exemplu a declarat că:
Tot Sergiu Mițelescu, împreună cu Iulian Caraman au contrasemnat la vicedirectorul SIS Alexandru Baltaga, demersul către Biroul de Migrație pentru a-i declara indezirabili pe profesorii turci, fără avizul vicedirectorului Alexandru Balan, care avea în subordine directă Centrul Antitero.
Sergiu Mițelescu a condus personal și unul dintre grupurile de intervenție SIS, care pe 6 septembrie a participat la reținerea lui Mujdat Celebi, directorul financiar al rețelei de licee Orizont. Mițelescu le-a însoțit și la bordul avionului pe cele 7 persoane expulzate din R. Moldova.
Potrivit martorilor din dosar, toate grupurile operative care i-au reținut pe cetățenii turci au avut inițial indicații să-i ducă la sediul Biroului de Migrație și Azil, dar pe drum au fost anunțate să se deplaseze la aeroport.
Curios este faptul că unul dintre executanții operațiunii le-a prezentat procurorilor o altă ipoteză.
La rândul său, Mițelescu a confirmat că a participat la operațiunea de extrădare a profesorilor turci, inclusiv i-a însoțit la bordul avionului până în Turcia, dar neagă faptul că ar fi deținut vreun rol de coordonare în operațiune. Ofițerul SIS aruncă vina pe superiorul său, Iulian Caraman, evitând să pomenească despre ordinele primite direct de la Botnari.
Șeful Centrului Antitero, Iulian Caraman, a declarat procurorilor exact inversul.
Încercările noastre de a lua legătura cu Sergiu Mițelescu au eșuat. Pe parcursul mai multor zile în care l-am sunat, aceasta a avut telefonul închis.
Iulian Caraman, care este și astăzi șef adjunct al Centrului Antiterorist al SIS-ului a refuzat să ofere comentarii la subiect.
„Nu comentez nimic. Toate informațiile prin serviciul nostru de presă”, ne-a răspuns scurt Caraman.
Poarta pentru misiuni speciale de la Aeroportul Chișinău
Grupurile operative ale SIS-ului au intrat pe teritoriul Aeroportului Internațional Chișinău nu pe intrarea centrală, ci pe altă poartă, dinspre Direcția orașului Sângera. În ultimii ani, poarta a fost folosită în mai multe misiuni speciale. De exemplu, în august 2016, pe aici a intrat în țară Veaceslav Platon, când a fost extrădat din Ucraina și adus de la Kiev cu o cursă charter contractată în condiții la fel de obscure ca și avionul care i-a dus în Turcia pe angajații liceelor „Orizont”. Tot pe aici a fugit din țară Ilan Șor, în iunie 2019, după ce democrații au pierdut puterea.
Pe 6 septembrie 2018, ajunși pe teritoriul aeroportului, ofițerii SIS erau așteptați deja de un avion de culoare albă, fără semne distinctive ale vreunei companii aeriene, iar alături se aflau mai mulți angajați ai Ambasadei Turciei și mașini cu numere diplomatice. Nimeni nu ar fi cunoscut direcția de zbor, iar ajunși la destinație, angajații autorităților turce au preluat cetățenii expulzați direct de la trapa avionului. Asta au declarat martorii audiați în dosarul lui Vasile Botnari.
Un ordin de deplasare pentru angajații SIS care au zburat în Turcia nu a existat, aveau să stabilească procurorii. O anchetă de serviciu desfășurată mai târziu la Ministerul de Interne a arătat că cetățenii turci expulzați din R. Moldova ar fi trecut frontiera de stat prin aeroport în lipsa pașapoartelor de călătorie. Pe de altă parte, mai mulți ofițeri SIS au declarat la audieri că au așteptat aproximativ o oră lângă avion până le-au fost aduse acte cetățenilor turci.
Și unul dintre profesorii turci, Husein Bayraktar, răpit în 2018, susține că i-a fost perfectat atunci un pașaport provizoriu, iar asta nu era posibil fără implicarea serviciilor speciale din Turcia.
- -Cu ce acte ați ieșit din Republica Moldova?
- - Eu personal și alte persoane reținute nu am efectuat vreo procedură de trecere a frontiereri. Unicul act pe care îl dețineam la momentul reținerii era permisul de ședere în R. Moldova.
- - Și totuși au fost niște pașapoarte. Cine le-a întocmit? De unde s-au luat acele acte?
- - Erau pașapoarte provizorii. Eu nu am primit nicio explicație oficială despre aceste acte. Eu ulterior am aflat că au fost perfectate de Ambasada Turciei, aici în Moldova.
- Cum au fost perfectate acte fără măcar să aibă fotografia dvs?
- Ulterior eu am observat că fotografia de pe pașaportul provizoriu era identică cu cea de pe permisul de ședere.
- Asta credeți că s-a întâmplat în aceeași zi, sau asta s-a făcut din timp? - - Data perfectării pașaportului provizoriu a fost 6 septembrie 2018”.
- Husein Bayraktar a descris și contextul în care a fost reținut pe holurile liceului de ofițerii SIS, dar și atmosfera de la bordul avionului cu care au fost duși în Turcia pe 6 septembrie 2018.
- - La data respectivă, 6 septembrie 2018 dimineața, mă pregăteam pentru lecții și mă aflam în filiala de la Ciocana a liceului Orizont. La intrare în clasă am fost reținut și a urmat ce a urmat.
- Persoanele erau îmbrăcate în civil? Erau cu cagule pe cap? Cum arătau și cât de multe erau?
- Am fost reținut de două persoane îmbrăcate în civil. Ulterior, după ce am văzut imaginile video de pe camerele de monitorizare instalate în liceu am mai observat două persoane.
- Ei au anunțat cine sunt? S-au legitimat? Au zis de ce vă rețin?
- Au spus că sunt de la SIS și s-au legitimat. Eu nu m-am opus arestului.
- Înțelegeați de ce ați fost reținut?
- Mi s-a spus că serviciile au nevoie de audieri și trebuie să fiu dus la un organ de drept pentru declarații.
- Deci, v-au mințit?
- Da, ulterior am aflat că a fost o minciună. Odată ce am fost urcați în avion, fiecărei persoane i s-au pus la mâini un fel de cătușe din plastic. Fiecare persoană reținută a fost plasată la trei scaune distanță una de cealaltă, iar alături stăteau persoane din servicii. Când am cerut apă, nimeni nu a reacționat.
Profesorul l-a contrazis astfel pe fostul șef de stat Igor Dodon care a declarat anterior că cetățenii turci au fost expulzați „civilizat”.
IGOR DODON, ex-președinte cetățeni: „Acolo măcar au făcut totul civilizat. Au fost îmbarcați într-un charter, li s-a turnat ceai și i-au trimis acasă. Au fost respectate anumite proceduri”.
Filajul și implicarea Poliției de Patrulare în operațiunea SIS
Ancheta procurorilor a arătat că despre operațiunea SIS-ului s-a știut și la Poliție, iar o investigație internă recentă a SIS arată că înainte de începerea operațiunii, Sergiu Mițelescu a informat echipele că la fiecare adresă de unde urmau să fie reținuți cei 7 profesori turci se află câte un echipaj de filaj și câte unul de patrulare. La ieșirea din casă a profesorilor, filajul comunica ofițerului SIS responsabil despre asta, iar ultimul anunța echipajul de patrulare despre începerea operațiunii. Poliția era prima care stopa mașina profesorului turc, iar apoi intervenea și grupul operativ de la SIS.
Contactat de CUTIA NEAGRĂ PLUS, fostul ministru de Interne, Alexandru Jizdan, ne-a declarat că în cazul extrădării profesorilor turci, cu excepția Biroului Migrație și Azil, alte subdiviziuni ale Ministerului de Interne nu au fost implicate. Jizdan susține că nu sunt adevărate informațiile despre implicarea unor echipaje de patrulare la reținerea și escortarea celor 7 cetățeni turci.
Fostul director SIS Alexandru Esaulenco declarase anterior în Parlament că Serviciul a acționat legal în raport cu cetățenii turci.
29 noiembrie 2018 Maria CIOBANU, ex-deputată: „Domnule Esaulenco, cum credeți, Serviciul de Informații și Securitate a avut motive serioase pentru răpirea celor 7 profesori și trimiterea lor la închisorile din Turcia”?
ALEXANDRU ESAULENCO, ex-director SIS: „Vreau să afirm că nimeni nu a fost răpit. Serviciul a acționat în mod legal, respectând prevederile legale, având la bază legea Serviciului”.
Delegație SIS la sediul Serviciilor secrete din Ankara, în martie 2018
Faptul că autoritățile Turciei își doreau cu orice preț să pună mâna pe profesorii liceului Orizont din R. Moldova o demonstrează și alte câteva evenimente care au precedat operațiunea de răpire din 6 septembrie 2018. Pe parcursul anului 2017, au avut loc mai multe schimburi de informații și întrevederi între oficiali de la Chișinău și Ankara, privind activitatea liceelor „Orizont”.
În martie 2018, o delegație din R. Moldova din care a făcut parte și Sergiu Mițelescu, s-a deplasat la Ankara, chiar la sediul serviciilor speciale turcești unde s-a discutat despre extrădarea unor membri ai organizației Fhetullah Gulen. Turcii au propus să pună la dispoziția autorităților de la Chișinău, absolut gratuit, un avion care să preia direct persoanele extrădate, se arată într-o notă semnată de fostul director SIS, Alexandru Esaulenco, expediată în toamna anului 2019 procurorului general interimar Dumitru Robu.
În iunie 2018, Serviciul de Securitate din Turcia a transmis la Chișinău informații suplimentare despre presupusele activități teroriste ale membrilor grupării Feto și mandate de arest pe numele mai multor persoane, printre care se regăseau și cei 7 angajați ai liceelor Orizont, se dezvăluie în dosarul lui Vasile Botnari.
Riscuri de securitate în cazul vizitei lui Erdogan la Chișinău?
Este de menționat că ofițerii SIS scriau în dosarul operativ în care monitorizau activitatea profesorilor de la liceele „Orizont” că aceștia ar fi periculoși în cazul în care președintele Turciei Recep Erdogan ar efectua o vizită în R. Moldova. Iar în toamna anului 2018 tocmai s-a aflat că este planificată o astfel de vizită.
Peste o lună de la răpirea profesorilor turci, Recep Erdogan a venit la Chișinău, unde a avut o întâlnire oficială cu Igor Dodon, dar și o cină cu Vlad Plahotniuc, în calitatea sa de coordonator al coaliției de guvernare.
Un an mai târziu, în decembrie 2019, în timpul vizitei ex-președintelui Igor Dodon la Ankara, Recept Erdogan i-a mulțumit direct lui Dodon pentru extrădarea profesorilor liceului „Orizont”.
RECEP ERDOGAN: „Ce ține de lupta noastră împotriva FETO, Moldova ne-a oferit un ajutor extraordinar și noi am vrea sa mulțumim R. Moldova pentru suport.
Ce pericole a invocat SIS-ul în dosarele penale în care erau vizați profesorii turci
Profesorii liceelor din rețeaua Orizont se aflau în vizorul SIS-ului de peste 20 de ani și numai în 2018 au fost admise astfel de acțiuni radicale de expulzare a lor din țară. Vă spunem ce motive a invocat SIS-ul în rapoartele prezentate procurorilor și ce pericole a identificat în activitatea liceelor Orizont.
Primul dosar penal a fost inițiat în anul 1995 când s-a dispus colectarea informațiilor operative despre activitatea liceelor Orizont. Peste 10 ani a fost deschis un al doilea dosar penal, iar în octombrie 2017 PCCOCS a inițiat o nouă cauză penală, în baza informațiilor primite de la SIS, pentru acțiuni ce se referă la „recrutarea, instruirea, beneficierea sau acordarea de suport în scop terorist”. De ultimul dosar s-a ocupat un grup de lucru special creat din 2 ofițeri SIS, 2 procurori și 2 ofițeri ai Direcției Operațiuni Speciale a Ministerului de Interne.
În rapoartele SIS anexate la dosarul lui Vasile Botnari se afirmă că profesorii liceelor „Orizont” ar fi implicați în activități subversive pe teritoriul R. Moldova, care provoacă riscuri de securitate, dar nu este prezentată nicio probă. Acuzațiile aduse de SIS acestor profesori se referă mai degrabă la informații culese din surse externe, mai cu seamă din Turcia, și nu pe probe colectate pe interiorul țării.
Ancheta SIS arată, de exemplu, că între anii 1995-2019 scopul organizației FETO consta în restabilirea statului turc în frontierele Imperiului Otoman, care ar conține și R. Moldova. Membrii organizației au deschis peste 300 de școli în diferite state. Iar planul FETO ar fi ca elevii lor să ocupe în perspectivă funcții în domenii strategice din stat: politice, economice și administrative, pentru a putea propaga ideile extremist-islamice.
Profesorii liceelor Orizont din R. Moldova sunt acuzați că au făcut spionaj sub coordonarea serviciilor speciale din Turcia și propagau islamul în rândul elevilor, consolidând mișcarea FETO cu noi adepți devotați. Potrivit rapoartelor, în anul 2018, ofițerii SIS ar fi identificat 6 absolvenți ai „Orizont”-ului care au fost determinați să treacă în religia islamică, fiind plătiți pentru asta.
Scopul liceelor era atragerea la studii a copiilor unor oficiali de rang înalt, iar„administrația liceelor tatona părinții cu funcții publice din R. Moldova și cu acces la informații sensibile”, se afirmă în raportul SIS-ului.
De asemenea, liceele Orizont erau bănuite de SIS de tranzacții financiare dubioase. „Între anii 2014-2017 pe conturile instituției au parvenit donații în sumă de 174 milioane de lei de la diverse persoane din Turcia și R. Moldova. Beneficiar final a fost Sen Turgay, fondatorul liceelor Orizont. Banii au fost donați în numerar și nu au fost declarați organelor de profil de către deponenți”, se mai spune în raportul SIS.
Oamenii legii motivau că activitatea subversivă a angajaților liceelor Orizont a fost confirmată și de serviciile speciale partenere din alte state, aducând drept exemple așa țări ca Rusia, Kazahstan, Tadjikistan și Uzbekistan, unde Organizația Feto a fost declarată extremistă și unde au fost închise instituțiile de învătământ gestionate de aceasta.
Despre directorul liceului din Ceadîr Lunga, Tufekci Mehmet Feridun se spune că era în vizorul SIS-ului din anul 2001, fiind fixate „contacte dubioase ale acestuia cu cetățeni moldoveni”. În telefonul lui au fost identificate cărți, declarate drept literatură extremistă interzisă în alte state, motiva SIS-ul.
Pe de altă parte, la cererea avocaților Galinei Tufekci, în iunie 2018, PCCOCS confirma că în privința cetățenilor turci expulzați, nu au fost pornite cauze penale și nu le-a fost atribuit niciun statut procesual.
Cum au fost scoși de sub urmărire penală alți 3 învinuiți în dosarul profesorilor turci
Deși oamenii legii au stabilit că operațiunea de expulzare a profesorilor turci a fost realizată cu implicarea mai multor persoane, fiind încălcate grav drepturile cetățenilor turci, într-un final doar Vasile Botnari a fost condamnat. După ce a fost desecretizat dosarul, vă spunem în premieră de ce au fost scoși de sub urmărire penală alți învinuiți în dosar și cum a motivat sentința magistratul Andrei Neculcea, care i-a aplicat lui Botnari o pedeapsă cu amendă de numai 88 de mii de lei.
Primul proces penal pe faptul expulzării profesorilor turci a fost pornit în octombrie 2018. Chiar din prima zi, procurorul Oleg Afanasii i-a atribuit procesului gradul „secret”. Peste o lună, pe 5 noiembrie 2018, Afanasii clasează procesul penal, motivând că faptele nu întrunesc elementele infracțiunii.
La aproape un an distanță, pe 2 septembrie 2019, când deja se schimbase guvernarea și R. Moldova fusese condamnată la CEDO pe cazul profesorilor turci, procurorul general interimar Dumitru Robu a anulat ordonanța lui Afanasii de neîncepere a urmării penale, iar dosarul a ajuns la procurorul Victor Plugaru.
Pe 5 septembrie 2019, fosta șefă a Biroului de Migrație și Azil Olga Poalelungi este pusă sub învinuire. Aceasta nu și-a recunoscut vina și a declarat procurorului că nu știa nimic despre operațiunea SIS-ului.
„Deciziile de a-i declara indezirabili pe 18 cetățeni turci au fost luate în baza demersului SIS. Legea prevede că statutul de refugiat poate fi anulat, dacă persoana prezintă risc pentru securitatea statului. După aceste decizii, BMA urma să examineze toate aspectele aferente îndepărtării străinilor de pe teritoriul R. Moldova, pe fiecare caz individual din cele 18, nu colectiv. Biroul urma să verifice prezența membrilor de familie pe teritoriul R. Moldova și să decidă îndepărtarea benevolă a cetățenilor turci sau plasarea lor în custodie publică. Urma determinarea locului îndepărtării acestora - statul de origine sau terț, sau până la frontieră, necesitatea escortei, estimarea cheltuielior și identificarea resurselor financiare, dar și un schimb de informații cu misiunile diplomatice. Potrivit legii, îndepărtarea sub escortă a străinilor se face de către BMA, dar eu nu am delegat pe nimeni din cadrul instituției la acea misiune. Despre transferul profesorilor „Orizont” în Turcia am aflat din mass-media”, a declarat Olga Poalelungi la audieri.
Contactată de reporterul Cutiei Negre, fosta șefă a Biroului de Migrație și Azil a refuzat să ne ofere și alte detalii despre evenimentele din septembrie 2018.
OLGA POALELUNGI, ex-director Biroul de Migrație și Azil: „S-a expus instanța de judecată. Nu-mi face plăcere să revin la acea situație”.
Pe 6 septembrie 2019 a primit calitate de învinuit în dosar și fostul vicedirector al SIS-ului Alexandru Baltaga, care a fost și reținut în aceeași zi, iar apoi eliberat în arest la domiciliu. Iar pe 24 octombrie 2019, procurorul a semnat ordonanța prin care a fost pus sub învinuire ex-vicedirectorul SIS, Alexandru Balan. Nici cei doi nu și-au recunoscut vina la etapa urmăririi penale.
Fostul șef de la SIS Vasile Botnari a primit oficial calitate de învinuit pe cazul profesorilor turci la un an distanță, abia pe 15 ianuarie 2020, fiind acuzat de abuz de putere, pentru că a organizat și a condus personal operațiunea de expulzare. Botnari nu și-a recunoscut vina la etapa urmării penale.
La o săptămână după ce Botnari a primit statut de învinuit, fosta șefă a Biroului de Migrație și Azil, Olga Poalelungi, a fost scoasă de sub urmărire penală „din motivul lipsei în acțiunile acesteia a elementelor vreunei infracțiuni”.
În aceeași zi, pe 21 ianuarie 2020, au fost scoși de sub urmărire penală și foștii vicedirectori SIS. Procurorul a stabilit că acțiunile întreprinse de Baltaga și Balan în procesul de expulzare a profesorilor turci conțin elemente ale infracțiunii, dar aceștia „au fost determinați să execute ordinele superiorului, circumstanțe care exclud urmărirea penală”.
Examinarea dosarului în instanță și motivarea sentinței dictate de Andrei Niculcea
În scurt timp, dosarul lui Vasile Botnari a ajuns pe masa judecătorului Andrei Niculcea, cunoscut opiniei publice după ce a emis sentințe în dosarul lui Vlad Filat și Ilan Șor. A existat și o încercare de a bloca dosarul în judecată. Avocatul lui Botnari a cerut să fie declarat nul actul de sesizare a instanței și să fie recalificate faptele, conform Codului Contravențional, dar cererea a fost respinsă.
La jumătate de an distanță de când dosarul se afla pe rol în instanța de judecată, Vasile Botnari decide să-și recunoască vina. Pe 10 iulie 2020, cere judecătorului să examineze dosarul în procedură simplificată, în baza probelor acumulate la etapa de urmărire penală.
Botnari și-a asumat să achite și prejudiciul de aproape 2,4 milioane de lei pe care i-a plătit R. Moldova în urma condamnării la CEDO pe cazul profesorilor turci. Banii au fost transferați Ministerului Finanțelor pe 13 iulie 2020 de către soția lui Vasile Botnari.
În aceeași zi, procurorul Victor Plugaru a cerut în instanță să fie atras și SIS-ul ca parte civilă în dosar, pentru a-și recupera prejudiciul de peste 348 de mii de lei care au fost achitate pentru avionul închiriat de SIS. Curios este faptul că la faza de urmărire penală, directorul SIS, Alexandru Esaulenco, fost subaltern al lui Botnari, refuzase să ceară achitarea prejudiciilor. Procurorul Plugaru a motivat că cererea de chemare în judecată poate fi depusă indiferent de acordul autorității publice. În aceste condiții, chiar a doua zi, pe 14 iulie 2020, Esaulenco s-a văzut nevoit să trimită o cerere la Judecătorie prin care a solicitat recuperarea banilor de la Vasile Botnari. Soția lui Botnari a găsit de urgență și în aceeași zi a transferat alte 348 de mii de lei pe contul Ministerului Finanțelor.
În următoarea zi, pe 15 iulie 2020, judecătorul Andrei Neculcea a emis sentința în dosarul lui Botnari, care a fost ținută departe de ochii lumii. Despre ea a anunțat mai târziu procurorul general Alexandr Stoianoglo în cadrul unei emisiuni la TV8.
ALEXANDR STOIANOGLO, procuror general suspendat: „El a fost condamnat cu pedeapsă neprivativă de libertate, adică condiționat. Sentința a fost aproximativ cu o lună în urmă. - Măcar la câți ani cu suspendare a fost condamnat? - Eu nu sunt gata să spun. Eu știu precis că el a fost condamnat. Deciziile categoric le-a luat el, dar asupra acestor decizii au fost influențe din exterior. Eu nu cred că directorul SIS, în acea situație, putea lua de unul singur decizii. - Cine în acel moment putea să-l influențeze pe directorul SIS? - Eu cred că numai domnul Plahotniuc”.
Totuși Botnari nu primit o pedeapsă condiționată, cum declara Stoianoglo. Procurorul Victor Plugaru a cerut în instanță 3 ani de închisoare pentru Botnari, pentru abuz de serviciu, dar magistratul i-a aplicat o amendă de numai 88 de mii de lei.
Magistratul a făcut trimitere la CEDO și la Comitetul de Miniștri ai Consiliului Europei care au recomandat instanțelor de judecată să recurgă mai des la pedepse neprivative de libertate.
De asemenea, judecătorul Andrei Niculcea a considerat că amenda de 88 de mii de lei aplicată lui Botnari este „echitabilă și justificată de circumstanțele cauzei”.
„Iar în condițiile pandemiei de COVID și crizei economice cu care se confruntă bugetul R. Moldova, pedeapsa pecuniară este benefică și va asigura redresarea situației într-un anumit mod”, motiva magistratul.
În așteptarea deciziei Curții de Apel Chișinău
Din motive necunoscute, procurorul Victor Plugaru, care inițial a cerut 3 ani de închisoare pentru Botnari, nu a atacat decizia primei instanțe la Curtea de Apel Chișinău.
Mai târziu, recursul a fost făcut la Apel de avocații Galinei Tufekci, soția directorului liceului Orizont din Ceadîr Lunga, expulzat în septembrie 2018 și arestat în Turcia. Dosarul este pe rol, iar pe 24 septembrie, Curtea de Apel Chișinău urmează să examineze apelul soției lui Feridun Tufekci privind casarea sentinței lui Neculcea și trimiterea la rejudecare a dosarului în primă instanță.
GALINA TUFEKCI: „ În acești patru ani s-au întâmplat atâtea, încât nu mai pot fi uimită cu nimic. Ar fi banal să spun că Moldova este țara minunilor, pot doar să adaug că sunt minuni deosebite în special ce țin de justiție. Toți acești patru ani eu trăiesc într-o țară în care toate ședințele de judecată sunt prestații teatrale, unde totul se discută și se stabilește în prealabil, iar dacă apăreau careva aspecte, se începeau justificările și într-un final se ajungea la amânarea ședințelor. Nu se adopta nici-o decizie.
În ziua în care am fost chemată la Procuratură ca să mi se aducă scuze că ei (n.r. profesorii turci) au fost scoși de sub învinuire, procurorul mi-a zis că la acea etapă au fost identificați minim 40 de învinuiți. Am ultima speranță în sistemul juridic din Moldova că totul se mai poate schimba și lucrurile se pot întoarce în albia normalității.
Esența nu este în cât timp va sta el (n.r. Vasile Botnari) încarcerat. Esențial este că el nici nu a înțeles vina sa. Pe de altă parte, să ceri de la un om ceea ce el nu are, e ste lipsit de sens. - De unde știți că el nu are? - Asta se vede după el.
În perioada sclaviei se vindeau robi. Astăzi, în secolul XXI, se vând doctorii în știință. Diferența timpurilor. Noi foarte mult „am progresat” desigur…”
Cei mai importanți figuranți în cazul profesorilor turci
Documentele consultate de Cutia NEAGRĂ PLUS și declarațiile martorilor din dosarul extrădării profesorilor turci demonstrează că în această operațiune au fost implicate zeci de persoane, de la șefi de instituții, până la simpli ofițeri SIS, mascați de la Alfa, polițiști de patrulare și polițiști de frontieră. Cutia NEAGRĂ PLUSvă spune numele celor mai importanți figuranți ai acestui caz.
Vasile Botnari, fost director al SIS în perioada mai 2018 - iunie 2019, anterior director al Moldovagaz, ministru al Transporturilor, dar și ministru al Tehnologiilor Informaționale. Botnari a făcut carieră în domeniul aviatic, iar în perioada guvernării lui Vlad Plahotniuc a fost considerat unul dintre apropiații acestuia. Botnari a fost vizat și în dosarul penal pentru fabricarea identităților false pe numele lui Vlad Plahotniuc și a apropiatului acestuia, businessmanul Vaja Jashi. Dosarul însă a fost clasat de același procuror Victor Plugaru. Astăzi, Botnari este cercetat penal în cadrul unui alt dosar pentru îmbogățire ilicită, fiind anterior arestat, iar apoi transferat în arest la domiciliu.
Alexandru Baltaga, fost vicedirector al SIS în perioada 2015- 2019, determinat de Vasile Botnari să semneze demersul către Biroul de Migrație și Azil pentru a-i declara indezirabili pe cetățenii turci. După demisia sa de la SIS, Baltaga a activat consilier al guvernatorului Băncii Naționale, iar până la SIS a muncit în cadrul serviciului de securitate internă al Ministerului Afacerilor Interne și la compania de pază „Argus” controlată de Vlad Plahotniuc. Unele surse ne-au declarat că acesta chiar a cumulat cele două funcții o perioadă de timp.
Sergiu Mițelescu, ex-șeful Direcției NR.1 operaționale a Centrului Antiterorist al SIS. Mițelescu a fost una dintre figurile principale ale operațiunii. Așa cum s-a văzut din investigație, el a participat la mai multe vizite în Turcia la care s-ar fi pus la cale extrădarea profesorilor. El a fost ce care a întocmit rapoartele pentru a fi declarați indezirabili profesorii turci și tot el a elaborat raportul privind extrădarea profesorilor, a organizat ședințele operative și a condus operațiunea de extrădare, inclusiv a însoțit cei 7 profesori până în Turcia, unde i-a predat autorităților locale. Sergiu Mițelescu a activat în cadrul SIS din 2012, în cea mai mare parte în cadrul Direcției Antitero.
În octombrie 2021, Mițelescu a condus personal echipa de mascați a detașamentului ALFA din cadrul SIS care a participat la reținerea fostului procuror general Alexandr Stoianoglo. Ofițerul SIS este singurul din toată echipa care nu purta mască. În acel moment, Sergiu Mițelescu deținea deja funcția de șef al securității interne a SIS, unde a fost promovat la sfârșitul anului 2020 de către fostul director Alexandru Esaulenco. Ultimul a făcut mai multe încercări în ultimii ani de a-l proteja pe Mițelescu. În pofida, insistențelor venite de la Președinție de a-l elibera pe Mițelescu din SIS, Esaulenco a dispus inițial detașarea acestuia la Căile Ferate, iar apoi la ANSA.
În vara acestui an, Mițelescu a fost demis din sistem, pentru mai multe încălcări admise în perioada în care a condus serviciul de securitate internă. În acest moment, fostul ofițer încearcă să se restabilească în funcție prin intermediul instanței de judecată. Unul dintre ultimele dosare în care a fost implicat Mițelescu este cel al finanțării ilicite a Partidului Șor.
Iulian Carman, șef adjunct Centrului Antiteror din cadrul SIS, superiorul lui Mițelescu. De asemenea, a coordonat mai multe acțiuni de pregătire și executare a operațiunii și a participat personal la reținerea unuia dintre profesori. El a fost cel care a primit spre avizare de la Biroul de Migrație și Azil solicitările de acordare a azilului pentru un grup de cetățeni turci. L-a informat pe Botnari că unii figurează în dosarul special de investigații privind gruparea extremistă Hezmet și a propus ca în privința acestora să fie întocmit aviz negativ. Și la început de septembrie a remis în adresa BMA solicitarea de a-i declara indizerabili. Caraman și în prezent conduce Centrul Antitero, având aproape 20 de ani de activitate în instituție.
Alexandru Bîzîiac, șeful Detașamentului Alfa. A pus la dispoziție 20 de mascați ca să participe la misiunea de reținere, escortă și extrădare a profesorilor turci și a participat personal într-un grup de intervenție condus de către Sergiu Mițelescu. Bîzîiac și acum conduce Detașamentul Alfa.
Vlad Parabina, fost ofițer SIS în gestiune căruia timp de mai mulți ani s-a aflat dosarul FETO, în cadrul căruia erau documentați profesorii turci. La scurt timp după expulzarea celor 7 profesori, Parabina a plecat din SIS, iar în prezent activează în calitate de ofițer superior de investigații în cadrul securității interne a Centrului Anticorupție.
Oleg Afanasii, fost șef al Secției controlul activității speciale de investigații și asigurarea regimului secret a Procuraturii Generale. Afanasii a secretizat, iar apoi a refuzat pornirea urmăririi penale pe cazul extrădării profesorilor turci. La doi ani după această decizie, în februarie 2021, prin ordinul procurorului general Alexandru Stoianoglo, Afanasii a fost numit procuror-sef al Procuraturii mun. Chișinău.
Victor Plugaru, fost procuror în cadrul Procuraturii mun. Chișinău. A gestionat dosarul cu privire la expulzarea ilegală a profesorilor turci de la Liceul „Orizont”, inculpat fiind fostul șef SIS Vasile Botnari. Plugaru a cerut în judecată secretizarea dosarului, iar după pronunțarea sentinței de condamnare nu a contestat-o în termenii prevăzuți de lege.
Tot Plugaru a dispus clasarea cauzei penale în care fostul director al SIS Vasile Botnari era vizat pentru fabricarea identităților false pentru Vlad Plahotniuc și Vaja Jhashi. Victor Plugaru a plecat din sistem în octombrie 2021, la câteva zile după suspendarea din funcție a lui Stoianoglo.
Andrei Niculcea, fost judecător care a examinat în prima instanță dosarul de învinuire a lui Vasile Botnari. Niculcea este cunoscut pentru sentințele date în dosarele de rezonanță legate de furtul miliardului, dosarul fostului premier Vlad Filat și a fostului primar de Orhei, Ilan Șor. Niculcea a părăsit sistemul judecătoresc în noiembrie 2021.
