/LIVE TEXT/ Război în Ucraina, ziua 1397: Negocieri la Florida, record de spionaj și lovituri în Crimeea. Putin, gata de întâlnire cu Macron

investigații

DESECRETIZAT/ Mărturiile din dosarul lui Vasile Botnari! Cine a pregătit și a dirijat operațiunea de răpire a profesorilor turci

12 septembrie 2022, ora 14:10

Stela Mihailovici

Săptămâna trecută s-au împlinit 4 ani de la rușinosul caz de reținere și extrădare în Turcia a 7 profesori de la o rețea de licee private din R. Moldova. Dascălii sunt considerați dușmani de către regimul autoritar al lui Erdogan, care i-a vânat peste tot în lume. În toți acești 4 ani, Cutia Neagră a încercat să afle adevărul despre operațiunea pusă în aplicare de SIS pe 6 septembrie 2018. În premieră, astăzi, vă spunem cum a fost aceasta pregătită și mai ales cine au fost cei care au dirijat-o și au coordonat răpirea și transportarea în Turcia a profesorilor.

Vă prezentăm cronologia evenimentelor care au precedat răpirea profesorilor turci. Am reconstituit tabloul în baza declarațiilor martorilor și probelor din dosarul fostului șef de la SIS, care a fost desecretizat. Din acte aflăm că operațiunea SIS-ului s-a desfășurat în mare grabă, cu ședințe la miez de noapte, indicații secrete transmise în plicuri și acțiuni ghidate pe WhatsApp, toate cu girul lui Vasile Botnari și coordonate în detaliu de un angajat al Centrului Antiterorist din cadrul SIS, implicat în mai multe operațiuni controversate, Sergiu Mițelescu.

4 septembrie 2018.

Vicedirectorul SIS, Alexandru Baltaga, este chemat în biroul directorului SIS, Vasile Botnari. Ultimul venise la lucru, deși își luase concediu pentru perioada 28 august - 6 septembrie, iar Baltaga conducea temporar instituția. Botnari i-a dat să semneze demersul SIS către Biroul de Migrație și Azil, pentru a-i declara indezirabili pe 18 cetățeni turci, care ar fi pus în pericol securitatea R Moldova.

A declarat vicedirectorul SIS Alexandru Baltaga în cadrul dosarului penal privind expulzarea profesorilor turci.

În octombrie 2019, după ce a făcut o anchetă de serviciu, succesorul lui Botnari la șefia SIS-ului, Alexandru Esaulenco, îl dezvinovățea pe fostul său șef. Esaulenco scria într-o notă trimisă Procuraturii că Alexandru Baltaga nu putea să semneze demersul către BMA la indicația lui Botnari, pentru că acesta se afla pe 3 septembrie 2018 peste hotarele țării, fapt confirmat de Poliția de Frontieră. Esaulenco a tăinuit atunci declarația lui Baltaga care invoca că demersul către BMA a fost antedatat oficial la SIS, pentru a îndepărta suspiciunile de la Vasile Botnari.

Le-a mai declarat Baltaga procurorilor în cadrul dosarului desecretizat, ajuns în posesia Cutiei Negre PLUS.

Contactat de echipa noastră, fostul vicedirector SIS, Alexandru Baltaga, care nu mai activează astăzi în sistem, a refuzat să discute la subiect, motivând că a semnat documente prin care s-a obligat să păstreze secretul anchetei.

5 septembrie 2018.

Biroul de Migrație și Azil îi declară indezirabili pe cei 18 cetățeni turci, în baza demersului primit de la SIS, semnat de Baltaga la cererea lui Botnari.

În aceeași zi, în lipsa unei solicitări în scris de la Biroul de Migrație, deși aceasta era strict necesară, directorul SIS dă indicații directe Centrului Antiterorist din cadrul SIS să întocmească un raport, pentru a acorda suport Biroului de Migrație la reținerea și escortarea, în decurs de 24 de ore, a 7 profesori ai liceului „Orizont”, din lista celor 18 cetățeni turci declarați indezirabili.

La ședința Comisiei parlamentare Securitate și Ordine Publică, care a avut loc pe 31 iulie 2019, Vasile Botnari a declarat că el a decis ad-hoc expulzarea cetățenilor turci, pentru că aceștia deveniseră agresivi, iar zborul charter pentru a fi trimiși în Turcia a fost contractat pentru a nu pune în pericol pasagerii unei curse regulate de avion.

Le-a răspuns Botnari deputaților, potrivit stenogramei de la audierile parlamentare din 31 iulie 2019.

La rândul său, Husein Bayraktar, singurul din cei șapte profesori turci expulzați, care a fost deja eliberat din detenție din Turcia, a declarat pentru Cutia Neagră PLUS că nimeni nu le-a oferit posibilitatea de a alege unde să fie extrădați, mai cu seamă că această procedură ar fi fost ilegală, or ei deja solicitaseră azil politic în Moldova.

- Ați avut posibilitatea să cereți o altă destinație? Ați fost întrebat unde vreți să fiți expulzat?

- Nici nu a fost pusă întrebarea, dacă dorim să fim expulzați la o anumită destinație. Nici nu avea rost, pentru că noi deja solicitasem azil în Moldova și am vrut să rămânem în Moldova. Când am văzut că mașina se îndreaptă către aeroport, am înțeles că urmează să fiu răpit și am prentâmpinat persoanele respective că am aplicat pentru azil în Moldova, dar ei nu au reacționat.

Bani cash plătiți de SIS pentru cursa charter spre Turcia

Tot pe 5 septembrie 2018, Vasile Botnari a semnat un contract cu „Air Moldova” pentru transportarea în Turcia a celor 7 persoane declarate indezirabile. Potrivit anexei la contract, aflată în posesia Cutiei Negre, SIS a achitat pentru cursa aeriană comandată pe ruta Chișinău-Istanbul, 17 850 de euro, echivalentul a peste 348 de mii de lei. Banii au fost eliberați în cash din Fondul de cheltuieli speciale al SIS-ului abia peste o săptămână. Suma i-a fost alocată pe 12 septembrie șefului Centrului Antiterorist, Iulian Caraman, care în aceeași zi a plătit banii companiei „Air Moldova”.

Fostul director al „Air Moldova”, Iulian Scorpan, care a semnat atunci contractul de transport comandat de SIS, susține că nu a negociat cursa aeriană cu Vasile Botnari și ne-a dezvăluit că avionul a fost trimis de o companie din Armenia, iar el a aflat ulterior din presă cine au fost pasagerii cursei. Din declarațiile lui Scorpan reiese că „AIR Moldova” nu a fost decât un paravan moldovenesc pentru avionul comandat din străinătate.

IULIAN SCORPAN, ex-director Air Moldova: „Verificați nava care a efectuat zborul ăsta și o să vă convingeți că nu a fost nava la „Air Moldova”. Dacă o să vă uitați cine a zburat, a zburat compania din Armenia. Contractul este făcut din cauza că, pentru ca să plece nava din Moldova, doar ei au negociat cu Ambasada turcă sau ce au făcut nu știu, dar ca să plece nava ceea trebuia să plece sub codul la „Air Moldova”. N-au fost negocieri la nivel de conducere sau personală a cuiva. - Dar în momentul semnării contractului era dl Botnari și dvs sau separat l-ați semnat ? - Contracte de așa tip de chartere sunt foarte multe cereri și se semnează standart. Sunt contracte standarte prin care se declară ruta, se declară avionul, se declară suma și asta-i tot”.

Documentele desecretizate consultate de Cutia Neagră arată totuși că zborul spre Turcia trebuia să fie pregătit cu câteva zile înainte de operațiune, iar SIS-ul urma să indice exact cine sunt pasagerii care vor urca la bordul avionului. În contractul semnat de Botnari și Scorpan pe 5 septembrie 2018 a fost stipulat că clientul, adică SIS-ul „trebuie să notifice transportatorul, cu cel puțin 24 de ore înainte de ora de plecare, despre realizarea cursei comandate și să prezinte transportatorului listele de pasageri în ambele direcții”. Acest lucru însă nu s-a întâmplat.

Ședință nocturnă la SIS cu participarea lui Jizdan și Harunjen?

Potrivit mai multor surse din interiorul SIS, în noaptea de 5 spre 6 septembrie 2018, ex-ministrul de Interne Alexandru Jizdan și fostul procuror general Eduard Harunjen ar fi fost la discuții cu Vasile Botnari la sediul SIS-ului. Contactat de echipa noastră, Jizdan a negat că a participat la o astfel de întâlnire nocturnă. Iar pe Eduard Harunjen nu l-am găsit pentru comentarii.

Tot în acea noapte la SIS a fost organizată o ședință operativă cu angajații Centrului Antiterorist, unde s-a planificat operațiunea de reținere, escortă și îndepărtare a cetățenilor turci de pe teritoriul R. Moldova. Planul de acțiuni a fost pregătit de Iulian Caraman, care asigura atunci interimatul funcției de șef al Centrului Antitero și Sergiu Mițelescu, șeful Direcției nr 1 a Centrului Antitero. Potrivit martorilor din dosar, tuturor colaboratorilor convocați în ședință le-au fost înmânate plicuri cu sarcinile exacte pe care urmau să le execute.

6 septembrie, ora 5:00 dimineață.

Circa 20 de colaboratori ai Detașamentului cu destinație specială Alfa din cadrul SIS sunt adunați la ședință operativă în biroul șefului Antitero, sunt informați despre operațiune și împărțiți pe grupuri pentru a-i reține și escorta pe cei 7 profesori turci. Acțiunile grupurilor de intervenție sunt dictate prin telefoane, pe un chat creat special pe WhatsApp, coordonate direct de Vasile Botnari, directorul SIS.

A precizat la audieri în cadrul dosarului penal șeful Detașamentului Alfa, Alexandru Bîzîiac.

Pe de altă parte, fostul vicedirector SIS, Alexandru Balan, care avea în subordine directă Centrul Antitero și un alt vicedirector Ruslan Munteanu, în subordinea căruia se afla Batalionul Alfa, susțin că nu au știut nimic despre operațiune și au aflat ulterior din presă. Vasile Botnari le-ar fi spus mai târziu că operațiunea era secretă și nu i-a informat pentru a nu admite scurgeri de informații.

A declarat Ruslan Munteanu în calitate de martor în dosarul lui Vasile Botnari.

Deși au trecut 4 ani de la acele evenimente și nu mai activează nici el în sistemul de securitate, Munteanu a refuzat să vorbească despre expulzarea cetățenilor turci cu echipa Cutia NEAGRĂ PLUS.

RUSLAN MUNTEANU, ex-vicedirector SIS: „Expulzarea cetățenilor turci este cu certitudine o acțiune ce-și are calificarea penală, asta pe de o parte. Pe de altă parte, este o acțiune umilitoare pentru ofițerii implicați și chiar pentru întreaga instituție SIS, fiindcă un Serviciu de Inteligență așa nu acționează. Apropo, lucru foarte intens discutat pe coridoarele SIS în acea perioadă. Alte comentarii din partea mea, mai ales acum când dosarul a fost desecretizat, consider eu că sunt de prisos”.

Cine este ofițerul SIS care a avut un rol cheie în operațiune?

Din documentele anexate la dosar și consultate de Cutia Neagră PLUS reiese că un rol cheie în toată operațiunea SIS-ului de răpire a profesorilor turci l-a avut Sergiu Mițelescu, șeful Direcției nr 1 a Centrului Antiterorist al SIS și omul de încredere al lui Botnari. Acesta cunoștea în detalii dosarul numit convențional „Feto” în cadrul căruia se efectuau măsuri speciale de investigații în privința profesorilor turci de la liceele „Orizont”.

Despre implicarea activă a Direcției lui Mițelescu în organizare și coordonarea nemijlocit a expulzării profesorilor turci indică în dosarul desecretizat mai mulți martori din cadrul SIS, audiați de procuror. Fostul director adjunct al SIS-ului Alexandru Balan de exemplu a declarat că:

Tot Sergiu Mițelescu, împreună cu Iulian Caraman au contrasemnat la vicedirectorul SIS Alexandru Baltaga, demersul către Biroul de Migrație pentru a-i declara indezirabili pe profesorii turci, fără avizul vicedirectorului Alexandru Balan, care avea în subordine directă Centrul Antitero.

Sergiu Mițelescu a condus personal și unul dintre grupurile de intervenție SIS, care pe 6 septembrie a participat la reținerea lui Mujdat Celebi, directorul financiar al rețelei de licee Orizont. Mițelescu le-a însoțit și la bordul avionului pe cele 7 persoane expulzate din R. Moldova.

Potrivit martorilor din dosar, toate grupurile operative care i-au reținut pe cetățenii turci au avut inițial indicații să-i ducă la sediul Biroului de Migrație și Azil, dar pe drum au fost anunțate să se deplaseze la aeroport.

Curios este faptul că unul dintre executanții operațiunii le-a prezentat procurorilor o altă ipoteză.

A declarat în fața anchetei Alexandru Bîzîiac, șeful Detașamentului Alfa.

La rândul său, Mițelescu a confirmat că a participat la operațiunea de extrădare a profesorilor turci, inclusiv i-a însoțit la bordul avionului până în Turcia, dar neagă faptul că ar fi deținut vreun rol de coordonare în operațiune. Ofițerul SIS aruncă vina pe superiorul său, Iulian Caraman, evitând să pomenească despre ordinele primite direct de la Botnari.

Șeful Centrului Antitero, Iulian Caraman, a declarat procurorilor exact inversul.

Încercările noastre de a lua legătura cu Sergiu Mițelescu au eșuat. Pe parcursul mai multor zile în care l-am sunat, aceasta a avut telefonul închis.

Iulian Caraman, care este și astăzi șef adjunct al Centrului Antiterorist al SIS-ului a refuzat să ofere comentarii la subiect.

„Nu comentez nimic. Toate informațiile prin serviciul nostru de presă”, ne-a răspuns scurt Caraman.

Poarta pentru misiuni speciale de la Aeroportul Chișinău

Grupurile operative ale SIS-ului au intrat pe teritoriul Aeroportului Internațional Chișinău nu pe intrarea centrală, ci pe altă poartă, dinspre Direcția orașului Sângera. În ultimii ani, poarta a fost folosită în mai multe misiuni speciale. De exemplu, în august 2016, pe aici a intrat în țară Veaceslav Platon, când a fost extrădat din Ucraina și adus de la Kiev cu o cursă charter contractată în condiții la fel de obscure ca și avionul care i-a dus în Turcia pe angajații liceelor „Orizont”. Tot pe aici a fugit din țară Ilan Șor, în iunie 2019, după ce democrații au pierdut puterea.

Pe 6 septembrie 2018, ajunși pe teritoriul aeroportului, ofițerii SIS erau așteptați deja de un avion de culoare albă, fără semne distinctive ale vreunei companii aeriene, iar alături se aflau mai mulți angajați ai Ambasadei Turciei și mașini cu numere diplomatice. Nimeni nu ar fi cunoscut direcția de zbor, iar ajunși la destinație, angajații autorităților turce au preluat cetățenii expulzați direct de la trapa avionului. Asta au declarat martorii audiați în dosarul lui Vasile Botnari.

Un ordin de deplasare pentru angajații SIS care au zburat în Turcia nu a existat, aveau să stabilească procurorii. O anchetă de serviciu desfășurată mai târziu la Ministerul de Interne a arătat că cetățenii turci expulzați din R. Moldova ar fi trecut frontiera de stat prin aeroport în lipsa pașapoartelor de călătorie. Pe de altă parte, mai mulți ofițeri SIS au declarat la audieri că au așteptat aproximativ o oră lângă avion până le-au fost aduse acte cetățenilor turci.

Și unul dintre profesorii turci, Husein Bayraktar, răpit în 2018, susține că i-a fost perfectat atunci un pașaport provizoriu, iar asta nu era posibil fără implicarea serviciilor speciale din Turcia.

-Cu ce acte ați ieșit din Republica Moldova?
- Eu personal și alte persoane reținute nu am efectuat vreo procedură de trecere a frontiereri. Unicul act pe care îl dețineam la momentul reținerii era permisul de ședere în R. Moldova.
- Și totuși au fost niște pașapoarte. Cine le-a întocmit? De unde s-au luat acele acte?
- Erau pașapoarte provizorii. Eu nu am primit nicio explicație oficială despre aceste acte. Eu ulterior am aflat că au fost perfectate de Ambasada Turciei, aici în Moldova.
- Cum au fost perfectate acte fără măcar să aibă fotografia dvs?
- Ulterior eu am observat că fotografia de pe pașaportul provizoriu era identică cu cea de pe permisul de ședere.
- Asta credeți că s-a întâmplat în aceeași zi, sau asta s-a făcut din timp?
- Data perfectării pașaportului provizoriu a fost 6 septembrie 2018”.
Husein Bayraktar a descris și contextul în care a fost reținut pe holurile liceului de ofițerii SIS, dar și atmosfera de la bordul avionului cu care au fost duși în Turcia pe 6 septembrie 2018.
- La data respectivă, 6 septembrie 2018 dimineața, mă pregăteam pentru lecții și mă aflam în filiala de la Ciocana a liceului Orizont. La intrare în clasă am fost reținut și a urmat ce a urmat.
- Persoanele erau îmbrăcate în civil? Erau cu cagule pe cap? Cum arătau și cât de multe erau?
- Am fost reținut de două persoane îmbrăcate în civil. Ulterior, după ce am văzut imaginile video de pe camerele de monitorizare instalate în liceu am mai observat două persoane.
- Ei au anunțat cine sunt? S-au legitimat? Au zis de ce vă rețin?
- Au spus că sunt de la SIS și s-au legitimat. Eu nu m-am opus arestului.
- Înțelegeați de ce ați fost reținut?
- Mi s-a spus că serviciile au nevoie de audieri și trebuie să fiu dus la un organ de drept pentru declarații.
- Deci, v-au mințit?
- Da, ulterior am aflat că a fost o minciună. Odată ce am fost urcați în avion, fiecărei persoane i s-au pus la mâini un fel de cătușe din plastic. Fiecare persoană reținută a fost plasată la trei scaune distanță una de cealaltă, iar alături stăteau persoane din servicii. Când am cerut apă, nimeni nu a reacționat.

Profesorul l-a contrazis astfel pe fostul șef de stat Igor Dodon care a declarat anterior că cetățenii turci au fost expulzați „civilizat”.

IGOR DODON, ex-președinte cetățeni: „Acolo măcar au făcut totul civilizat. Au fost îmbarcați într-un charter, li s-a turnat ceai și i-au trimis acasă. Au fost respectate anumite proceduri”.

Filajul și implicarea Poliției de Patrulare în operațiunea SIS

Ancheta procurorilor a arătat că despre operațiunea SIS-ului s-a știut și la Poliție, iar o investigație internă recentă a SIS arată că înainte de începerea operațiunii, Sergiu Mițelescu a informat echipele că la fiecare adresă de unde urmau să fie reținuți cei 7 profesori turci se află câte un echipaj de filaj și câte unul de patrulare. La ieșirea din casă a profesorilor, filajul comunica ofițerului SIS responsabil despre asta, iar ultimul anunța echipajul de patrulare despre începerea operațiunii. Poliția era prima care stopa mașina profesorului turc, iar apoi intervenea și grupul operativ de la SIS.

Contactat de CUTIA NEAGRĂ PLUS, fostul ministru de Interne, Alexandru Jizdan, ne-a declarat că în cazul extrădării profesorilor turci, cu excepția Biroului Migrație și Azil, alte subdiviziuni ale Ministerului de Interne nu au fost implicate. Jizdan susține că nu sunt adevărate informațiile despre implicarea unor echipaje de patrulare la reținerea și escortarea celor 7 cetățeni turci.

Fostul director SIS Alexandru Esaulenco declarase anterior în Parlament că Serviciul a acționat legal în raport cu cetățenii turci.

29 noiembrie 2018 Maria CIOBANU, ex-deputată: „Domnule Esaulenco, cum credeți, Serviciul de Informații și Securitate a avut motive serioase pentru răpirea celor 7 profesori și trimiterea lor la închisorile din Turcia”?

ALEXANDRU ESAULENCO, ex-director SIS: „Vreau să afirm că nimeni nu a fost răpit. Serviciul a acționat în mod legal, respectând prevederile legale, având la bază legea Serviciului”.

Delegație SIS la sediul Serviciilor secrete din Ankara, în martie 2018

Faptul că autoritățile Turciei își doreau cu orice preț să pună mâna pe profesorii liceului Orizont din R. Moldova o demonstrează și alte câteva evenimente care au precedat operațiunea de răpire din 6 septembrie 2018. Pe parcursul anului 2017, au avut loc mai multe schimburi de informații și întrevederi între oficiali de la Chișinău și Ankara, privind activitatea liceelor „Orizont”.

În martie 2018, o delegație din R. Moldova din care a făcut parte și Sergiu Mițelescu, s-a deplasat la Ankara, chiar la sediul serviciilor speciale turcești unde s-a discutat despre extrădarea unor membri ai organizației Fhetullah Gulen. Turcii au propus să pună la dispoziția autorităților de la Chișinău, absolut gratuit, un avion care să preia direct persoanele extrădate, se arată într-o notă semnată de fostul director SIS, Alexandru Esaulenco, expediată în toamna anului 2019 procurorului general interimar Dumitru Robu.

În iunie 2018, Serviciul de Securitate din Turcia a transmis la Chișinău informații suplimentare despre presupusele activități teroriste ale membrilor grupării Feto și mandate de arest pe numele mai multor persoane, printre care se regăseau și cei 7 angajați ai liceelor Orizont, se dezvăluie în dosarul lui Vasile Botnari.

Riscuri de securitate în cazul vizitei lui Erdogan la Chișinău?

Este de menționat că ofițerii SIS scriau în dosarul operativ în care monitorizau activitatea profesorilor de la liceele „Orizont” că aceștia ar fi periculoși în cazul în care președintele Turciei Recep Erdogan ar efectua o vizită în R. Moldova. Iar în toamna anului 2018 tocmai s-a aflat că este planificată o astfel de vizită.

Peste o lună de la răpirea profesorilor turci, Recep Erdogan a venit la Chișinău, unde a avut o întâlnire oficială cu Igor Dodon, dar și o cină cu Vlad Plahotniuc, în calitatea sa de coordonator al coaliției de guvernare.

Un an mai târziu, în decembrie 2019, în timpul vizitei ex-președintelui Igor Dodon la Ankara, Recept Erdogan i-a mulțumit direct lui Dodon pentru extrădarea profesorilor liceului „Orizont”.

RECEP ERDOGAN: „Ce ține de lupta noastră împotriva FETO, Moldova ne-a oferit un ajutor extraordinar și noi am vrea sa mulțumim R. Moldova pentru suport.

Ce pericole a invocat SIS-ul în dosarele penale în care erau vizați profesorii turci

Profesorii liceelor din rețeaua Orizont se aflau în vizorul SIS-ului de peste 20 de ani și numai în 2018 au fost admise astfel de acțiuni radicale de expulzare a lor din țară. Vă spunem ce motive a invocat SIS-ul în rapoartele prezentate procurorilor și ce pericole a identificat în activitatea liceelor Orizont.

Primul dosar penal a fost inițiat în anul 1995 când s-a dispus colectarea informațiilor operative despre activitatea liceelor Orizont. Peste 10 ani a fost deschis un al doilea dosar penal, iar în octombrie 2017 PCCOCS a inițiat o nouă cauză penală, în baza informațiilor primite de la SIS, pentru acțiuni ce se referă la „recrutarea, instruirea, beneficierea sau acordarea de suport în scop terorist”. De ultimul dosar s-a ocupat un grup de lucru special creat din 2 ofițeri SIS, 2 procurori și 2 ofițeri ai Direcției Operațiuni Speciale a Ministerului de Interne.

În rapoartele SIS anexate la dosarul lui Vasile Botnari se afirmă că profesorii liceelor „Orizont” ar fi implicați în activități subversive pe teritoriul R. Moldova, care provoacă riscuri de securitate, dar nu este prezentată nicio probă. Acuzațiile aduse de SIS acestor profesori se referă mai degrabă la informații culese din surse externe, mai cu seamă din Turcia, și nu pe probe colectate pe interiorul țării.

Ancheta SIS arată, de exemplu, că între anii 1995-2019 scopul organizației FETO consta în restabilirea statului turc în frontierele Imperiului Otoman, care ar conține și R. Moldova. Membrii organizației au deschis peste 300 de școli în diferite state. Iar planul FETO ar fi ca elevii lor să ocupe în perspectivă funcții în domenii strategice din stat: politice, economice și administrative, pentru a putea propaga ideile extremist-islamice.

Profesorii liceelor Orizont din R. Moldova sunt acuzați că au făcut spionaj sub coordonarea serviciilor speciale din Turcia și propagau islamul în rândul elevilor, consolidând mișcarea FETO cu noi adepți devotați. Potrivit rapoartelor, în anul 2018, ofițerii SIS ar fi identificat 6 absolvenți ai „Orizont”-ului care au fost determinați să treacă în religia islamică, fiind plătiți pentru asta.

Scopul liceelor era atragerea la studii a copiilor unor oficiali de rang înalt, iar„administrația liceelor tatona părinții cu funcții publice din R. Moldova și cu acces la informații sensibile”, se afirmă în raportul SIS-ului.

De asemenea, liceele Orizont erau bănuite de SIS de tranzacții financiare dubioase. „Între anii 2014-2017 pe conturile instituției au parvenit donații în sumă de 174 milioane de lei de la diverse persoane din Turcia și R. Moldova. Beneficiar final a fost Sen Turgay, fondatorul liceelor Orizont. Banii au fost donați în numerar și nu au fost declarați organelor de profil de către deponenți”, se mai spune în raportul SIS.

Oamenii legii motivau că activitatea subversivă a angajaților liceelor Orizont a fost confirmată și de serviciile speciale partenere din alte state, aducând drept exemple așa țări ca Rusia, Kazahstan, Tadjikistan și Uzbekistan, unde Organizația Feto a fost declarată extremistă și unde au fost închise instituțiile de învătământ gestionate de aceasta.

Despre directorul liceului din Ceadîr Lunga, Tufekci Mehmet Feridun se spune că era în vizorul SIS-ului din anul 2001, fiind fixate „contacte dubioase ale acestuia cu cetățeni moldoveni”. În telefonul lui au fost identificate cărți, declarate drept literatură extremistă interzisă în alte state, motiva SIS-ul.

Pe de altă parte, la cererea avocaților Galinei Tufekci, în iunie 2018, PCCOCS confirma că în privința cetățenilor turci expulzați, nu au fost pornite cauze penale și nu le-a fost atribuit niciun statut procesual.

Cum au fost scoși de sub urmărire penală alți 3 învinuiți în dosarul profesorilor turci

Deși oamenii legii au stabilit că operațiunea de expulzare a profesorilor turci a fost realizată cu implicarea mai multor persoane, fiind încălcate grav drepturile cetățenilor turci, într-un final doar Vasile Botnari a fost condamnat. După ce a fost desecretizat dosarul, vă spunem în premieră de ce au fost scoși de sub urmărire penală alți învinuiți în dosar și cum a motivat sentința magistratul Andrei Neculcea, care i-a aplicat lui Botnari o pedeapsă cu amendă de numai 88 de mii de lei.

Primul proces penal pe faptul expulzării profesorilor turci a fost pornit în octombrie 2018. Chiar din prima zi, procurorul Oleg Afanasii i-a atribuit procesului gradul „secret”. Peste o lună, pe 5 noiembrie 2018, Afanasii clasează procesul penal, motivând că faptele nu întrunesc elementele infracțiunii.

La aproape un an distanță, pe 2 septembrie 2019, când deja se schimbase guvernarea și R. Moldova fusese condamnată la CEDO pe cazul profesorilor turci, procurorul general interimar Dumitru Robu a anulat ordonanța lui Afanasii de neîncepere a urmării penale, iar dosarul a ajuns la procurorul Victor Plugaru.

Pe 5 septembrie 2019, fosta șefă a Biroului de Migrație și Azil Olga Poalelungi este pusă sub învinuire. Aceasta nu și-a recunoscut vina și a declarat procurorului că nu știa nimic despre operațiunea SIS-ului.

„Deciziile de a-i declara indezirabili pe 18 cetățeni turci au fost luate în baza demersului SIS. Legea prevede că statutul de refugiat poate fi anulat, dacă persoana prezintă risc pentru securitatea statului. După aceste decizii, BMA urma să examineze toate aspectele aferente îndepărtării străinilor de pe teritoriul R. Moldova, pe fiecare caz individual din cele 18, nu colectiv. Biroul urma să verifice prezența membrilor de familie pe teritoriul R. Moldova și să decidă îndepărtarea benevolă a cetățenilor turci sau plasarea lor în custodie publică. Urma determinarea locului îndepărtării acestora - statul de origine sau terț, sau până la frontieră, necesitatea escortei, estimarea cheltuielior și identificarea resurselor financiare, dar și un schimb de informații cu misiunile diplomatice. Potrivit legii, îndepărtarea sub escortă a străinilor se face de către BMA, dar eu nu am delegat pe nimeni din cadrul instituției la acea misiune. Despre transferul profesorilor „Orizont” în Turcia am aflat din mass-media”, a declarat Olga Poalelungi la audieri.

Contactată de reporterul Cutiei Negre, fosta șefă a Biroului de Migrație și Azil a refuzat să ne ofere și alte detalii despre evenimentele din septembrie 2018.

OLGA POALELUNGI, ex-director Biroul de Migrație și Azil: „S-a expus instanța de judecată. Nu-mi face plăcere să revin la acea situație”.

Pe 6 septembrie 2019 a primit calitate de învinuit în dosar și fostul vicedirector al SIS-ului Alexandru Baltaga, care a fost și reținut în aceeași zi, iar apoi eliberat în arest la domiciliu. Iar pe 24 octombrie 2019, procurorul a semnat ordonanța prin care a fost pus sub învinuire ex-vicedirectorul SIS, Alexandru Balan. Nici cei doi nu și-au recunoscut vina la etapa urmăririi penale.

Fostul șef de la SIS Vasile Botnari a primit oficial calitate de învinuit pe cazul profesorilor turci la un an distanță, abia pe 15 ianuarie 2020, fiind acuzat de abuz de putere, pentru că a organizat și a condus personal operațiunea de expulzare. Botnari nu și-a recunoscut vina la etapa urmării penale.

La o săptămână după ce Botnari a primit statut de învinuit, fosta șefă a Biroului de Migrație și Azil, Olga Poalelungi, a fost scoasă de sub urmărire penală „din motivul lipsei în acțiunile acesteia a elementelor vreunei infracțiuni”.

În aceeași zi, pe 21 ianuarie 2020, au fost scoși de sub urmărire penală și foștii vicedirectori SIS. Procurorul a stabilit că acțiunile întreprinse de Baltaga și Balan în procesul de expulzare a profesorilor turci conțin elemente ale infracțiunii, dar aceștia „au fost determinați să execute ordinele superiorului, circumstanțe care exclud urmărirea penală”.

Examinarea dosarului în instanță și motivarea sentinței dictate de Andrei Niculcea

În scurt timp, dosarul lui Vasile Botnari a ajuns pe masa judecătorului Andrei Niculcea, cunoscut opiniei publice după ce a emis sentințe în dosarul lui Vlad Filat și Ilan Șor. A existat și o încercare de a bloca dosarul în judecată. Avocatul lui Botnari a cerut să fie declarat nul actul de sesizare a instanței și să fie recalificate faptele, conform Codului Contravențional, dar cererea a fost respinsă.

La jumătate de an distanță de când dosarul se afla pe rol în instanța de judecată, Vasile Botnari decide să-și recunoască vina. Pe 10 iulie 2020, cere judecătorului să examineze dosarul în procedură simplificată, în baza probelor acumulate la etapa de urmărire penală.

Botnari și-a asumat să achite și prejudiciul de aproape 2,4 milioane de lei pe care i-a plătit R. Moldova în urma condamnării la CEDO pe cazul profesorilor turci. Banii au fost transferați Ministerului Finanțelor pe 13 iulie 2020 de către soția lui Vasile Botnari.

În aceeași zi, procurorul Victor Plugaru a cerut în instanță să fie atras și SIS-ul ca parte civilă în dosar, pentru a-și recupera prejudiciul de peste 348 de mii de lei care au fost achitate pentru avionul închiriat de SIS. Curios este faptul că la faza de urmărire penală, directorul SIS, Alexandru Esaulenco, fost subaltern al lui Botnari, refuzase să ceară achitarea prejudiciilor. Procurorul Plugaru a motivat că cererea de chemare în judecată poate fi depusă indiferent de acordul autorității publice. În aceste condiții, chiar a doua zi, pe 14 iulie 2020, Esaulenco s-a văzut nevoit să trimită o cerere la Judecătorie prin care a solicitat recuperarea banilor de la Vasile Botnari. Soția lui Botnari a găsit de urgență și în aceeași zi a transferat alte 348 de mii de lei pe contul Ministerului Finanțelor.

În următoarea zi, pe 15 iulie 2020, judecătorul Andrei Neculcea a emis sentința în dosarul lui Botnari, care a fost ținută departe de ochii lumii. Despre ea a anunțat mai târziu procurorul general Alexandr Stoianoglo în cadrul unei emisiuni la TV8.

ALEXANDR STOIANOGLO, procuror general suspendat: „El a fost condamnat cu pedeapsă neprivativă de libertate, adică condiționat. Sentința a fost aproximativ cu o lună în urmă. - Măcar la câți ani cu suspendare a fost condamnat? - Eu nu sunt gata să spun. Eu știu precis că el a fost condamnat. Deciziile categoric le-a luat el, dar asupra acestor decizii au fost influențe din exterior. Eu nu cred că directorul SIS, în acea situație, putea lua de unul singur decizii. - Cine în acel moment putea să-l influențeze pe directorul SIS? - Eu cred că numai domnul Plahotniuc”.

Totuși Botnari nu primit o pedeapsă condiționată, cum declara Stoianoglo. Procurorul Victor Plugaru a cerut în instanță 3 ani de închisoare pentru Botnari, pentru abuz de serviciu, dar magistratul i-a aplicat o amendă de numai 88 de mii de lei.

Magistratul a făcut trimitere la CEDO și la Comitetul de Miniștri ai Consiliului Europei care au recomandat instanțelor de judecată să recurgă mai des la pedepse neprivative de libertate.

De asemenea, judecătorul Andrei Niculcea a considerat că amenda de 88 de mii de lei aplicată lui Botnari este „echitabilă și justificată de circumstanțele cauzei”.

„Iar în condițiile pandemiei de COVID și crizei economice cu care se confruntă bugetul R. Moldova, pedeapsa pecuniară este benefică și va asigura redresarea situației într-un anumit mod”, motiva magistratul.

În așteptarea deciziei Curții de Apel Chișinău

Din motive necunoscute, procurorul Victor Plugaru, care inițial a cerut 3 ani de închisoare pentru Botnari, nu a atacat decizia primei instanțe la Curtea de Apel Chișinău.

Mai târziu, recursul a fost făcut la Apel de avocații Galinei Tufekci, soția directorului liceului Orizont din Ceadîr Lunga, expulzat în septembrie 2018 și arestat în Turcia. Dosarul este pe rol, iar pe 24 septembrie, Curtea de Apel Chișinău urmează să examineze apelul soției lui Feridun Tufekci privind casarea sentinței lui Neculcea și trimiterea la rejudecare a dosarului în primă instanță.

GALINA TUFEKCI: „ În acești patru ani s-au întâmplat atâtea, încât nu mai pot fi uimită cu nimic. Ar fi banal să spun că Moldova este țara minunilor, pot doar să adaug că sunt minuni deosebite în special ce țin de justiție. Toți acești patru ani eu trăiesc într-o țară în care toate ședințele de judecată sunt prestații teatrale, unde totul se discută și se stabilește în prealabil, iar dacă apăreau careva aspecte, se începeau justificările și într-un final se ajungea la amânarea ședințelor. Nu se adopta nici-o decizie.

În ziua în care am fost chemată la Procuratură ca să mi se aducă scuze că ei (n.r. profesorii turci) au fost scoși de sub învinuire, procurorul mi-a zis că la acea etapă au fost identificați minim 40 de învinuiți. Am ultima speranță în sistemul juridic din Moldova că totul se mai poate schimba și lucrurile se pot întoarce în albia normalității.

Esența nu este în cât timp va sta el (n.r. Vasile Botnari) încarcerat. Esențial este că el nici nu a înțeles vina sa. Pe de altă parte, să ceri de la un om ceea ce el nu are, e ste lipsit de sens. - De unde știți că el nu are? - Asta se vede după el.

În perioada sclaviei se vindeau robi. Astăzi, în secolul XXI, se vând doctorii în știință. Diferența timpurilor. Noi foarte mult „am progresat” desigur…”

Cei mai importanți figuranți în cazul profesorilor turci

Documentele consultate de Cutia NEAGRĂ PLUS și declarațiile martorilor din dosarul extrădării profesorilor turci demonstrează că în această operațiune au fost implicate zeci de persoane, de la șefi de instituții, până la simpli ofițeri SIS, mascați de la Alfa, polițiști de patrulare și polițiști de frontieră. Cutia NEAGRĂ PLUSvă spune numele celor mai importanți figuranți ai acestui caz.

Vasile Botnari, fost director al SIS în perioada mai 2018 - iunie 2019, anterior director al Moldovagaz, ministru al Transporturilor, dar și ministru al Tehnologiilor Informaționale. Botnari a făcut carieră în domeniul aviatic, iar în perioada guvernării lui Vlad Plahotniuc a fost considerat unul dintre apropiații acestuia. Botnari a fost vizat și în dosarul penal pentru fabricarea identităților false pe numele lui Vlad Plahotniuc și a apropiatului acestuia, businessmanul Vaja Jashi. Dosarul însă a fost clasat de același procuror Victor Plugaru. Astăzi, Botnari este cercetat penal în cadrul unui alt dosar pentru îmbogățire ilicită, fiind anterior arestat, iar apoi transferat în arest la domiciliu.

Alexandru Baltaga, fost vicedirector al SIS în perioada 2015- 2019, determinat de Vasile Botnari să semneze demersul către Biroul de Migrație și Azil pentru a-i declara indezirabili pe cetățenii turci. După demisia sa de la SIS, Baltaga a activat consilier al guvernatorului Băncii Naționale, iar până la SIS a muncit în cadrul serviciului de securitate internă al Ministerului Afacerilor Interne și la compania de pază „Argus” controlată de Vlad Plahotniuc. Unele surse ne-au declarat că acesta chiar a cumulat cele două funcții o perioadă de timp.

Sergiu Mițelescu, ex-șeful Direcției NR.1 operaționale a Centrului Antiterorist al SIS. Mițelescu a fost una dintre figurile principale ale operațiunii. Așa cum s-a văzut din investigație, el a participat la mai multe vizite în Turcia la care s-ar fi pus la cale extrădarea profesorilor. El a fost ce care a întocmit rapoartele pentru a fi declarați indezirabili profesorii turci și tot el a elaborat raportul privind extrădarea profesorilor, a organizat ședințele operative și a condus operațiunea de extrădare, inclusiv a însoțit cei 7 profesori până în Turcia, unde i-a predat autorităților locale. Sergiu Mițelescu a activat în cadrul SIS din 2012, în cea mai mare parte în cadrul Direcției Antitero.

În octombrie 2021, Mițelescu a condus personal echipa de mascați a detașamentului ALFA din cadrul SIS care a participat la reținerea fostului procuror general Alexandr Stoianoglo. Ofițerul SIS este singurul din toată echipa care nu purta mască. În acel moment, Sergiu Mițelescu deținea deja funcția de șef al securității interne a SIS, unde a fost promovat la sfârșitul anului 2020 de către fostul director Alexandru Esaulenco. Ultimul a făcut mai multe încercări în ultimii ani de a-l proteja pe Mițelescu. În pofida, insistențelor venite de la Președinție de a-l elibera pe Mițelescu din SIS, Esaulenco a dispus inițial detașarea acestuia la Căile Ferate, iar apoi la ANSA.

În vara acestui an, Mițelescu a fost demis din sistem, pentru mai multe încălcări admise în perioada în care a condus serviciul de securitate internă. În acest moment, fostul ofițer încearcă să se restabilească în funcție prin intermediul instanței de judecată. Unul dintre ultimele dosare în care a fost implicat Mițelescu este cel al finanțării ilicite a Partidului Șor.

Iulian Carman, șef adjunct Centrului Antiteror din cadrul SIS, superiorul lui Mițelescu. De asemenea, a coordonat mai multe acțiuni de pregătire și executare a operațiunii și a participat personal la reținerea unuia dintre profesori. El a fost cel care a primit spre avizare de la Biroul de Migrație și Azil solicitările de acordare a azilului pentru un grup de cetățeni turci. L-a informat pe Botnari că unii figurează în dosarul special de investigații privind gruparea extremistă Hezmet și a propus ca în privința acestora să fie întocmit aviz negativ. Și la început de septembrie a remis în adresa BMA solicitarea de a-i declara indizerabili. Caraman și în prezent conduce Centrul Antitero, având aproape 20 de ani de activitate în instituție.

Alexandru Bîzîiac, șeful Detașamentului Alfa. A pus la dispoziție 20 de mascați ca să participe la misiunea de reținere, escortă și extrădare a profesorilor turci și a participat personal într-un grup de intervenție condus de către Sergiu Mițelescu. Bîzîiac și acum conduce Detașamentul Alfa.

Vlad Parabina, fost ofițer SIS în gestiune căruia timp de mai mulți ani s-a aflat dosarul FETO, în cadrul căruia erau documentați profesorii turci. La scurt timp după expulzarea celor 7 profesori, Parabina a plecat din SIS, iar în prezent activează în calitate de ofițer superior de investigații în cadrul securității interne a Centrului Anticorupție.

Oleg Afanasii, fost șef al Secției controlul activității speciale de investigații și asigurarea regimului secret a Procuraturii Generale. Afanasii a secretizat, iar apoi a refuzat pornirea urmăririi penale pe cazul extrădării profesorilor turci. La doi ani după această decizie, în februarie 2021, prin ordinul procurorului general Alexandru Stoianoglo, Afanasii a fost numit procuror-sef al Procuraturii mun. Chișinău.

Victor Plugaru, fost procuror în cadrul Procuraturii mun. Chișinău. A gestionat dosarul cu privire la expulzarea ilegală a profesorilor turci de la Liceul „Orizont”, inculpat fiind fostul șef SIS Vasile Botnari. Plugaru a cerut în judecată secretizarea dosarului, iar după pronunțarea sentinței de condamnare nu a contestat-o în termenii prevăzuți de lege.

Tot Plugaru a dispus clasarea cauzei penale în care fostul director al SIS Vasile Botnari era vizat pentru fabricarea identităților false pentru Vlad Plahotniuc și Vaja Jhashi. Victor Plugaru a plecat din sistem în octombrie 2021, la câteva zile după suspendarea din funcție a lui Stoianoglo.

Andrei Niculcea, fost judecător care a examinat în prima instanță dosarul de învinuire a lui Vasile Botnari. Niculcea este cunoscut pentru sentințele date în dosarele de rezonanță legate de furtul miliardului, dosarul fostului premier Vlad Filat și a fostului primar de Orhei, Ilan Șor. Niculcea a părăsit sistemul judecătoresc în noiembrie 2021.

Stela Mihailovici

/VIDEO/ Pământ pentru șmecheri. Legăturile misterioase de la casa lui Andronachi cu un șantier de construcții deschis lângă Circ

/FOTOREPORTAJ/ Zăpadă în Chișinău vs. Capitală fără omăt: Cum s-au schimbat iernile în oraș

Nu au mai ajuns în Italia: Patru străini, opriți la vama română cu ajutorul polițiștilor din Moldova

/VIDEO/ Verde-n ochi: Martorii Păpușarului. Cine sunt cei 27 de invitați ai lui Vladimir Plahotniuc

/VIDEO/ Compensațiile vor dispărea? Ministră: „Vrem să implementăm măsuri care să ducă la creșterea economică”

/VIDEO/ Pământ pentru șmecheri. Legăturile misterioase de la casa lui Andronachi cu un șantier de construcții deschis lângă Circ

21 decembrie 2025, ora 19:44

În pofida bătăilor de cap legate de dosarele penale pe care riscă ani grei de pușcărie, lucrările de construcție la luxoasa casă din Valea Morilor a fostului deputat democrat Vladimir Andronachi au fost reluate. Nu au putut să le oprească nici deciziile de judecată prin care s-a stabilit că o parte din terenuri au fost obținute fraudulos. În paralel, într-un alt capăt al orașului, pe un teren din apropierea Circului, obținut în condiții controversate, s-a deschis un șantier de construcție pentru două blocuri locative. Deși aparent între blocurile de lângă Circ și casa din Valea Morilor nu există nicio legătură, Cutia Neagră a stabilit mai multe conexiuni care duc spre același Andronachi.

Această casă grandioasă, construită chiar sub geana Parcului Valea Morilor, este atribuită fostului deputat democrat Vladimir Andronachi. Moșia se extinde pe aproape jumătate de hectar în cea mai luxoasă zonă rezidențială a capitalei. Deși Andronachi se află astăzi după gratii în Penitenciarul 13 și este judecat în câteva dosare penale, lucrările de finisare a conacului sunt în toi. Drumul spre imobil a fost acoperit cu pietriș, pentru a ușura accesul camioanelor spre șantier. Terenul din curte, care câțiva ani a stat în paragină, a fost curățat și nivelat. Două camioane erau în curte când am mers la fața locului, dar muncitorii lipseau. În interiorul casei, am observat și un minitractor de tip „Bobcat”.

Singurul deranj al proprietarilor a fost să mute gardul, retrăgându-se de pe teritoriul ocupat ilegal. Câțiva ani în urmă, acesta îngrădea peste 40 de ari de teren. Astăzi, gardul trece pe la mijlocul construcției. Se vede că a fost lăsată în afară o parte din imobil care a fost extinsă abuziv în parc. În privința unui lot de teren public, ocupat de casă, chiar recent s-a expus instanța de judecată și a declarat nevalabilă înregistrarea dreptului de superficie notat în Registrul cadastral în mai 2021.

Interpușii din tranzacția imobiliară

Istoria se trage din noiembrie 2017 când trei tineri au cumpărat o casă veche, situată pe 17 ari de teren care aparțineau Primăriei Chișinău. Foștii locatari nu au reușit să privatizeze lotul, dar pentru noii stăpâni ai casei asta a fost floare la ureche. Vadim Baltag, o persoană de încredere a lui Vladimir Andronachi și prietenii săi Edgar Negură și Igor Spiridon, toți trei proprietari din acte ai căsuței, au obținut pe 13 august 2018, autorizație de la Primărie pentru „reconstrucția casei de locuit, cu extindere”. Documentul a fost emis la viteză, în 4 zile.

Peste două luni, Primăria a acceptat să le vândă celor 3 tineri și terenul aferent casei, dar nu 17 ari, ci 10 ari, la un preț normativ de 1,17 lei pentru un metru pătrat. Astfel, Primăria a vândut 10 ari de pământ în una dintre cele mai prestigioase zone ale capitalei, lângă Valea Morilor, cu puțin peste 50 de euro. Pentru asta au votat 26 de consilieri din Consiliul Municipal Chișinău, majoritatea din Partidul Liberal. Doar un consilier s-a abținut de la vot.

Cu autorizația de reconstrucție la mână, proprietarii au demolat casa veche, iar în locul ei au ridicat o casă modernă în stil hitech, care depășește hotarele terenului inițial. Casa se extinde pe un teren alăturat de 4 ari, înscris pe numele Carolinei Andriuță, jurista lui Andronachi. Femeia este judecată penal în mai multe dosare în care este învinuit și fostul deputat democrat. Terenul se află sub sechestrul procurorilor.

Acapararea terenului din parc

De asemenea, locuința s-a extins și pe terenul parcului municipal. Dar și asta s-a rezolvat. În aprilie 2021, Vadim Baltag a reușit să obțină drept de superficie, adică de folosință, pe 20 de ari de teren din parc. În acte, lotul avea o suprafață de 0,02 hectare, adică 2 ari, dar registratorul de la Cadastru, care s-a ocupat de dosar, a mutat virgula peste o cifră, transformând suprafața în 0,2 hectare, adică 20 de ari. În plus, a schimbat domeniul terenului din public în privat. Câțiva ani în urmă, Cutia Neagră PLUS a arătat într-o altă investigație cum a fost încălcată legea la înregistrarea drepturilor de superficie pe mai multe terenuri municipale, în interesul lui Vlad Andronachi. Toate dosarele de superficie au fost examinate de același registrator, Igor Tuceac.

În martie, curent, registratorul Tuceac și omul lui Andronachi, Vadim Baltag, au fost condamnați penal într-un dosar pornit pe aceste fraude. Cei doi au scăpat de pedeapsă pentru că a expirat termenul de prescripție. Baltag a fost apărat în proces de avocatul lui Andronachi, Vladimir Moșneaga.

În urmă cu o lună, le-a venit și a doua lovitură. Instanța de judecată a anulat dreptul de superficie asupra terenului din parc ocupat abuziv și pe care a fost ridicată casa atribuită lui Andronachi. „Se dispune rectificarea Registrului bunurilor imobile prin radierea dreptului de superficie înscris după Baltag Vadim”, a pronunțat magistrata Judecătoriei Chișinău, sediul Central.

La pronunțarea deciziei, nici Vadim Baltag, nici avocatul său nu s-au prezentat. Am reușit ulterior să discutăm cu avocatul Lilian Pruteanu. Acesta consideră decizia incorectă și a atacat-o la Curtea de Apel. Avocatul invocă faptul că în 2013-2014, Primăria și Cadastru ar fi modificat baza de date grafice și au mutat în schițe hotarul Parcului Valea Morilor. Astfel, clientul său, care a cumpărat o casă veche trei ani mai târziu, s-ar fi pomenit fără 8 ari de teren pe care își construise mult mai târziu casă nouă.

Lilian Pruteanu: -Ca să înțelegeți cum a apărut. Ei au luat din lotul de teren 156. (n.r. număm cadastral). Au format un lot de teren 962, pe care este superficia. Și o parcelă de casă, înregistrată la 156, stă pe lotul 962. Aici a fost temeiul juridic prin care s-a pus superficia, fiindcă Primăria, unipersonal, împreună cu Cadastru au făcut modificări în baza de date grafice la lotul de teren 156, prin care, în loc de 0,176 ha i-au pus granițele terenului la 0,0904 ha. Omul a făcut cunoștință cu asta în 2021 și el ca temei a spus: om bun, dacă mi-ai luat pământul, eu cum să am acces la construcția mea aflată pe pământ?

Reporter TV8: - Clientul dumneavoastră, domnul Baltag, a ajuns proprietar la acele case vechi în 2017. În momentul când a inițiat construcția, el știa unde e hotarul acestui teren și s-a extins în parc. Cum se explică asta?

Lilian Pruteanu: – Nu-i adevărat. Oamenii nu s-au extins în parc. Primăria a extins parcul spre dânșii. Granițele parcului au fost stabilite încă în 2004. Ei au ascuns asta. Eu m-am dus și am făcut comandă la Cadastru să iau arhiva și ei nu au vrut să mi-o dea. Dar am scris plângere și am insistat să fie dată.

Demolarea casei, cerută prin judecată

Se desfășoară în instanță și un alt litigiu în care Primăria cere demolarea casei lui Andronachi care ocupă abuziv o parte din parc. Am insistat prin intermediul avocatului să vorbim cu Vadim Baltag, pentru a-l întreba de ce continuă lucrările la casă, dar ni s-a transmis că acesta nu vrea să comunice cu reporterul Cutiei Negre.

Lilian Pruteanu. - Acolo nu sunt lucrări de construcție. Eu cred că acolo sunt lucrări de finisare.

Reporter TV8: - Atât timp cât Primăria cere demolarea acestei clădiri, construcția se duce la bun sfârșit.

Lilian Pruteanu: - Omul are autorizație de construcție din 2018.

Avocatul susține că nu știa că imobilul luxos, aflat în litigiu, ocupă și 4 ari de teren ce-i aparaține juristei lui Andronachi și care se află sub sechestrul procurorilor. Pruteanu neagă faptul că fostul deputat democrat ar fi beneficiarul casei.

Lilian Pruteanu: - Pentru mine este o formă de comandă politică. Este Baltag. Baltag e legat cu tot neamul și gata. Trebuie strâns și pus la o parte.

Reporter TV8: – Care tot neamul?Are vreo legătură cu dl Andronachi? La el ați făcut referire?

Lilian Pruteanu. – Asta a zis reprezentanta de la Primărie. Ea răcnește în gura mare la ședințe despre așa lucruri. Eu l-am întrebat pe clientul meu. El a zis că nu. El a luat, el a împrumutat și acesta era business-ul lui, o idee de afacere imobiliară.

Patru ani în urmă, când am scris prima dată despre imobilul de lux atribuit lui Andronachi, am încercat să-i găsim și pe ceilalți doi tineri care sunt în acte coproprietari ai casei, Edgar Negură și Igor Spiridon, dar nu am reușit. După ce i-am scris pe Facebook, Edgar Negură și-a blocat profilul unde avea publicat și un video în care apărea împreună cu Vadim Baltag. Iar la mesaje nu ne-a răspuns.

Când Vadim Baltag și registratorul de la Cadastru au ajuns pe banca acuzaților pentru fals în acte, Edgar Negură a depus mărturii în instanță. A spus judecătorului că a fost atras în această poveste de prietenul său Baltag, căruia i-a dat cu împrumut 15 mii de euro și habar nu avea de tranzacția imobiliară legătă de Andronachi.

Echipa Cutiei Negre a decis să-l caute din nou pe Edgar Negură. De această dată, tânărul a acceptat să vorbească.

Edgar Negură: - Am împrumutat o sumă de bani domnului (n.r. Vadim Baltag) la care am cerut ceva garanții. El mi-a spus că vrea să procure un teren și o să mă poată face coproprietar până când nu mi-i întoarce. Eu am fost de acord și așa am devenit coproprietar.

Reporter TV8: – Și dvs nu v-ați interesat atunci ce fel de teren?

Edgar Negură: – Niciodată! Am văzut că este teren pentru construcții și asta a fost tot.

Reporter TV8: - Dvs în general îl cunoașteți pe dl Andronachi?

Edgar Negură : – Personal, nu! N-am avut niciodată legătură cu el.

Reporter TV8: - După acest litigiu, dvs nu ați încercat să ieșiți din povestea asta, să nu mai fiți coproprietar al acestei case, să vă îndepărtați de proiectul ăsta?

Edgar Negură: – Am încercat prin dl Vadim care trebuie să-mi întoarcă banii. El mi-a spus că nu-i are la moment.

Reporter TV8: – Deci până nu vă întoarce banii, nu renunțați?

Edgar Negură: – Normal că nu! Trebuie să am o garanție că-mi întorc banii că deja sunt 8 ani de zile.

Negură ne-a spus că prima dată aude că la casa de pe Trifan Baltă au fost reluate lucrările de construcție, deși în acte este proprietar al casei.

7 ari de teren lângă Circ, cumpărat de la Primărie cu 700 lei

Lucrări de construcție au loc nu doar la casa lui Andronachi, dar și la un alt șantier din apropierea Circului din capitală. Acolo, de ceva timp, se pune fundamentul câtorva blocuri locative. Cutia Neagră a identificat legături dintre oamenii implicați în afacerea imobiliară și personajele din jurul lui Vladimir Andronachi.

Pe șantierul din apropierea sensului giratoriu de lângă Circ se lucrează de zor. În spatele gardului, care împrejmuiește 40 de ari de pământ din zona de lux au fost săpate fundamente pentru două blocuri locative. Cea mai mare parte din terenurile de aici aparțin lui Marin Gogu, fiul fostului consilier democrat din Căușeni Petru Gogu, care a condus și organizația teritorială a Partidului Democrat. În 2017, tatăl și fiul au fost arestați într-un dosar de evaziune fiscală ce viza o fabrică de țigări pe care o administrau. Cei doi și-au recunoscut vina și astfel au scăpat de închisoare. Au plăti statului doar prejudiciul de 21 de milioane de lei.

Familia Gogu a adunat timp de 9 ani parcele mai mici de teren în această zonă. Primul lot de 10 ari, Petru Gogu l-a cumpărat în 2012. Ulterior, familia Gogu a reușit să cumpere și alte case vechi din vecinătate. În 2017, a achiziționat o casă, situată pe 7 ari de teren, care nu a fost privatizat și aparținea în acte Primăriei Chișinău. Foștii proprietari ai casei s-au judecat mulți ani cu autoritățile pentru a legaliza pământul, dar au pierdut în instanțe. Primăria a demonstrat că terenul public a fost ocupat abuziv.

Familia Gogu a reușit însă să cumpere terenul de la Primărie în 2021, cu preț normativ. A plătit doar 700 de lei pentru 7 ari de pământ într-o zonă rezidențială de lux din capitală. Încă în 2005, Cadastru evaluase acest teren la 650 de mii de lei, dar valoare lui de piață era cu mult mai mare.

Superficie înregistrată cu abateri de la lege

Marin Gogu a mai cumpărat o casă de alături cu 15 ari de teren. Și acesta nu fusese privatizat și aparținea oficial Primăriei Chișinău. În iulie 2021, Marin Gogu a obținut un drept de superficie pe teren pentru 99 de ani. Actele au fost perfectate de același registrator de la Cadastru Igor Tuceac, care a înregistrat dreptul de superficie asupra terenului din Parcul Valea Morilor pentru casa lui Andronachi. Potrivit ASP, la dosar a fost anexat un plan al lotului cu parafa Direcţiei Relaţii Funciare a Primăriei, dar fară nicio semnătură.

Terenul a ajuns în litigiu. ASP a cerut în judecată anularea superficiei înscrise pe numele lui Marin Gogu și a câștigat procesul în primă instanță. De mai bine de un an, dosarul stă blocat la Curtea de Apel. O ședință programată în aprilie 2025 a fost anulată la cererea avocatei lui Gogu. O altă ședință a fost fixată la o distanță de 8 luni, tocmai pentru 3 decembrie 2025. Dar și de această dată a fost anulată, pentru că judecătoarea Ana Panov și-a luat concediu. Următoarea ședință a fost planificată tocmai peste 10 luni, în octombrie 2026. La solicitarea Cutiei Negre, Judecătoria Chișinău a motivat că magistrata ar avea un volum mare de lucru și are în procedură mai multe dosare care, potrivit legii, trebuie să fie examinate în regim prioritar.

Petru Gogu susține că nu mai vrea să continue lupta în instanțele de judecată pentru superficia pe teren și vrea să cumpere pământul de la Primărie. Petru Gogu a catalogat drept pură coincidență faptul că registratorul Igor Tuceac, care a înregistrat fraudulos dreptul de superficie pe terenul său, are conexiuni cu alte cazuri în care e vizat Andronachi. Ba mai mult, deși a fost președintele organizației teritoriale a Partidului Democrat din Căușeni, Gogu susține că nu a avut nicio comunicare cu Andronachi.

Petru Gogu: -Pe dl Andronachi nimeni nu l-a văzut în teren și nicăieri nu a fost prin raioane. Andronachi stătea, mă scuzați, la curul lui Plahotniuc, dar nu se ocupa cu politica. Eu în legătură cu Andronachi nu am fost. Vă comunic destul de responsabil. Toate relațiile astea care au fost, cred că ați monitorizat, ale mele cu PD-ul, m-au ajuns la CNA, un an de zile de pușcărie. Multumită lui Andronachi și de-al de dânsul. Credeți că eu am avut relații cu dracii ăștia?

Reporter TV8: - Acest registrator, care a înregistrat dreptul la Cadastru, a înregistrat dreptul pe mai multe terenuri conectate cumva la Vladimir Andronachi. Deci e o pură conincidență că același registrator a înregistrat dreptul pe acest teren al dvs?

Petru Gogu: – Vă garantez cu toată responsabilitate. Posibil că a fost valul ăsta când ele treceau și am dat și noi cerere. Sincer, nu am folosit deloc tangenta ceea că eu am fost la PD.

Construcția unui bloc cu 7 etaje

În prezent, Petru Gogu construiește pe terenul din str-la Aerodromului un bloc de locuit. A primit autorizație de la Primărie în august 2024, care-i permite să construiască un bloc cu 7 etaje pe terenul de 7 ari pe care l-a cumpărat pe bănuți de la Primărie. Din imaginile pe care le-am surprins la fața locului, groapa săpată pentru fundament pare că se extinde și pe terenul vecin aflat în litigiu cu autoritățile. Casa veche nu a fost demolată, dar stă pe malul săpăturilor care s-au făcut. Petru Gogu dă asigurări că nu a încălcat nimic.

„Noi nu suntem extinși nicidecum, niciun metru, pentru că au fost și controale, au fost de la Inspecția în construcții. Așa că, eu toată inițiativa dumneavoastră, o înțeleg, dar vorbiți niște prostii și aberații. În legătură cu aceea că noi nu ne-am extins, asta e imposibil. Niciodată nu-ți poți da obiectivul în exploatare, fiind extins pe un hotar care nu îți aparține. Înțelegeți? Nici cu 20 centimetri. Plus la asta, noi avem contract de chirie de la Primărie că terenul Primăriei noi îl folosim timp de un an de zile cu drept de prelungire, se are în vedere pentru șantierul de construcții. Noi avem acolo și mai mult teren pentru care plătim la Primărie. În perioada construcției îl folosim ca șantier, dar după ce se termină construcția, noi îl restabilim, îl reamenajăm și-i tot. Noi suntem în litigiu cu Primăria referitor la superficie. Judecata o să se expună. Dar în cazul dat, noi avem contract, avem învoire de la Primărie. Avem planul împrejurării construcției. Așa că, acolo, nu avem nicio încălcare”,a motivat Petru Gogu.

Într-un răspuns oficial oferit la solicitarea Cutiei Negre, Primăria a confirmat că i-a dat în arendă provizorie lui Gogu o parte din terenul aflat în litigiu, iar acesta plătește o taxă de 15 bani pentru un metru pătrat pe zi. „O porțiune din terenul situat pe str-la 2 Aerodromului 12 a fost inclusă în planul de organizare a șantierului de construire pentru îngrădire provizorie, pe un termen de 12 luni. La eliberarea autorizației de construire au fost achitate plățile de către beneficiar”, a precizat Direcția Arhitectură, Urbanism și Relații Funciare a Primăriei.

Responsabil de șantier au dat bir cu fugiții

Când am fost la fața locului, l-am găsit pe șeful de șantier angajat de Gogu, care monitoriza lucrările, dar acesta a refuzat să ofere informații despre construcție și ne-a vorbit grosolan.

Reporter TV8: -Puteți să vă apopiați două minute?

Muncitor: – Nu avem noi treabă cu datul interviurilor.

Reportr TV8: - Am vrea cu responsabilul de șantier să vorbim.

Muncitor: - Care șantier?

Reporter TV8: – Eu nu știu dacă e unul aici sau mai multe. E un gard comun.

Muncitor: – Iată aici sunteți la mine. Acolo sunteți la altul. Pe urmă sunteți la altul.

Reporter TV8: - Dvs cine sunteți? Ati zis ne aflăm la șantierul dvs. Haideți să discutăm 5 minute. Oricum o să stăm aici. Să stăm la pândă?

Muncitor: – Cu întrebări să vină organele competente, dar nu voi.

Reporter TV8: – Noi suntem presă care apărăm drepturile cetățenilor și aici este vorba de un teren municipal. Veniți să vorbim 5 minute. De ce nu vreți să veniți?

Muncitor: - Eu nu vreau să discut cu dvs. Nu am ce discuta cu dvs. Nu vă trebuiește să știți cine sunt . Nici eu nu vreau să știu cine sunteți dvs.

Reporter TV8. – Eu o să mă prezint.

Muncitor: – Mie nu-mi trebuiește.

Între timp, pe șantier a intrat grăbit un alt bărbat și au închis poarta. Cei doi au discutat o perioadă lungă de timp și văzând că echipa noastră nu cedează, au decis să plece din vizor. Mai târziu unul dintre ei a dat bir cu fugiții, ieșind pe o poartă din celălalt capăt al șantierului.

O firmă cu 3 angajați și venit modest construiește blocul

Beneficiară a viitorului bloc locativ construit de Gogu se declară compania „GMP Imobil”, cu sediul la Căușeni. În vară, pe gardul șantierului era un panou informativ care anunța acest lucru, dar a fost scos între timp. Deși oficial, firma are un alt fondator și administrator, Petru Gogu recunoaște că „GMP Imobil” îi aparține. Compania este veche, dar nu are mare activitate. Potrivit rapoartelor financiare, firma are 3 angajați și în 2023 a activat în pierdere. Iar anul trecut, GMP Imobil a avut un profit de 260 de mii de lei. Pe de altă parte, Petru Gogu își laudă afacerea.

Petru Gogu: - Compania GMP Imobil are case construite. Nu știu ce dă acolo Statistica, dar are case construite și date în exploatare. Permanent construiește ceva. Acum suntem cu un rulaj de vreo 3-4 șantiere. Avem angajați, dar nu toate serviciile și lucrările de construcție le facem noi. Facem licitație preț-calitate și facem contract cu companiile care își prestează serviciile, cineva se ocupă cu betonul, cineva cu ...mai pe scurt.

Reporter TV8: - Ziceți că financiar vă puteți permite prin compania dvs să construiți acest bloc?

Petru Gogu. - Da, desigur! Știți că eu sunt deprins. Nu am 20 de ani să încerc.

Fiind abia la etapa de pregătire a fundamentului blocului, viitoarele apartamente au fost deja înregistrate la Cadastru pe numele lui Marin Gogu. Acesta este stabilit de mai mulți ani la Moscova și tatăl său se ocupă de afacerile din Chișinău.

SINCRON GOGU: 15.34/00:16:18-16.25

Reporer TV8: - Fiul dvs este plecat, dar terenurile și viitoarele apartamente din acest bloc și absolut tot este înregistrat pe numele lui. Nu este pe compania „GMP Mobil”, nu este nici pe dvs. Cum explicați situația asta?

Petru Gogu: - Vă explic foarte clar. Cândva a fost cumpărat terenul de Marin. Acum „GMP Imobil” are societate civilă cu Gogu Marin și gata. S-au repartizat bunurile. Ce i se revine pentru teren lui Gogu Marin și ce revine la „GMP Imobil”.

Reporter TV8: - Deci, prin procură, cineva îl reprezintă în toate tranzacțiile?

Petru Gogu: - Da, eu îl reprezint.

Persoana interpusă la casa lui Andronachi, director la compania care construiește alături

Tot în august 2024, Primăria a emis o autorizație pentru construirea unui bloc cu 15 etaje pe două terenuri vecine cu cele ale lui Gogu. Actele cadastrale pe care le-am consultat arată că cele două loturi au o suprafață totală de 8 ari, sunt private și au fost cumpărate încă în 2012 de Andrei Josan, proprietarul companiilor de construcții Status Invest și Status Leasing.

„Eu cu dl Gogu ne cunoaștem de circa 20 de ani. Compania mea i-a construit careva obiective în Căușeni. Cred că aproximativ 15 ani în urmă am ajuns pe piața unde se vindeau aceste două terenuri (n.r. de pe str-la Aerodromului) și le-am cumpărat ca să ne construim acolo case private. 15 ani, aceste terenuri au stat până am ajuns astăzi să începem să construim complexe multietajate. Compania mea se ocupă singură, iar dl Gogu se ocupă separat de construcția sa. Din câte știu eu, dl Gogu are un subantreprenor general care îi construiește”, a declarat Andrei Josan.

La intrarea pe șantier este afișat un panou informativ din care aflăm că beneficiara viitorului bloc va fi compania Status Construct. Aceasta a fost fondată anul trecut de Josan și un alt om de afaceri Arcadie Topalo, proprietarul mai multor rețele de magazine de electrocasnice din Chișinău.

Director al companiei „Status Construct” este Edgar Negură, coproprietarul interpus la casa lui Andronachi despre care v-am vorbit la început. Negură administrează și alte companii conectate la Arcadie Topalo.

Reporter TV8: - De cât timp dvs activați la dl Topalo?

Edgar Negură: – De la sfârșitul anului 2017.

Reporter TV8: – Deci, până la achiziția de imobile din Parcul Valea Morilor?

Edgar Negură: – Nu, după. Eu absolut nimic nu cunosc despre terenul care-i aparține domnului Gogu.

Reporter TV8: - Atunci vă întreb direct. Dvs aveți vreo legătură cu dl Andronachi și faceți o conexiune a domnului Andronachi cu această construcție? (n.r. de pe str-la Aerodromului).

Edgar Negură: – Absolut deloc!

Drum construit din contul terenului municipal

Spre viitoarele blocuri de locuit de pe stradela Aerodromului a fost construit și un drum nou asfaltat, din contul terenului municipal. Primăria a oferit autorizație pentru drum în august 2023.

„Noi am scris nenumărate cereri și eu și dl Gogu către Primărie, la Direcția Drumuri să ne permită o cale de acces către terenurile noastre. După ce am transmis scrisori de garanție că vom finanța toate lucrările, am obținut un rezultat și am construit acest drum împreună”, a explicat Andrei Josan, directorul companiei „Status Invest”.

Documentația de proiect a fost coordonată și cu Inspectoratul Național de Securitate Publică, în ce privește circulația rutieră în zonă. Potrivit actelor pe care le-am obținut, INSP a primit o cerere pentru avizarea proiectului de construcție a drumului de la Andrei Josan pe 25 aprilie 2023 și în aceeași zi a și oferit avizul pozitiv.

Reporter tv8: -Cât de rapid dvs ați reușit să faceți actele pentru drumul de acces?

Andrei Josan: – Cred că ne ocupăm de vreo 5 ani cu această problemă.

Reporter TV8: - Avizul INSP a fost eliberat într-o singură zi.

Andrei Josan: - Personal eu, nu am depus niciun act pentru aviz. Poate cineva dintre juriști s-a ocupat. Noi avem multe proiecte. Nu pot să țin minte totul.

Un alt șantier în această zonă de lux, deschis de INAMSTRO

În vecinătatea celor două blocuri de pe stradela Aerodromului va apărea, cel mai probabil, încă un complex locativ multietajat. În octombrie 2025, compania „Inamstro” a cumpărat două terenuri cu o suprafață totală de 15 ari și le-a transformat deja în șantier. Nu am identificat pe site-ul Primăriei niciun act permisiv care să autorizeze lucrări pe aceste loturi.

Deși se făceau lucrări de excavare în ziua în care am filmat în zonă, directorul companiei Inamstro susține că „pe teren se desfășoară exclusiv lucrări de evacuare a pământului depozitat anterior și nu au fost inițiate lucrări de construcție”.

Stela Mihailovici

Postul vamal Palanca și-a sistat activitatea, iar cel de la Tudora asigură traficul doar celor porniți la Belgorod-Dnestrovsk, urmare a unor noi atacuri cu drone rusești asupra podului de peste Nistru de la Maiaki. /Fostul deputat PLDM Veaceslav Ioniță s-a prezentat în instanță în apărarea lui Plahotniuc. Acesta a vorbit despre implicarea lui Vlad Filat în devalizarea sistemului bancar. /Europenii nu au găsit curaj ca să ofere Ucrainei activele înghețate ale Rusiei, dar au căzut de acord să ofere Kievului un împrumut de 90 de miliarde de euro, fără nicio dobândă.