investigații

DESECRETIZAT/ Mărturiile din dosarul lui Vasile Botnari! Cine a pregătit și a dirijat operațiunea de răpire a profesorilor turci

12 septembrie 2022, ora 14:10

Săptămâna trecută s-au împlinit 4 ani de la rușinosul caz de reținere și extrădare în Turcia a 7 profesori de la o rețea de licee private din R. Moldova. Dascălii sunt considerați dușmani de către regimul autoritar al lui Erdogan, care i-a vânat peste tot în lume. În toți acești 4 ani, Cutia Neagră a încercat să afle adevărul despre operațiunea pusă în aplicare de SIS pe 6 septembrie 2018. În premieră, astăzi, vă spunem cum a fost aceasta pregătită și mai ales cine au fost cei care au dirijat-o și au coordonat răpirea și transportarea în Turcia a profesorilor.

Vă prezentăm cronologia evenimentelor care au precedat răpirea profesorilor turci. Am reconstituit tabloul în baza declarațiilor martorilor și probelor din dosarul fostului șef de la SIS, care a fost desecretizat. Din acte aflăm că operațiunea SIS-ului s-a desfășurat în mare grabă, cu ședințe la miez de noapte, indicații secrete transmise în plicuri și acțiuni ghidate pe WhatsApp, toate cu girul lui Vasile Botnari și coordonate în detaliu de un angajat al Centrului Antiterorist din cadrul SIS, implicat în mai multe operațiuni controversate, Sergiu Mițelescu.

4 septembrie 2018.

Vicedirectorul SIS, Alexandru Baltaga, este chemat în biroul directorului SIS, Vasile Botnari. Ultimul venise la lucru, deși își luase concediu pentru perioada 28 august - 6 septembrie, iar Baltaga conducea temporar instituția. Botnari i-a dat să semneze demersul SIS către Biroul de Migrație și Azil, pentru a-i declara indezirabili pe 18 cetățeni turci, care ar fi pus în pericol securitatea R Moldova.

A declarat vicedirectorul SIS Alexandru Baltaga în cadrul dosarului penal privind expulzarea profesorilor turci.

În octombrie 2019, după ce a făcut o anchetă de serviciu, succesorul lui Botnari la șefia SIS-ului, Alexandru Esaulenco, îl dezvinovățea pe fostul său șef. Esaulenco scria într-o notă trimisă Procuraturii că Alexandru Baltaga nu putea să semneze demersul către BMA la indicația lui Botnari, pentru că acesta se afla pe 3 septembrie 2018 peste hotarele țării, fapt confirmat de Poliția de Frontieră. Esaulenco a tăinuit atunci declarația lui Baltaga care invoca că demersul către BMA a fost antedatat oficial la SIS, pentru a îndepărta suspiciunile de la Vasile Botnari.

Le-a mai declarat Baltaga procurorilor în cadrul dosarului desecretizat, ajuns în posesia Cutiei Negre PLUS.

Contactat de echipa noastră, fostul vicedirector SIS, Alexandru Baltaga, care nu mai activează astăzi în sistem, a refuzat să discute la subiect, motivând că a semnat documente prin care s-a obligat să păstreze secretul anchetei.

5 septembrie 2018.

Biroul de Migrație și Azil îi declară indezirabili pe cei 18 cetățeni turci, în baza demersului primit de la SIS, semnat de Baltaga la cererea lui Botnari.

În aceeași zi, în lipsa unei solicitări în scris de la Biroul de Migrație, deși aceasta era strict necesară, directorul SIS dă indicații directe Centrului Antiterorist din cadrul SIS să întocmească un raport, pentru a acorda suport Biroului de Migrație la reținerea și escortarea, în decurs de 24 de ore, a 7 profesori ai liceului „Orizont”, din lista celor 18 cetățeni turci declarați indezirabili.

La ședința Comisiei parlamentare Securitate și Ordine Publică, care a avut loc pe 31 iulie 2019, Vasile Botnari a declarat că el a decis ad-hoc expulzarea cetățenilor turci, pentru că aceștia deveniseră agresivi, iar zborul charter pentru a fi trimiși în Turcia a fost contractat pentru a nu pune în pericol pasagerii unei curse regulate de avion.

Le-a răspuns Botnari deputaților, potrivit stenogramei de la audierile parlamentare din 31 iulie 2019.

La rândul său, Husein Bayraktar, singurul din cei șapte profesori turci expulzați, care a fost deja eliberat din detenție din Turcia, a declarat pentru Cutia Neagră PLUS că nimeni nu le-a oferit posibilitatea de a alege unde să fie extrădați, mai cu seamă că această procedură ar fi fost ilegală, or ei deja solicitaseră azil politic în Moldova.

- Ați avut posibilitatea să cereți o altă destinație? Ați fost întrebat unde vreți să fiți expulzat?

- Nici nu a fost pusă întrebarea, dacă dorim să fim expulzați la o anumită destinație. Nici nu avea rost, pentru că noi deja solicitasem azil în Moldova și am vrut să rămânem în Moldova. Când am văzut că mașina se îndreaptă către aeroport, am înțeles că urmează să fiu răpit și am prentâmpinat persoanele respective că am aplicat pentru azil în Moldova, dar ei nu au reacționat.

Bani cash plătiți de SIS pentru cursa charter spre Turcia

Tot pe 5 septembrie 2018, Vasile Botnari a semnat un contract cu „Air Moldova” pentru transportarea în Turcia a celor 7 persoane declarate indezirabile. Potrivit anexei la contract, aflată în posesia Cutiei Negre, SIS a achitat pentru cursa aeriană comandată pe ruta Chișinău-Istanbul, 17 850 de euro, echivalentul a peste 348 de mii de lei. Banii au fost eliberați în cash din Fondul de cheltuieli speciale al SIS-ului abia peste o săptămână. Suma i-a fost alocată pe 12 septembrie șefului Centrului Antiterorist, Iulian Caraman, care în aceeași zi a plătit banii companiei „Air Moldova”.

Fostul director al „Air Moldova”, Iulian Scorpan, care a semnat atunci contractul de transport comandat de SIS, susține că nu a negociat cursa aeriană cu Vasile Botnari și ne-a dezvăluit că avionul a fost trimis de o companie din Armenia, iar el a aflat ulterior din presă cine au fost pasagerii cursei. Din declarațiile lui Scorpan reiese că „AIR Moldova” nu a fost decât un paravan moldovenesc pentru avionul comandat din străinătate.

IULIAN SCORPAN, ex-director Air Moldova: „Verificați nava care a efectuat zborul ăsta și o să vă convingeți că nu a fost nava la „Air Moldova”. Dacă o să vă uitați cine a zburat, a zburat compania din Armenia. Contractul este făcut din cauza că, pentru ca să plece nava din Moldova, doar ei au negociat cu Ambasada turcă sau ce au făcut nu știu, dar ca să plece nava ceea trebuia să plece sub codul la „Air Moldova”. N-au fost negocieri la nivel de conducere sau personală a cuiva. - Dar în momentul semnării contractului era dl Botnari și dvs sau separat l-ați semnat ? - Contracte de așa tip de chartere sunt foarte multe cereri și se semnează standart. Sunt contracte standarte prin care se declară ruta, se declară avionul, se declară suma și asta-i tot”.

Documentele desecretizate consultate de Cutia Neagră arată totuși că zborul spre Turcia trebuia să fie pregătit cu câteva zile înainte de operațiune, iar SIS-ul urma să indice exact cine sunt pasagerii care vor urca la bordul avionului. În contractul semnat de Botnari și Scorpan pe 5 septembrie 2018 a fost stipulat că clientul, adică SIS-ul „trebuie să notifice transportatorul, cu cel puțin 24 de ore înainte de ora de plecare, despre realizarea cursei comandate și să prezinte transportatorului listele de pasageri în ambele direcții”. Acest lucru însă nu s-a întâmplat.

Ședință nocturnă la SIS cu participarea lui Jizdan și Harunjen?

Potrivit mai multor surse din interiorul SIS, în noaptea de 5 spre 6 septembrie 2018, ex-ministrul de Interne Alexandru Jizdan și fostul procuror general Eduard Harunjen ar fi fost la discuții cu Vasile Botnari la sediul SIS-ului. Contactat de echipa noastră, Jizdan a negat că a participat la o astfel de întâlnire nocturnă. Iar pe Eduard Harunjen nu l-am găsit pentru comentarii.

Tot în acea noapte la SIS a fost organizată o ședință operativă cu angajații Centrului Antiterorist, unde s-a planificat operațiunea de reținere, escortă și îndepărtare a cetățenilor turci de pe teritoriul R. Moldova. Planul de acțiuni a fost pregătit de Iulian Caraman, care asigura atunci interimatul funcției de șef al Centrului Antitero și Sergiu Mițelescu, șeful Direcției nr 1 a Centrului Antitero. Potrivit martorilor din dosar, tuturor colaboratorilor convocați în ședință le-au fost înmânate plicuri cu sarcinile exacte pe care urmau să le execute.

6 septembrie, ora 5:00 dimineață.

Circa 20 de colaboratori ai Detașamentului cu destinație specială Alfa din cadrul SIS sunt adunați la ședință operativă în biroul șefului Antitero, sunt informați despre operațiune și împărțiți pe grupuri pentru a-i reține și escorta pe cei 7 profesori turci. Acțiunile grupurilor de intervenție sunt dictate prin telefoane, pe un chat creat special pe WhatsApp, coordonate direct de Vasile Botnari, directorul SIS.

A precizat la audieri în cadrul dosarului penal șeful Detașamentului Alfa, Alexandru Bîzîiac.

Pe de altă parte, fostul vicedirector SIS, Alexandru Balan, care avea în subordine directă Centrul Antitero și un alt vicedirector Ruslan Munteanu, în subordinea căruia se afla Batalionul Alfa, susțin că nu au știut nimic despre operațiune și au aflat ulterior din presă. Vasile Botnari le-ar fi spus mai târziu că operațiunea era secretă și nu i-a informat pentru a nu admite scurgeri de informații.

A declarat Ruslan Munteanu în calitate de martor în dosarul lui Vasile Botnari.

Deși au trecut 4 ani de la acele evenimente și nu mai activează nici el în sistemul de securitate, Munteanu a refuzat să vorbească despre expulzarea cetățenilor turci cu echipa Cutia NEAGRĂ PLUS.

RUSLAN MUNTEANU, ex-vicedirector SIS: „Expulzarea cetățenilor turci este cu certitudine o acțiune ce-și are calificarea penală, asta pe de o parte. Pe de altă parte, este o acțiune umilitoare pentru ofițerii implicați și chiar pentru întreaga instituție SIS, fiindcă un Serviciu de Inteligență așa nu acționează. Apropo, lucru foarte intens discutat pe coridoarele SIS în acea perioadă. Alte comentarii din partea mea, mai ales acum când dosarul a fost desecretizat, consider eu că sunt de prisos”.

Cine este ofițerul SIS care a avut un rol cheie în operațiune?

Din documentele anexate la dosar și consultate de Cutia Neagră PLUS reiese că un rol cheie în toată operațiunea SIS-ului de răpire a profesorilor turci l-a avut Sergiu Mițelescu, șeful Direcției nr 1 a Centrului Antiterorist al SIS și omul de încredere al lui Botnari. Acesta cunoștea în detalii dosarul numit convențional „Feto” în cadrul căruia se efectuau măsuri speciale de investigații în privința profesorilor turci de la liceele „Orizont”.

Despre implicarea activă a Direcției lui Mițelescu în organizare și coordonarea nemijlocit a expulzării profesorilor turci indică în dosarul desecretizat mai mulți martori din cadrul SIS, audiați de procuror. Fostul director adjunct al SIS-ului Alexandru Balan de exemplu a declarat că:

Tot Sergiu Mițelescu, împreună cu Iulian Caraman au contrasemnat la vicedirectorul SIS Alexandru Baltaga, demersul către Biroul de Migrație pentru a-i declara indezirabili pe profesorii turci, fără avizul vicedirectorului Alexandru Balan, care avea în subordine directă Centrul Antitero.

Sergiu Mițelescu a condus personal și unul dintre grupurile de intervenție SIS, care pe 6 septembrie a participat la reținerea lui Mujdat Celebi, directorul financiar al rețelei de licee Orizont. Mițelescu le-a însoțit și la bordul avionului pe cele 7 persoane expulzate din R. Moldova.

Potrivit martorilor din dosar, toate grupurile operative care i-au reținut pe cetățenii turci au avut inițial indicații să-i ducă la sediul Biroului de Migrație și Azil, dar pe drum au fost anunțate să se deplaseze la aeroport.

Curios este faptul că unul dintre executanții operațiunii le-a prezentat procurorilor o altă ipoteză.

A declarat în fața anchetei Alexandru Bîzîiac, șeful Detașamentului Alfa.

La rândul său, Mițelescu a confirmat că a participat la operațiunea de extrădare a profesorilor turci, inclusiv i-a însoțit la bordul avionului până în Turcia, dar neagă faptul că ar fi deținut vreun rol de coordonare în operațiune. Ofițerul SIS aruncă vina pe superiorul său, Iulian Caraman, evitând să pomenească despre ordinele primite direct de la Botnari.

Șeful Centrului Antitero, Iulian Caraman, a declarat procurorilor exact inversul.

Încercările noastre de a lua legătura cu Sergiu Mițelescu au eșuat. Pe parcursul mai multor zile în care l-am sunat, aceasta a avut telefonul închis.

Iulian Caraman, care este și astăzi șef adjunct al Centrului Antiterorist al SIS-ului a refuzat să ofere comentarii la subiect.

„Nu comentez nimic. Toate informațiile prin serviciul nostru de presă”, ne-a răspuns scurt Caraman.

Poarta pentru misiuni speciale de la Aeroportul Chișinău

Grupurile operative ale SIS-ului au intrat pe teritoriul Aeroportului Internațional Chișinău nu pe intrarea centrală, ci pe altă poartă, dinspre Direcția orașului Sângera. În ultimii ani, poarta a fost folosită în mai multe misiuni speciale. De exemplu, în august 2016, pe aici a intrat în țară Veaceslav Platon, când a fost extrădat din Ucraina și adus de la Kiev cu o cursă charter contractată în condiții la fel de obscure ca și avionul care i-a dus în Turcia pe angajații liceelor „Orizont”. Tot pe aici a fugit din țară Ilan Șor, în iunie 2019, după ce democrații au pierdut puterea.

Pe 6 septembrie 2018, ajunși pe teritoriul aeroportului, ofițerii SIS erau așteptați deja de un avion de culoare albă, fără semne distinctive ale vreunei companii aeriene, iar alături se aflau mai mulți angajați ai Ambasadei Turciei și mașini cu numere diplomatice. Nimeni nu ar fi cunoscut direcția de zbor, iar ajunși la destinație, angajații autorităților turce au preluat cetățenii expulzați direct de la trapa avionului. Asta au declarat martorii audiați în dosarul lui Vasile Botnari.

Un ordin de deplasare pentru angajații SIS care au zburat în Turcia nu a existat, aveau să stabilească procurorii. O anchetă de serviciu desfășurată mai târziu la Ministerul de Interne a arătat că cetățenii turci expulzați din R. Moldova ar fi trecut frontiera de stat prin aeroport în lipsa pașapoartelor de călătorie. Pe de altă parte, mai mulți ofițeri SIS au declarat la audieri că au așteptat aproximativ o oră lângă avion până le-au fost aduse acte cetățenilor turci.

Și unul dintre profesorii turci, Husein Bayraktar, răpit în 2018, susține că i-a fost perfectat atunci un pașaport provizoriu, iar asta nu era posibil fără implicarea serviciilor speciale din Turcia.

-Cu ce acte ați ieșit din Republica Moldova?
- Eu personal și alte persoane reținute nu am efectuat vreo procedură de trecere a frontiereri. Unicul act pe care îl dețineam la momentul reținerii era permisul de ședere în R. Moldova.
- Și totuși au fost niște pașapoarte. Cine le-a întocmit? De unde s-au luat acele acte?
- Erau pașapoarte provizorii. Eu nu am primit nicio explicație oficială despre aceste acte. Eu ulterior am aflat că au fost perfectate de Ambasada Turciei, aici în Moldova.
- Cum au fost perfectate acte fără măcar să aibă fotografia dvs?
- Ulterior eu am observat că fotografia de pe pașaportul provizoriu era identică cu cea de pe permisul de ședere.
- Asta credeți că s-a întâmplat în aceeași zi, sau asta s-a făcut din timp?
- Data perfectării pașaportului provizoriu a fost 6 septembrie 2018”.
Husein Bayraktar a descris și contextul în care a fost reținut pe holurile liceului de ofițerii SIS, dar și atmosfera de la bordul avionului cu care au fost duși în Turcia pe 6 septembrie 2018.
- La data respectivă, 6 septembrie 2018 dimineața, mă pregăteam pentru lecții și mă aflam în filiala de la Ciocana a liceului Orizont. La intrare în clasă am fost reținut și a urmat ce a urmat.
- Persoanele erau îmbrăcate în civil? Erau cu cagule pe cap? Cum arătau și cât de multe erau?
- Am fost reținut de două persoane îmbrăcate în civil. Ulterior, după ce am văzut imaginile video de pe camerele de monitorizare instalate în liceu am mai observat două persoane.
- Ei au anunțat cine sunt? S-au legitimat? Au zis de ce vă rețin?
- Au spus că sunt de la SIS și s-au legitimat. Eu nu m-am opus arestului.
- Înțelegeați de ce ați fost reținut?
- Mi s-a spus că serviciile au nevoie de audieri și trebuie să fiu dus la un organ de drept pentru declarații.
- Deci, v-au mințit?
- Da, ulterior am aflat că a fost o minciună. Odată ce am fost urcați în avion, fiecărei persoane i s-au pus la mâini un fel de cătușe din plastic. Fiecare persoană reținută a fost plasată la trei scaune distanță una de cealaltă, iar alături stăteau persoane din servicii. Când am cerut apă, nimeni nu a reacționat.

Profesorul l-a contrazis astfel pe fostul șef de stat Igor Dodon care a declarat anterior că cetățenii turci au fost expulzați „civilizat”.

IGOR DODON, ex-președinte cetățeni: „Acolo măcar au făcut totul civilizat. Au fost îmbarcați într-un charter, li s-a turnat ceai și i-au trimis acasă. Au fost respectate anumite proceduri”.

Filajul și implicarea Poliției de Patrulare în operațiunea SIS

Ancheta procurorilor a arătat că despre operațiunea SIS-ului s-a știut și la Poliție, iar o investigație internă recentă a SIS arată că înainte de începerea operațiunii, Sergiu Mițelescu a informat echipele că la fiecare adresă de unde urmau să fie reținuți cei 7 profesori turci se află câte un echipaj de filaj și câte unul de patrulare. La ieșirea din casă a profesorilor, filajul comunica ofițerului SIS responsabil despre asta, iar ultimul anunța echipajul de patrulare despre începerea operațiunii. Poliția era prima care stopa mașina profesorului turc, iar apoi intervenea și grupul operativ de la SIS.

Contactat de CUTIA NEAGRĂ PLUS, fostul ministru de Interne, Alexandru Jizdan, ne-a declarat că în cazul extrădării profesorilor turci, cu excepția Biroului Migrație și Azil, alte subdiviziuni ale Ministerului de Interne nu au fost implicate. Jizdan susține că nu sunt adevărate informațiile despre implicarea unor echipaje de patrulare la reținerea și escortarea celor 7 cetățeni turci.

Fostul director SIS Alexandru Esaulenco declarase anterior în Parlament că Serviciul a acționat legal în raport cu cetățenii turci.

29 noiembrie 2018 Maria CIOBANU, ex-deputată: „Domnule Esaulenco, cum credeți, Serviciul de Informații și Securitate a avut motive serioase pentru răpirea celor 7 profesori și trimiterea lor la închisorile din Turcia”?

ALEXANDRU ESAULENCO, ex-director SIS: „Vreau să afirm că nimeni nu a fost răpit. Serviciul a acționat în mod legal, respectând prevederile legale, având la bază legea Serviciului”.

Delegație SIS la sediul Serviciilor secrete din Ankara, în martie 2018

Faptul că autoritățile Turciei își doreau cu orice preț să pună mâna pe profesorii liceului Orizont din R. Moldova o demonstrează și alte câteva evenimente care au precedat operațiunea de răpire din 6 septembrie 2018. Pe parcursul anului 2017, au avut loc mai multe schimburi de informații și întrevederi între oficiali de la Chișinău și Ankara, privind activitatea liceelor „Orizont”.

În martie 2018, o delegație din R. Moldova din care a făcut parte și Sergiu Mițelescu, s-a deplasat la Ankara, chiar la sediul serviciilor speciale turcești unde s-a discutat despre extrădarea unor membri ai organizației Fhetullah Gulen. Turcii au propus să pună la dispoziția autorităților de la Chișinău, absolut gratuit, un avion care să preia direct persoanele extrădate, se arată într-o notă semnată de fostul director SIS, Alexandru Esaulenco, expediată în toamna anului 2019 procurorului general interimar Dumitru Robu.

În iunie 2018, Serviciul de Securitate din Turcia a transmis la Chișinău informații suplimentare despre presupusele activități teroriste ale membrilor grupării Feto și mandate de arest pe numele mai multor persoane, printre care se regăseau și cei 7 angajați ai liceelor Orizont, se dezvăluie în dosarul lui Vasile Botnari.

Riscuri de securitate în cazul vizitei lui Erdogan la Chișinău?

Este de menționat că ofițerii SIS scriau în dosarul operativ în care monitorizau activitatea profesorilor de la liceele „Orizont” că aceștia ar fi periculoși în cazul în care președintele Turciei Recep Erdogan ar efectua o vizită în R. Moldova. Iar în toamna anului 2018 tocmai s-a aflat că este planificată o astfel de vizită.

Peste o lună de la răpirea profesorilor turci, Recep Erdogan a venit la Chișinău, unde a avut o întâlnire oficială cu Igor Dodon, dar și o cină cu Vlad Plahotniuc, în calitatea sa de coordonator al coaliției de guvernare.

Un an mai târziu, în decembrie 2019, în timpul vizitei ex-președintelui Igor Dodon la Ankara, Recept Erdogan i-a mulțumit direct lui Dodon pentru extrădarea profesorilor liceului „Orizont”.

RECEP ERDOGAN: „Ce ține de lupta noastră împotriva FETO, Moldova ne-a oferit un ajutor extraordinar și noi am vrea sa mulțumim R. Moldova pentru suport.

Ce pericole a invocat SIS-ul în dosarele penale în care erau vizați profesorii turci

Profesorii liceelor din rețeaua Orizont se aflau în vizorul SIS-ului de peste 20 de ani și numai în 2018 au fost admise astfel de acțiuni radicale de expulzare a lor din țară. Vă spunem ce motive a invocat SIS-ul în rapoartele prezentate procurorilor și ce pericole a identificat în activitatea liceelor Orizont.

Primul dosar penal a fost inițiat în anul 1995 când s-a dispus colectarea informațiilor operative despre activitatea liceelor Orizont. Peste 10 ani a fost deschis un al doilea dosar penal, iar în octombrie 2017 PCCOCS a inițiat o nouă cauză penală, în baza informațiilor primite de la SIS, pentru acțiuni ce se referă la „recrutarea, instruirea, beneficierea sau acordarea de suport în scop terorist”. De ultimul dosar s-a ocupat un grup de lucru special creat din 2 ofițeri SIS, 2 procurori și 2 ofițeri ai Direcției Operațiuni Speciale a Ministerului de Interne.

În rapoartele SIS anexate la dosarul lui Vasile Botnari se afirmă că profesorii liceelor „Orizont” ar fi implicați în activități subversive pe teritoriul R. Moldova, care provoacă riscuri de securitate, dar nu este prezentată nicio probă. Acuzațiile aduse de SIS acestor profesori se referă mai degrabă la informații culese din surse externe, mai cu seamă din Turcia, și nu pe probe colectate pe interiorul țării.

Ancheta SIS arată, de exemplu, că între anii 1995-2019 scopul organizației FETO consta în restabilirea statului turc în frontierele Imperiului Otoman, care ar conține și R. Moldova. Membrii organizației au deschis peste 300 de școli în diferite state. Iar planul FETO ar fi ca elevii lor să ocupe în perspectivă funcții în domenii strategice din stat: politice, economice și administrative, pentru a putea propaga ideile extremist-islamice.

Profesorii liceelor Orizont din R. Moldova sunt acuzați că au făcut spionaj sub coordonarea serviciilor speciale din Turcia și propagau islamul în rândul elevilor, consolidând mișcarea FETO cu noi adepți devotați. Potrivit rapoartelor, în anul 2018, ofițerii SIS ar fi identificat 6 absolvenți ai „Orizont”-ului care au fost determinați să treacă în religia islamică, fiind plătiți pentru asta.

Scopul liceelor era atragerea la studii a copiilor unor oficiali de rang înalt, iar„administrația liceelor tatona părinții cu funcții publice din R. Moldova și cu acces la informații sensibile”, se afirmă în raportul SIS-ului.

De asemenea, liceele Orizont erau bănuite de SIS de tranzacții financiare dubioase. „Între anii 2014-2017 pe conturile instituției au parvenit donații în sumă de 174 milioane de lei de la diverse persoane din Turcia și R. Moldova. Beneficiar final a fost Sen Turgay, fondatorul liceelor Orizont. Banii au fost donați în numerar și nu au fost declarați organelor de profil de către deponenți”, se mai spune în raportul SIS.

Oamenii legii motivau că activitatea subversivă a angajaților liceelor Orizont a fost confirmată și de serviciile speciale partenere din alte state, aducând drept exemple așa țări ca Rusia, Kazahstan, Tadjikistan și Uzbekistan, unde Organizația Feto a fost declarată extremistă și unde au fost închise instituțiile de învătământ gestionate de aceasta.

Despre directorul liceului din Ceadîr Lunga, Tufekci Mehmet Feridun se spune că era în vizorul SIS-ului din anul 2001, fiind fixate „contacte dubioase ale acestuia cu cetățeni moldoveni”. În telefonul lui au fost identificate cărți, declarate drept literatură extremistă interzisă în alte state, motiva SIS-ul.

Pe de altă parte, la cererea avocaților Galinei Tufekci, în iunie 2018, PCCOCS confirma că în privința cetățenilor turci expulzați, nu au fost pornite cauze penale și nu le-a fost atribuit niciun statut procesual.

Cum au fost scoși de sub urmărire penală alți 3 învinuiți în dosarul profesorilor turci

Deși oamenii legii au stabilit că operațiunea de expulzare a profesorilor turci a fost realizată cu implicarea mai multor persoane, fiind încălcate grav drepturile cetățenilor turci, într-un final doar Vasile Botnari a fost condamnat. După ce a fost desecretizat dosarul, vă spunem în premieră de ce au fost scoși de sub urmărire penală alți învinuiți în dosar și cum a motivat sentința magistratul Andrei Neculcea, care i-a aplicat lui Botnari o pedeapsă cu amendă de numai 88 de mii de lei.

Primul proces penal pe faptul expulzării profesorilor turci a fost pornit în octombrie 2018. Chiar din prima zi, procurorul Oleg Afanasii i-a atribuit procesului gradul „secret”. Peste o lună, pe 5 noiembrie 2018, Afanasii clasează procesul penal, motivând că faptele nu întrunesc elementele infracțiunii.

La aproape un an distanță, pe 2 septembrie 2019, când deja se schimbase guvernarea și R. Moldova fusese condamnată la CEDO pe cazul profesorilor turci, procurorul general interimar Dumitru Robu a anulat ordonanța lui Afanasii de neîncepere a urmării penale, iar dosarul a ajuns la procurorul Victor Plugaru.

Pe 5 septembrie 2019, fosta șefă a Biroului de Migrație și Azil Olga Poalelungi este pusă sub învinuire. Aceasta nu și-a recunoscut vina și a declarat procurorului că nu știa nimic despre operațiunea SIS-ului.

„Deciziile de a-i declara indezirabili pe 18 cetățeni turci au fost luate în baza demersului SIS. Legea prevede că statutul de refugiat poate fi anulat, dacă persoana prezintă risc pentru securitatea statului. După aceste decizii, BMA urma să examineze toate aspectele aferente îndepărtării străinilor de pe teritoriul R. Moldova, pe fiecare caz individual din cele 18, nu colectiv. Biroul urma să verifice prezența membrilor de familie pe teritoriul R. Moldova și să decidă îndepărtarea benevolă a cetățenilor turci sau plasarea lor în custodie publică. Urma determinarea locului îndepărtării acestora - statul de origine sau terț, sau până la frontieră, necesitatea escortei, estimarea cheltuielior și identificarea resurselor financiare, dar și un schimb de informații cu misiunile diplomatice. Potrivit legii, îndepărtarea sub escortă a străinilor se face de către BMA, dar eu nu am delegat pe nimeni din cadrul instituției la acea misiune. Despre transferul profesorilor „Orizont” în Turcia am aflat din mass-media”, a declarat Olga Poalelungi la audieri.

Contactată de reporterul Cutiei Negre, fosta șefă a Biroului de Migrație și Azil a refuzat să ne ofere și alte detalii despre evenimentele din septembrie 2018.

OLGA POALELUNGI, ex-director Biroul de Migrație și Azil: „S-a expus instanța de judecată. Nu-mi face plăcere să revin la acea situație”.

Pe 6 septembrie 2019 a primit calitate de învinuit în dosar și fostul vicedirector al SIS-ului Alexandru Baltaga, care a fost și reținut în aceeași zi, iar apoi eliberat în arest la domiciliu. Iar pe 24 octombrie 2019, procurorul a semnat ordonanța prin care a fost pus sub învinuire ex-vicedirectorul SIS, Alexandru Balan. Nici cei doi nu și-au recunoscut vina la etapa urmăririi penale.

Fostul șef de la SIS Vasile Botnari a primit oficial calitate de învinuit pe cazul profesorilor turci la un an distanță, abia pe 15 ianuarie 2020, fiind acuzat de abuz de putere, pentru că a organizat și a condus personal operațiunea de expulzare. Botnari nu și-a recunoscut vina la etapa urmării penale.

La o săptămână după ce Botnari a primit statut de învinuit, fosta șefă a Biroului de Migrație și Azil, Olga Poalelungi, a fost scoasă de sub urmărire penală „din motivul lipsei în acțiunile acesteia a elementelor vreunei infracțiuni”.

În aceeași zi, pe 21 ianuarie 2020, au fost scoși de sub urmărire penală și foștii vicedirectori SIS. Procurorul a stabilit că acțiunile întreprinse de Baltaga și Balan în procesul de expulzare a profesorilor turci conțin elemente ale infracțiunii, dar aceștia „au fost determinați să execute ordinele superiorului, circumstanțe care exclud urmărirea penală”.

Examinarea dosarului în instanță și motivarea sentinței dictate de Andrei Niculcea

În scurt timp, dosarul lui Vasile Botnari a ajuns pe masa judecătorului Andrei Niculcea, cunoscut opiniei publice după ce a emis sentințe în dosarul lui Vlad Filat și Ilan Șor. A existat și o încercare de a bloca dosarul în judecată. Avocatul lui Botnari a cerut să fie declarat nul actul de sesizare a instanței și să fie recalificate faptele, conform Codului Contravențional, dar cererea a fost respinsă.

La jumătate de an distanță de când dosarul se afla pe rol în instanța de judecată, Vasile Botnari decide să-și recunoască vina. Pe 10 iulie 2020, cere judecătorului să examineze dosarul în procedură simplificată, în baza probelor acumulate la etapa de urmărire penală.

Botnari și-a asumat să achite și prejudiciul de aproape 2,4 milioane de lei pe care i-a plătit R. Moldova în urma condamnării la CEDO pe cazul profesorilor turci. Banii au fost transferați Ministerului Finanțelor pe 13 iulie 2020 de către soția lui Vasile Botnari.

În aceeași zi, procurorul Victor Plugaru a cerut în instanță să fie atras și SIS-ul ca parte civilă în dosar, pentru a-și recupera prejudiciul de peste 348 de mii de lei care au fost achitate pentru avionul închiriat de SIS. Curios este faptul că la faza de urmărire penală, directorul SIS, Alexandru Esaulenco, fost subaltern al lui Botnari, refuzase să ceară achitarea prejudiciilor. Procurorul Plugaru a motivat că cererea de chemare în judecată poate fi depusă indiferent de acordul autorității publice. În aceste condiții, chiar a doua zi, pe 14 iulie 2020, Esaulenco s-a văzut nevoit să trimită o cerere la Judecătorie prin care a solicitat recuperarea banilor de la Vasile Botnari. Soția lui Botnari a găsit de urgență și în aceeași zi a transferat alte 348 de mii de lei pe contul Ministerului Finanțelor.

În următoarea zi, pe 15 iulie 2020, judecătorul Andrei Neculcea a emis sentința în dosarul lui Botnari, care a fost ținută departe de ochii lumii. Despre ea a anunțat mai târziu procurorul general Alexandr Stoianoglo în cadrul unei emisiuni la TV8.

ALEXANDR STOIANOGLO, procuror general suspendat: „El a fost condamnat cu pedeapsă neprivativă de libertate, adică condiționat. Sentința a fost aproximativ cu o lună în urmă. - Măcar la câți ani cu suspendare a fost condamnat? - Eu nu sunt gata să spun. Eu știu precis că el a fost condamnat. Deciziile categoric le-a luat el, dar asupra acestor decizii au fost influențe din exterior. Eu nu cred că directorul SIS, în acea situație, putea lua de unul singur decizii. - Cine în acel moment putea să-l influențeze pe directorul SIS? - Eu cred că numai domnul Plahotniuc”.

Totuși Botnari nu primit o pedeapsă condiționată, cum declara Stoianoglo. Procurorul Victor Plugaru a cerut în instanță 3 ani de închisoare pentru Botnari, pentru abuz de serviciu, dar magistratul i-a aplicat o amendă de numai 88 de mii de lei.

Magistratul a făcut trimitere la CEDO și la Comitetul de Miniștri ai Consiliului Europei care au recomandat instanțelor de judecată să recurgă mai des la pedepse neprivative de libertate.

De asemenea, judecătorul Andrei Niculcea a considerat că amenda de 88 de mii de lei aplicată lui Botnari este „echitabilă și justificată de circumstanțele cauzei”.

„Iar în condițiile pandemiei de COVID și crizei economice cu care se confruntă bugetul R. Moldova, pedeapsa pecuniară este benefică și va asigura redresarea situației într-un anumit mod”, motiva magistratul.

În așteptarea deciziei Curții de Apel Chișinău

Din motive necunoscute, procurorul Victor Plugaru, care inițial a cerut 3 ani de închisoare pentru Botnari, nu a atacat decizia primei instanțe la Curtea de Apel Chișinău.

Mai târziu, recursul a fost făcut la Apel de avocații Galinei Tufekci, soția directorului liceului Orizont din Ceadîr Lunga, expulzat în septembrie 2018 și arestat în Turcia. Dosarul este pe rol, iar pe 24 septembrie, Curtea de Apel Chișinău urmează să examineze apelul soției lui Feridun Tufekci privind casarea sentinței lui Neculcea și trimiterea la rejudecare a dosarului în primă instanță.

GALINA TUFEKCI: „ În acești patru ani s-au întâmplat atâtea, încât nu mai pot fi uimită cu nimic. Ar fi banal să spun că Moldova este țara minunilor, pot doar să adaug că sunt minuni deosebite în special ce țin de justiție. Toți acești patru ani eu trăiesc într-o țară în care toate ședințele de judecată sunt prestații teatrale, unde totul se discută și se stabilește în prealabil, iar dacă apăreau careva aspecte, se începeau justificările și într-un final se ajungea la amânarea ședințelor. Nu se adopta nici-o decizie.

În ziua în care am fost chemată la Procuratură ca să mi se aducă scuze că ei (n.r. profesorii turci) au fost scoși de sub învinuire, procurorul mi-a zis că la acea etapă au fost identificați minim 40 de învinuiți. Am ultima speranță în sistemul juridic din Moldova că totul se mai poate schimba și lucrurile se pot întoarce în albia normalității.

Esența nu este în cât timp va sta el (n.r. Vasile Botnari) încarcerat. Esențial este că el nici nu a înțeles vina sa. Pe de altă parte, să ceri de la un om ceea ce el nu are, e ste lipsit de sens. - De unde știți că el nu are? - Asta se vede după el.

În perioada sclaviei se vindeau robi. Astăzi, în secolul XXI, se vând doctorii în știință. Diferența timpurilor. Noi foarte mult „am progresat” desigur…”

Cei mai importanți figuranți în cazul profesorilor turci

Documentele consultate de Cutia NEAGRĂ PLUS și declarațiile martorilor din dosarul extrădării profesorilor turci demonstrează că în această operațiune au fost implicate zeci de persoane, de la șefi de instituții, până la simpli ofițeri SIS, mascați de la Alfa, polițiști de patrulare și polițiști de frontieră. Cutia NEAGRĂ PLUSvă spune numele celor mai importanți figuranți ai acestui caz.

Vasile Botnari, fost director al SIS în perioada mai 2018 - iunie 2019, anterior director al Moldovagaz, ministru al Transporturilor, dar și ministru al Tehnologiilor Informaționale. Botnari a făcut carieră în domeniul aviatic, iar în perioada guvernării lui Vlad Plahotniuc a fost considerat unul dintre apropiații acestuia. Botnari a fost vizat și în dosarul penal pentru fabricarea identităților false pe numele lui Vlad Plahotniuc și a apropiatului acestuia, businessmanul Vaja Jashi. Dosarul însă a fost clasat de același procuror Victor Plugaru. Astăzi, Botnari este cercetat penal în cadrul unui alt dosar pentru îmbogățire ilicită, fiind anterior arestat, iar apoi transferat în arest la domiciliu.

Alexandru Baltaga, fost vicedirector al SIS în perioada 2015- 2019, determinat de Vasile Botnari să semneze demersul către Biroul de Migrație și Azil pentru a-i declara indezirabili pe cetățenii turci. După demisia sa de la SIS, Baltaga a activat consilier al guvernatorului Băncii Naționale, iar până la SIS a muncit în cadrul serviciului de securitate internă al Ministerului Afacerilor Interne și la compania de pază „Argus” controlată de Vlad Plahotniuc. Unele surse ne-au declarat că acesta chiar a cumulat cele două funcții o perioadă de timp.

Sergiu Mițelescu, ex-șeful Direcției NR.1 operaționale a Centrului Antiterorist al SIS. Mițelescu a fost una dintre figurile principale ale operațiunii. Așa cum s-a văzut din investigație, el a participat la mai multe vizite în Turcia la care s-ar fi pus la cale extrădarea profesorilor. El a fost ce care a întocmit rapoartele pentru a fi declarați indezirabili profesorii turci și tot el a elaborat raportul privind extrădarea profesorilor, a organizat ședințele operative și a condus operațiunea de extrădare, inclusiv a însoțit cei 7 profesori până în Turcia, unde i-a predat autorităților locale. Sergiu Mițelescu a activat în cadrul SIS din 2012, în cea mai mare parte în cadrul Direcției Antitero.

În octombrie 2021, Mițelescu a condus personal echipa de mascați a detașamentului ALFA din cadrul SIS care a participat la reținerea fostului procuror general Alexandr Stoianoglo. Ofițerul SIS este singurul din toată echipa care nu purta mască. În acel moment, Sergiu Mițelescu deținea deja funcția de șef al securității interne a SIS, unde a fost promovat la sfârșitul anului 2020 de către fostul director Alexandru Esaulenco. Ultimul a făcut mai multe încercări în ultimii ani de a-l proteja pe Mițelescu. În pofida, insistențelor venite de la Președinție de a-l elibera pe Mițelescu din SIS, Esaulenco a dispus inițial detașarea acestuia la Căile Ferate, iar apoi la ANSA.

În vara acestui an, Mițelescu a fost demis din sistem, pentru mai multe încălcări admise în perioada în care a condus serviciul de securitate internă. În acest moment, fostul ofițer încearcă să se restabilească în funcție prin intermediul instanței de judecată. Unul dintre ultimele dosare în care a fost implicat Mițelescu este cel al finanțării ilicite a Partidului Șor.

Iulian Carman, șef adjunct Centrului Antiteror din cadrul SIS, superiorul lui Mițelescu. De asemenea, a coordonat mai multe acțiuni de pregătire și executare a operațiunii și a participat personal la reținerea unuia dintre profesori. El a fost cel care a primit spre avizare de la Biroul de Migrație și Azil solicitările de acordare a azilului pentru un grup de cetățeni turci. L-a informat pe Botnari că unii figurează în dosarul special de investigații privind gruparea extremistă Hezmet și a propus ca în privința acestora să fie întocmit aviz negativ. Și la început de septembrie a remis în adresa BMA solicitarea de a-i declara indizerabili. Caraman și în prezent conduce Centrul Antitero, având aproape 20 de ani de activitate în instituție.

Alexandru Bîzîiac, șeful Detașamentului Alfa. A pus la dispoziție 20 de mascați ca să participe la misiunea de reținere, escortă și extrădare a profesorilor turci și a participat personal într-un grup de intervenție condus de către Sergiu Mițelescu. Bîzîiac și acum conduce Detașamentul Alfa.

Vlad Parabina, fost ofițer SIS în gestiune căruia timp de mai mulți ani s-a aflat dosarul FETO, în cadrul căruia erau documentați profesorii turci. La scurt timp după expulzarea celor 7 profesori, Parabina a plecat din SIS, iar în prezent activează în calitate de ofițer superior de investigații în cadrul securității interne a Centrului Anticorupție.

Oleg Afanasii, fost șef al Secției controlul activității speciale de investigații și asigurarea regimului secret a Procuraturii Generale. Afanasii a secretizat, iar apoi a refuzat pornirea urmăririi penale pe cazul extrădării profesorilor turci. La doi ani după această decizie, în februarie 2021, prin ordinul procurorului general Alexandru Stoianoglo, Afanasii a fost numit procuror-sef al Procuraturii mun. Chișinău.

Victor Plugaru, fost procuror în cadrul Procuraturii mun. Chișinău. A gestionat dosarul cu privire la expulzarea ilegală a profesorilor turci de la Liceul „Orizont”, inculpat fiind fostul șef SIS Vasile Botnari. Plugaru a cerut în judecată secretizarea dosarului, iar după pronunțarea sentinței de condamnare nu a contestat-o în termenii prevăzuți de lege.

Tot Plugaru a dispus clasarea cauzei penale în care fostul director al SIS Vasile Botnari era vizat pentru fabricarea identităților false pentru Vlad Plahotniuc și Vaja Jhashi. Victor Plugaru a plecat din sistem în octombrie 2021, la câteva zile după suspendarea din funcție a lui Stoianoglo.

Andrei Niculcea, fost judecător care a examinat în prima instanță dosarul de învinuire a lui Vasile Botnari. Niculcea este cunoscut pentru sentințele date în dosarele de rezonanță legate de furtul miliardului, dosarul fostului premier Vlad Filat și a fostului primar de Orhei, Ilan Șor. Niculcea a părăsit sistemul judecătoresc în noiembrie 2021.

Stela Mihailovici

/LIVE TEXT/ Război în Ucraina, ziua 1098: Armă secretă, cost uriaș și acord cu SUA. Kievul alertează 4 țări, iar Macron crede în armistițiu

/EXCLUSIV/ Optimismul ucrainenilor la 3 ani de război: „Undeva se simte mirosul victoriei”

/VIDEO/ „Un regim care își jefuiește propriii cetățeni”: Prognostic alarmant după scumpirea facturilor pe malul stâng

/FOTO/ Teroarea rusească în imagini: În 3 ani, Rusia a ucis copii, a spulberat vise și distrus destine în Ucraina

/VIDEO/ Mărțișor 2025: Prețuri și modele. Vânzătorii au scos pe tarabe compoziții pentru toate gusturile

/VIDEO/ Cutia Neagră PLUS: Omul din spatele „gazului rusesc”. Legătura lui Vicol cu exportul camuflat de cărbune din Donbas

09 februarie 2025, ora 21:45

Intermediarul de la Chișinău, prin care Federația Rusă ar fi intenționat să asigure regiunea transnistreană cu gaz, ascunde în spatele său scandaluri mediatice regionale și afaceri mai vechi cu iz rusesc. Patronul companiei, Arcadie Vicol, a încheiat în ultimii patru ani mai multe contracte de milioane cu instituții de stat. Colega mea Stela Mihailovici a investigat activitatea firmelor lui Vicol și a descoperit implicarea acestuia în afaceri cu oligarhi din Donbass, și participarea la acțiuni, aparent concertate de achiziție a unor uzine de chimicale din România.

Într-un bloc rezidențial vechi de pe strada Sciusev din Centrul capitalei se găsește oficiul companiei „Natural Gaz D.C.”. Firma a devenit vedetă a știrilor la începutul acestui an după ce s-a aflat că ar fi fost selectată de „Tiraspoltransgaz” să furnizeze așa-zisul gaz umanitar promis de Rusia regiunii transnistrene, după ce tot autoritățile ruse au sistat livrările din prima zi a lui 2025.

„Natural Gaz” a semnat un contract cadru cu „Tiraspoltransgaz” pe 14 ianuarie, chiar în ziua în care nerecunoscutul lider de la Tiraspol, Vadim Krasnoselskii s-a întors de la Moscova, unde a discutat subiectul energetic.

Vadim Krasnoselskii: „Negocierile s-au desfășurat la nivelul Ministerului Energiei al Federației Ruse unde se rezolva problema reluării livărilor de gaze în Transnistria. Eu sper că, în rezultatul acestor negocieri, în viitorul apropiat, mai trebuie puțin de răbdat, gazul va veni în Transnistria. Va fi gaz umanitar, asta trebuie să înțelegeți din start, cum a fost anterior, gaz umanitar al Federației Ruse, în volumul necesar pentru populația Transnistriei, pentru căldură și pentru întreprinderile din Transnistria”.

Bănuit că ar face jocul Rusiei, în detrimentul intereselor statului, fondatorul companiei „Natural Gaz” Arcadie Vicol a fost chemat să dea explicații la Serviciul de Informații și Securitate. În timp ce presa scria că Vicol ar fi suspectat de trădare de Patrie, SIS a refuzat să comenteze. Iar omul de afaceri a negat atunci acuzațiile.

Arcadie Vicol: „Nu au fost audieri, dar a fost o discuție. Ei au avut anumite întrebări la contractul cadru pe care noi l-am încheiat cu „Tiraspoltransgaz”. Le-am oferit toate detaliile de care erau interesați și atât. Acesta este un contract comercial, ceea ce este o premieră. Tiraspolul nu a avut niciodată un contract comercial. Totul a fost prin Moldovagaz și nu era achitat niciun cub de gaz. Și a treia este că acest gaz va fi declarat și vor fi achitate toate procedurile vamale, inclusiv TVA. Noi suntem considerați de Uniunea Europeană ca o companie care a contribuit cel mai mult la liberalizarea pieței. Sigur că noi o să avem dușmani în persoana monopoliștilor care nu o să fie mulțumiți și o să aducă diferite acuzații care să ne ponegrească și oamenii să creadă lucruri urâte despre noi”.

Premierul Dorin Recean a comentat scurt subiectul, lăsând să se înțeleagă că agentul economic ar fi implicat în jocul Moscovei.

Dorin Recean: „Cunosc despre aceste audieri. Ele încă continuă și noi nu vom permite absolut nimănui să facă parte din scenariul agresiunii hibride a Rusiei aici la Chișinău”.

Ulterior, prim-ministrul a venit cu mai multe detalii despre companie. „De ce le-au trebuit careva scheme foarte sofisticate în timp ce există un contract foarte bine stabilit și care trebuia respectat? Orice a pretins că propune această companie nu corespunde criteriilor de combatere a spălării banilor în ceea ce privește plata pentru gazele naturale și tranzit. Nici rezervări de capacitate nu au existat. Ceea ce a existat este o următoare operațiune a Rusiei de a spune că că noi vrem să livrăm gaze naturale, după ce tot noi nu le-am livrat, dar Chișinăul se opune. Deci, această companie și acest individ nu are cum și nu a propus o soluție reală”, a declarat Recean.

Cine sunt clienții „Natural Gaz”

SRL „Natural Gaz D.C.” a fost fondată în octombrie 2019 și îl are în calitate de acționar majoritar pe Arcadie Vicol. Acesta a ocupat anterior funcții importante la întreprinderile Moldovagaz, Metalferos și Calea Ferată, iar presa a scris că a fost apropiat de liderul Partidului Democrat, Vladimir Plahotniuc.

În ultimii ani, „Natural Gaz” a ajuns cel mai mare jucător de pe piața liberă de gaze naturale. Potrivit ANRE, la începutul lui 2024, compania avea o cotă de piață de două procente. În actele depuse la o licitație publică, în vara anului trecut, „Natural Gaz” declara că are un milion de metri cubi de gaze naturale stocate în depozitele subterane din Ucraina.

Compania vinde gaz la circa 30 de întreprinderi private care activează în diverse domenii – vinării, ferme avicole, brutării, producători de lactate, sucuri sau materiale de construcție.

Anul trecut, „Natural Gaz” s-a lansat și în afaceri cu statul. A câștigat două licitații pentru a livra gaz la CET-NORD în valoare de 128 de milioane de lei.

„Noi am lansat mai multe licitații pe platforma de tranzacționare a gazelor naturale administrată de Bursa Română de Mărfuri. În rezultatul licitațiilor, a fost semnat mai întâi, pe 12 aprilie 2024, un contract pentru perioada de livrare a gazelor 1 mai - 30 septembrie, în sumă totală de 15,4 milioane lei, fără TVA, la un preț mai mic decât prețul reglementat. Ulterior, pe 24 septembrie 2024, am încheiat următorul contract, la fel în urma licitației, deja pentru trimestrul IV, în sumă totală de 113 milioane lei”, a explicat Marian Brînza, directorul SA CET-Nord.

Cel de-al doilea contract a fost însă reziliat înainte de termen. Compania lui Vicol a livrat gaz la CET- Nord doar în luna octombrie, în valoare de 22 de milioane de lei.

„După încheierea contractului, am mers la ajustarea tarifelor. Prețul era mai mare decât cel reglementat cu 109 lei. Regulatorul a exclus din cheltuielile recuperate prin tarif prețul mai mare decât cel reglementat. Pentru a nu cauza prejudicii întreprinderii, ne-am adresat către furnizor de a micșora prețul la cel reglementat. Furnizorul a refuzat și am găsit o opțiune de a rezilia contractul fără pretenții”, a precizat Marian Brînza.

Vânzări către compania care a promis gaz ieftin din Turcia

Actele consultate de reporterul Cutiei Negre arată că firma lui Arcadie Vicol a avut relații comerciale cu o altă companie de pe piața liberă a gazelor ajunsă în atenția publică în 2023 - „East Gas Energy Trading”. Compania este conectată la fostul vicepreședinte al Partidului Democrat, Vladimir Cebotari.

Un an în urmă, „Natural Gaz” încerca să recupereze o datorie de 1,7 milioane de lei de la „East Gaz”. Chiar a ajuns să ceară în judecată intentarea procesului de insolvabilitate a firmei datornice. Ulterior, cei doi agenți economici s-au împăcat și procesul judiciar a fost încetat.

Arcadie Vicol ne-a oferit câteva detalii despre colaborarea cu „East Gas Energy Trading”. „Atunci când ei s-au lansat în piață, în 2023, încă nu erau pregătiți în materie de import de gaze naturale, în materie de procurare a gazelor de pe alte burse, noi le-am vândut gaze naturale și într-un moment dat am ajuns în situația când gazele astea nu au fost plătite și am fost nevoiți să acționăm mai departe în conformitate cu legislația în vigoare. Noi am avut relații economice și discuții cu directorul companiei Vitalie Șaptefrați. Cândva am fost colegi la Moldovagaz. Eu îl cunosc pe dl Cebotari, dar nu avem relații, nu comunicăm.

Întrebat cum o companie care spunea că este gata să asigure tot consumul de gaz al R. Moldova a ajuns să cumpere gaz de la firma sa, Vicol a răspuns scurt: „Mai multe companii cumpărau de la noi”.

„East Gas Energy Trading” a ajuns în atenția publică în septembrie 2023, când a semnat un contract cu o companie de stat din Turcia - „BOTAȘ” , pentru livrarea gazelor naturale. În contextul crizei energetice, turcii și-au asumat să livreze câte două milioane de metri cubi de gaz pe zi în R. Moldova la un preț bun, dar gazul promis nu a mai ajuns la noi.

Cel care a semnat atunci contractul cu BOTAȘ din partea companiei „East Gas Energy Trading” a fost Nicolai Gaborak, un tânăr care a lucrat anterior la Moldovagaz. Acesta este fiul lui Mykola Gaburak, un cetățean ucrainean inclus de SIS în lista neagră ca fiind afiliat lui Vladimir Plahotniuc. Cu trei ani în urmă, Mikola Gaburak a fost surprins la o terasă din Chișinău, unde avea o întâlnire cu Vladimir Cebotari.

Numele lui Nicolai Gaborak apare mai târziu și într-un alt episod și izează o altă firmă ce a avut relații comerciale cu Arcadie Vicol.

Arcadie Vicol, în centrul unui scnadal în România

În decembrie 2024, Arcadie Vicol a ajuns subiect de investigații jurnalistice și în România. Omul afaceri a investit două milioane de euro într-o uzină de chimicale falimentată. Presa de la București a sugerat că în spatele afacerii ar fi tot interese rusești.

La finele anului trecut, presa de peste Prut titra că „Rușii acaparează România bucată cu bucată”. Câteva investigații publicate de „Ziarul Național” dezvăluiau cum renumitul miliardar Ioan Niculae își pierde afacerile. Combinatele chimice din holdingul său „InterAgro”, intrat în faliment, ajung pe mâna unor cetățeni moldoveni. Iar unul dintre ei este chiar Arcadie Vicol.

În decembrie 2024, compania „Arvi Invest RO”, pe care Vicol a fondat-o în 2020 la Iași, a cumpărat la o licitație uzina „GA-PRO-CO CHEMICALS” din Săvinești, proprietate a holdingului „InterAgro” A plătit pentru acest activ 10 milioane de lei românești, echivalentul a două milioane de euro.

Cu an în urmă, un alt moldovean Ion Sajin a cumpărat prin intermediul companiei sale din București „Gaz Management Consulting” pachetul majoritar de acțiuni la „InterAgro”. Sajin a ajuns chiar administrator special al companiei.

Potrivit investigației, Ion Sajin și Arcadie Vicol ar fi acționat orchestrat în afacerea cu combinatul chimic din Săvinești. Jurnaliștii români au dezvăluit că firma „Arvi Invest Ro” a primit pe contul său bancar 9 milioane de roni de la „Gaz Management Consulting” pe 20 decembrie 2024. În aceeași zi, banii au fost virați către „InterAgro” ca plată pentru uzina chimică cumpărată de Vicol la licitație.

Combinatul din Săvinești a fost vândut la un preț de trei ori mai mic decât cel la care fusese evaluat în cadrul procesului de insolvabilitate.

Arcadie Vicol: „Eu îl cunosc pe Ion Sajin. Noi am cumpărat anul trecut de la compania lui gaze naturale. Atunci ei aveau prețuri mai bune”.

Reporter TV8: „ Dvs ați spus că ați cumpărat de la ei gaz. Dvs de fapt ați transferat bani. Ei vă dădeau gaz și dvs le plăteați bani. Investigația spune că ei v-au transferat pe cont 9 milioane”.

Arcadie Vicol: „ Și noi lor le-am vândut gaz, pentru că operăm și pe piața României, pe piața angro.

Reporter TV8: „Deci banii care prin conincidență, chiar în ziua în care ați cumpăra acea uzină, au ajuns pe contul dvs, sunt bani pe care vi-i datora Sajin pentru gazul pe care l-ați livrat?”

Vicol: „Nu! Aceștia sunt bani din afacerile economice între compania „Gaz Management” și „Arvi Invest”.

Uzina din Săvinești va fi vândută la fier vechi

Vicol ne-a dezvăluit că nu are de gând să facă investiții în combinatul de chimicale pe care l-a cumpărat în România.

Arcadie Vicol: „Întreprinderea asta nu funcționează de ani de zile și în esență este o grămadă de fier vechi”

Reporter TV8: „Dar dvs de ce ați dat două milioane de euro pentru o grămadă de fier”?

Arcadie Vicol: „Merită să plătești banii ăștia ca să fie demolată, vândută la fier vechi și toți banii valorificați. Cred că până la sfârșitul anului curent noi vom valorifica tot ce este acolo. Nu știu ce va fi cu terenul, poate cineva va fi interesat de terenul respectiv, dar cert este că până la sfârșitul anului noi vom valorifica ce este acolo. Nu are rost să restabilim afacerea. Asta este o întreprindere construită în anii 60. Consumul energetic este foarte mare și randamentul pe care-l are întreprinderea nu-ți permite să produci ceva acolo”.

Cine este Ion Sajin?

Compania „Gaz Management Consulting”, care face afaceri cu Vicol, a fost înființată la București de Ion Sajin în 2021. Firma a ajuns în topul traderilor de gaze pe piața angro românească, având o cotă de circa trei procente.

Din mai 2023, până în aprilie anul trecut, Ion Sajin a figurat în calitate de acționar și într-o companie din R. Moldova - SRL Omnicom. Aceasta face afaceri și cu statul. În ultimii 4 ani, firma a câștigat licitații publice în valoare de peste 40 de milioane de lei. Cele mai scumpe contracte fiind încheiate cu „Moldovatransgaz”.

Arcadie Vicol a avut interacțiuni cu SRL-ul Omnicom, dar mai devreme ca Ion Sajin să ajungă oficial coproprietar al firmei.

În decembrie 2022, Arvi Invest Logistics, o altă companie afiliată lui Vicol, i-a dat cu împrumut Omnicom-ului 2,4 milioane de lei. Pentru că banii nu au fost întorși la timp, cei doi agenți economici au ajuns în judecată. Ulterior, au încheiat un acord de împăcare prin care „Omnicom” s-a obligat să achite și o penalitate de aproape un milion de lei și litigiul s-a încheiat.

„Atunci când noi am avut relația respectivă, noi am avut-o cu fondatorul și directorul „Omnicom” Andrei Zabolotnîi. El a fost și fidejusor în toate relațiile celea. Dacă erau să fie alți fondatori, ei tot deveneau fidejusori în procesul ăsta, dar ei nu se regăsesc acolo”, a precizat Vicol.

În aprilie 2024, cota deținută de Ion Sajin în compania „Omnicom” i-a fost cedată lui Nicolai Gaburak, despre care v-am vorbit mai sus, tânărul care a semnat contractul cu turcii pentru livrarea gazului ieftin în R. Moldova.

Cărbune bănuit a fi din Donbas, adus în Moldova de fima lui Vicol

Dacă astăzi Arcadie Vicol este vizat în scandaluri legate de piața gazelor naturale din R. Moldova și piața chimicalelor din România, câțiva ani în urmă omul de afaceri avea legătură cu un alt scandal. De această dată în Ucraina și viza exportul camuflat de cărbune din regiunea Donbas, acaparată de ruși.

Pe 7 ianuarie 2019, în apropiere de portul Samsun din Turcia, a naufragiat nava „Volga Balt 214”. Șapte cetățeni ucraineni au fost atunci salvați, dar alți patru ucraineni și doi cetățeni ai Azerbaidjanului au murit. La bordul navei se aflau 3300 tone de cărbune. Ministerul Ucrainei pentru teritoriile temporar ocupate a declarat că acel cărbune a fost scos din teritoriul necontrolat al Donbasului. Autoritățile nu au dezvăluit atunci că marfa înecată era comandată de o companie din R. Moldova - „Arvi Invest”, fondată de Arcadie Vicol. Confirmarea am găsit-o într-o hotărâre de judecată descoperită de reporterul Cutiei Negre.

SRL Arvi Invest s-a judecat cu o companie de asigurări căreia i-a cerut să-i achite drept despăgubire 198 de mii de dolari - costul cărbunelui aflat la bordul navei „Volga Balt” care s-a înecat. Marfa fusese asigurată de firma lui Vicol înainte să fie încărcată în portul Azov.

Din hotărârea emisă de Judecătoria Chișinău aflăm că furnizorul cărbunelui a fost un offshore din Hong Kong (Vartech Enterprise LTD) care a semnat în 2018 un contract cu SRL Arvi Invest din Chișinău și s-a angajat să-i vândă 20 de mii de tone de cărbune.

Furnizorul cărbunelui, un offshore din Hong Kong conectat la oligarhul numit „portmoneul lui Ianukovici”

O investigație publicată în 2020 în Ucraina a dezvăluit că o mare parte a cărbunelui scos ilegal din Donbas era vândut prin intermediul unor offshore-uri conectate la oligarhul ucrainean Serghei Kurcenko, poreclit „portmoneul” lui Ianukovici. Compania din Hong Kong, de la care a cumpărat cărbune firma lui Arcadie Vicol, se regăsește în anchetă.

Kurcenko a fost apropiat de ex-președintele ucrainean Viktor Ianukovici, ambii fiind fugari în Rusia. După ce rușii au ocupat Donbasul, Kurcenko a început să-și dezvolte afacerile în regiunea separatistă.

Fostul lider al regiunii Donețk, Alexandr Zaharcenko aduna compromat împotriva lui Kurcenko și intenționa să-l transmită președintelui rus Vladimir Putin. Cu o zi înainte de a merge la Moscova, la înmormântarea artistului Iosif Kobzon, unde planifica să se întâlnească cu Putin, Zaharcenko a fost asasinat printr-o explozie produsă într-o cafenea din apropierea casei sale, scriu autorii investigației.

Arcadie Vicol susține că nu-l cunoaște pe oligarhul ucrainean Serghei Kurcenko și nu bănuia că acel cărbune cumpărat prin offshore-ul din Hong-Kong era scos din Donbas.

Arcadie Vicol: „În procesul de judecată pe care noi l-am avut pe cazul ăsta, au fost verificate absolut toate circumstanțele. Cărbunele a fost cumpărat din Rusia și a fost destinat unei companii din Turcia care procesează fier uzat și procesează cărbune pentru a face produsul finit”.

Reporter TV8: „Dvs ați cumpărat nu de la o companie din Rusia, dar de la un offshore din Hong Kong”.

Vicol: „Da”

Reporter TV8: „Îl cunoașteți pe Kurcenko? El de fapt este fondatorul offshore-ului din Hong-Kong”.

Vicol: „Nu cunosc despre ce vorbiți”.

Abonat la licitațiile publice

Compania Arvi Invest, fondată de Arcadie Vicol, a fost un important jucător pe piața cărbunelui din R. Moldova. Compania a vândut cărbune și unor instituții de stat. Am identificat 4 licitații publice în valoare de 3,5 milioane de lei câștigate de „Arvi Invest”. La tendere, firma a prezentat un certificat de conformitate pentru cărbune în care este indicat drept producător o companie din regiunea Rostov, iar furnizor – chiar offshore-ul din Hong Kong, conectat la oligarhul ucrainean Serghei Kurcenko.

„Am avut afaceri cu cărbunele până la declanșarea războiului în 2022. Noi îl cumpăram la condiții „free of bord” din portul Rusiei sau adus în portul Turciei. Noi ca agent economic cumpărăm un produs conform standardelor internaționale, cu procedurile vamale efectuate, cu calitatea controlată. Noi știm că sursa de proveniență este o întreprindere din Rostov. Atunci când ei vând printr-un offshore sau alt offshore noi nu cunoaștem care sunt motivele. Poate ei optimizează plățile fiscale, poate au alte motive. Pentru noi este important că au fost făcute procedurile vamale așa cum scrie legislația internațională”, a explicat Vicol.

Din datele publicate de Agenția Achiziții Publice, reiese că „Arvi Invest” s-a orientat spre altă marfă. În 2020 a vândut statului materiale de construcție, contractele fiind însă în sume mici.

Iar în noiembrie 2023, firma lui Arcadie Vicol a devenit furnizor de reagenți chimici pentru „Termoelectrica”, după ce a câștigat la licitație un contract de 4 milioane de lei. Reagenții sunt aduși din Turcia.

A mai fost în atenția Serviciului de Informații și Securitate

Numele lui Arcadie Vicol a figurat și într-un raport al Serviciului de Informații și Securitate, transmis în 2019 președintelui Igor Dodon, care se referea la schemele care au fraudat Calea Ferată a Moldovei. Vicol era învinuit că, între anii 2013-2015, când ocupa funcția de vicedirector la Calea Ferată a Moldovei, ar fi contribuit la instaurarea unui monopol asupra serviciilor de expediție a mărfurilor pe calea ferată. Vicol neagă acuzațiile.

Ofițerii SIS pomenesc despre compania „Arvi Invest Logistics” că este neoficial gestionată de Arcadie Vicol. În 2019, firma livra cărbune către CFM și era operator de expediție pe calea ferată.

Arcadie Vicol: „Atunci când eu am fost angajat la Calea Ferată, erau mai multe companii de expediție, cred că peste 30, din care mai mult de jumătate aveau un portofoliu dintr-un tip de marfă, un tip de încărcătură și asta se petrecea de ani de zile. Companiile astea în esență nu făceau nimic decât intermediau între companiile care transportă pe calea ferată și Calea Ferată. Toate schimbările care au fost făcute erau menite ca companiile de expediție să-și facă treaba: să caute mărfuri, să caute rute, să elaboreze mecanisme care ar crește volumul de transportare pe calea ferată. Dacă compania asta are un singur angajat și livrează aceeași marfă de 30 de ani înseamnă că ea nu face nimic, decât parazitează pe seama la Calea Ferată. Au fost discuții cu companiile de expediții la care le-au fost aduse la cunoștință că acel care lucrează, aduce mărfuri și crește volumele, acela trebuie să lucreze”.

Reporter TV8: „Dvs direct sau indirect aveați afaceri în domeniul expediției”?

Arcadie Vicol: „Nu. Până în 2019 eu nu am avut nicio afacere în domeniul expediției.

Reporter TV8: „Dar cei care spun că au expediat prin companiile dvs, mint?

Vicol: „Să aducă probe”.

Sediul firmei „Gaz Natural D.C.”, cumpărat de la BEM

Vicol a fost vizat anterior și într-o altă investigație „Cutia Neagră Plus” în care arătam că oameni din anturajul lui Plahotniuc au pus mâna pe mai multe imobile vândute la licitații de Banca de Economii după faliment. Firma „Arvi Invest” cumpărase două imobile de la BEM, inclusiv cel de pe strada Sciusev din centrul capitalei unde își au astăzi sediul companiile lui Vicol.

În aprilie 2022, Arcadie Vicol s-a ales cu dosar penal pentru escrocherie, după dezvăluirile făcute în studioul Cutiei Negre de către fostul ofițer SIS, Eugen Cuzmin, care a fost delegat un timp la Moldovagaz.

Cuzmin a povestit că, în perioada în care Arcadie Vicol a fost consilierul președintelui Moldovagaz, l-a angajat fictiv la întreprindere pe Victor Gammer, un om din anturajul lui Plahotniuc, cercetat penal și în furtul miliardului.

„Victor Gammer a fost angajat la Moldovagaz pe 1 decembrie 2016 în calitate de specialist al Departamentului Metrologie și Măsurare a Gazului, în baza unei scrisori de serviciu a șefului departamentului, în lipsa unor studii de profil. În dosarul personal lipsește copia unei diplome. Contractul de muncă a fost semnat de vicepreședinte. Contractul a fost prelungit de două ori. Potrivit informației Departamentului Tehnologii Informaționale, pe toată perioada de lucru, Victor Gammer nu a folosit niciodată poșta electronică de serviciu. Adică, fiecare angajat are poștă de serviciu. - Poate nu știe să se folosească de poșta de serviciu. Salariul total încasat de Gammer de la Moldovagaz, pe toată perioada de angajare fictivă, a constituit 457 633 lei. În baza unui contract de arendă a automobilului personal al lui Victor Gammer, pentru călătoriile de serviciu prin Chișinău și în republică, în funcție de necesitate, angajatul fictiv primea lunar 324 litri de combustibil. Pentru toată perioada, Victor Gammer a primit combustibil în valoare de 60 270 lei sau 4 406 litri. Aici un moment hazliu. Lunar, Victor Gammer primea premii pentru îndeplinirea la timp a sarcinilor și cerințelor înaintate de conducerea întreprinderii Moldovagaz. Ca să înțelegeți, din ianuarie 2019 până în august 2019, eu am luat perioada în care Moldovagaz a trecut în oficiul nou din decembrie 2018, Victor Gammer a vizitat sediul întreprinderii de 8 ori. Nici nu a avut legitimație ca să intre”, a povestit Eugen Cuzmin.

Dosarul angajărilor fictive la Moldovagaz, în care Arcadie Vicol este judecat împreună cu Iacov Cazacu, fost vicepreședinte al Moldovagaz, se află pe rolul Judecătoriei Chișinău din septembrie 2022. De atunci, zeci de ședințe au fost amânate și s-a ajuns la etapa de audiere a martorilor. Arcadie Vicol s-a declarat nevinovat și a catologat dosarul penal ca fiind inițiat la comandă, în legătură cu activitatea sa profesională.

/VIDEO/ Cutia Neagră PLUS: „Spovedania” lui Șor și Platon despre frauda bancară și influența lui Plahotniuc