/LIVE TEXT/ Război în Ucraina, ziua 1383: Atac masiv, beznă, premieră navală și criticile lui Trump Jr. Ce se știe despre negocierile din SUA

investigații

DESECRETIZAT/ Mărturiile din dosarul lui Vasile Botnari! Cine a pregătit și a dirijat operațiunea de răpire a profesorilor turci

12 septembrie 2022, ora 14:10

Stela Mihailovici

Săptămâna trecută s-au împlinit 4 ani de la rușinosul caz de reținere și extrădare în Turcia a 7 profesori de la o rețea de licee private din R. Moldova. Dascălii sunt considerați dușmani de către regimul autoritar al lui Erdogan, care i-a vânat peste tot în lume. În toți acești 4 ani, Cutia Neagră a încercat să afle adevărul despre operațiunea pusă în aplicare de SIS pe 6 septembrie 2018. În premieră, astăzi, vă spunem cum a fost aceasta pregătită și mai ales cine au fost cei care au dirijat-o și au coordonat răpirea și transportarea în Turcia a profesorilor.

Vă prezentăm cronologia evenimentelor care au precedat răpirea profesorilor turci. Am reconstituit tabloul în baza declarațiilor martorilor și probelor din dosarul fostului șef de la SIS, care a fost desecretizat. Din acte aflăm că operațiunea SIS-ului s-a desfășurat în mare grabă, cu ședințe la miez de noapte, indicații secrete transmise în plicuri și acțiuni ghidate pe WhatsApp, toate cu girul lui Vasile Botnari și coordonate în detaliu de un angajat al Centrului Antiterorist din cadrul SIS, implicat în mai multe operațiuni controversate, Sergiu Mițelescu.

4 septembrie 2018.

Vicedirectorul SIS, Alexandru Baltaga, este chemat în biroul directorului SIS, Vasile Botnari. Ultimul venise la lucru, deși își luase concediu pentru perioada 28 august - 6 septembrie, iar Baltaga conducea temporar instituția. Botnari i-a dat să semneze demersul SIS către Biroul de Migrație și Azil, pentru a-i declara indezirabili pe 18 cetățeni turci, care ar fi pus în pericol securitatea R Moldova.

A declarat vicedirectorul SIS Alexandru Baltaga în cadrul dosarului penal privind expulzarea profesorilor turci.

În octombrie 2019, după ce a făcut o anchetă de serviciu, succesorul lui Botnari la șefia SIS-ului, Alexandru Esaulenco, îl dezvinovățea pe fostul său șef. Esaulenco scria într-o notă trimisă Procuraturii că Alexandru Baltaga nu putea să semneze demersul către BMA la indicația lui Botnari, pentru că acesta se afla pe 3 septembrie 2018 peste hotarele țării, fapt confirmat de Poliția de Frontieră. Esaulenco a tăinuit atunci declarația lui Baltaga care invoca că demersul către BMA a fost antedatat oficial la SIS, pentru a îndepărta suspiciunile de la Vasile Botnari.

Le-a mai declarat Baltaga procurorilor în cadrul dosarului desecretizat, ajuns în posesia Cutiei Negre PLUS.

Contactat de echipa noastră, fostul vicedirector SIS, Alexandru Baltaga, care nu mai activează astăzi în sistem, a refuzat să discute la subiect, motivând că a semnat documente prin care s-a obligat să păstreze secretul anchetei.

5 septembrie 2018.

Biroul de Migrație și Azil îi declară indezirabili pe cei 18 cetățeni turci, în baza demersului primit de la SIS, semnat de Baltaga la cererea lui Botnari.

În aceeași zi, în lipsa unei solicitări în scris de la Biroul de Migrație, deși aceasta era strict necesară, directorul SIS dă indicații directe Centrului Antiterorist din cadrul SIS să întocmească un raport, pentru a acorda suport Biroului de Migrație la reținerea și escortarea, în decurs de 24 de ore, a 7 profesori ai liceului „Orizont”, din lista celor 18 cetățeni turci declarați indezirabili.

La ședința Comisiei parlamentare Securitate și Ordine Publică, care a avut loc pe 31 iulie 2019, Vasile Botnari a declarat că el a decis ad-hoc expulzarea cetățenilor turci, pentru că aceștia deveniseră agresivi, iar zborul charter pentru a fi trimiși în Turcia a fost contractat pentru a nu pune în pericol pasagerii unei curse regulate de avion.

Le-a răspuns Botnari deputaților, potrivit stenogramei de la audierile parlamentare din 31 iulie 2019.

La rândul său, Husein Bayraktar, singurul din cei șapte profesori turci expulzați, care a fost deja eliberat din detenție din Turcia, a declarat pentru Cutia Neagră PLUS că nimeni nu le-a oferit posibilitatea de a alege unde să fie extrădați, mai cu seamă că această procedură ar fi fost ilegală, or ei deja solicitaseră azil politic în Moldova.

- Ați avut posibilitatea să cereți o altă destinație? Ați fost întrebat unde vreți să fiți expulzat?

- Nici nu a fost pusă întrebarea, dacă dorim să fim expulzați la o anumită destinație. Nici nu avea rost, pentru că noi deja solicitasem azil în Moldova și am vrut să rămânem în Moldova. Când am văzut că mașina se îndreaptă către aeroport, am înțeles că urmează să fiu răpit și am prentâmpinat persoanele respective că am aplicat pentru azil în Moldova, dar ei nu au reacționat.

Bani cash plătiți de SIS pentru cursa charter spre Turcia

Tot pe 5 septembrie 2018, Vasile Botnari a semnat un contract cu „Air Moldova” pentru transportarea în Turcia a celor 7 persoane declarate indezirabile. Potrivit anexei la contract, aflată în posesia Cutiei Negre, SIS a achitat pentru cursa aeriană comandată pe ruta Chișinău-Istanbul, 17 850 de euro, echivalentul a peste 348 de mii de lei. Banii au fost eliberați în cash din Fondul de cheltuieli speciale al SIS-ului abia peste o săptămână. Suma i-a fost alocată pe 12 septembrie șefului Centrului Antiterorist, Iulian Caraman, care în aceeași zi a plătit banii companiei „Air Moldova”.

Fostul director al „Air Moldova”, Iulian Scorpan, care a semnat atunci contractul de transport comandat de SIS, susține că nu a negociat cursa aeriană cu Vasile Botnari și ne-a dezvăluit că avionul a fost trimis de o companie din Armenia, iar el a aflat ulterior din presă cine au fost pasagerii cursei. Din declarațiile lui Scorpan reiese că „AIR Moldova” nu a fost decât un paravan moldovenesc pentru avionul comandat din străinătate.

IULIAN SCORPAN, ex-director Air Moldova: „Verificați nava care a efectuat zborul ăsta și o să vă convingeți că nu a fost nava la „Air Moldova”. Dacă o să vă uitați cine a zburat, a zburat compania din Armenia. Contractul este făcut din cauza că, pentru ca să plece nava din Moldova, doar ei au negociat cu Ambasada turcă sau ce au făcut nu știu, dar ca să plece nava ceea trebuia să plece sub codul la „Air Moldova”. N-au fost negocieri la nivel de conducere sau personală a cuiva. - Dar în momentul semnării contractului era dl Botnari și dvs sau separat l-ați semnat ? - Contracte de așa tip de chartere sunt foarte multe cereri și se semnează standart. Sunt contracte standarte prin care se declară ruta, se declară avionul, se declară suma și asta-i tot”.

Documentele desecretizate consultate de Cutia Neagră arată totuși că zborul spre Turcia trebuia să fie pregătit cu câteva zile înainte de operațiune, iar SIS-ul urma să indice exact cine sunt pasagerii care vor urca la bordul avionului. În contractul semnat de Botnari și Scorpan pe 5 septembrie 2018 a fost stipulat că clientul, adică SIS-ul „trebuie să notifice transportatorul, cu cel puțin 24 de ore înainte de ora de plecare, despre realizarea cursei comandate și să prezinte transportatorului listele de pasageri în ambele direcții”. Acest lucru însă nu s-a întâmplat.

Ședință nocturnă la SIS cu participarea lui Jizdan și Harunjen?

Potrivit mai multor surse din interiorul SIS, în noaptea de 5 spre 6 septembrie 2018, ex-ministrul de Interne Alexandru Jizdan și fostul procuror general Eduard Harunjen ar fi fost la discuții cu Vasile Botnari la sediul SIS-ului. Contactat de echipa noastră, Jizdan a negat că a participat la o astfel de întâlnire nocturnă. Iar pe Eduard Harunjen nu l-am găsit pentru comentarii.

Tot în acea noapte la SIS a fost organizată o ședință operativă cu angajații Centrului Antiterorist, unde s-a planificat operațiunea de reținere, escortă și îndepărtare a cetățenilor turci de pe teritoriul R. Moldova. Planul de acțiuni a fost pregătit de Iulian Caraman, care asigura atunci interimatul funcției de șef al Centrului Antitero și Sergiu Mițelescu, șeful Direcției nr 1 a Centrului Antitero. Potrivit martorilor din dosar, tuturor colaboratorilor convocați în ședință le-au fost înmânate plicuri cu sarcinile exacte pe care urmau să le execute.

6 septembrie, ora 5:00 dimineață.

Circa 20 de colaboratori ai Detașamentului cu destinație specială Alfa din cadrul SIS sunt adunați la ședință operativă în biroul șefului Antitero, sunt informați despre operațiune și împărțiți pe grupuri pentru a-i reține și escorta pe cei 7 profesori turci. Acțiunile grupurilor de intervenție sunt dictate prin telefoane, pe un chat creat special pe WhatsApp, coordonate direct de Vasile Botnari, directorul SIS.

A precizat la audieri în cadrul dosarului penal șeful Detașamentului Alfa, Alexandru Bîzîiac.

Pe de altă parte, fostul vicedirector SIS, Alexandru Balan, care avea în subordine directă Centrul Antitero și un alt vicedirector Ruslan Munteanu, în subordinea căruia se afla Batalionul Alfa, susțin că nu au știut nimic despre operațiune și au aflat ulterior din presă. Vasile Botnari le-ar fi spus mai târziu că operațiunea era secretă și nu i-a informat pentru a nu admite scurgeri de informații.

A declarat Ruslan Munteanu în calitate de martor în dosarul lui Vasile Botnari.

Deși au trecut 4 ani de la acele evenimente și nu mai activează nici el în sistemul de securitate, Munteanu a refuzat să vorbească despre expulzarea cetățenilor turci cu echipa Cutia NEAGRĂ PLUS.

RUSLAN MUNTEANU, ex-vicedirector SIS: „Expulzarea cetățenilor turci este cu certitudine o acțiune ce-și are calificarea penală, asta pe de o parte. Pe de altă parte, este o acțiune umilitoare pentru ofițerii implicați și chiar pentru întreaga instituție SIS, fiindcă un Serviciu de Inteligență așa nu acționează. Apropo, lucru foarte intens discutat pe coridoarele SIS în acea perioadă. Alte comentarii din partea mea, mai ales acum când dosarul a fost desecretizat, consider eu că sunt de prisos”.

Cine este ofițerul SIS care a avut un rol cheie în operațiune?

Din documentele anexate la dosar și consultate de Cutia Neagră PLUS reiese că un rol cheie în toată operațiunea SIS-ului de răpire a profesorilor turci l-a avut Sergiu Mițelescu, șeful Direcției nr 1 a Centrului Antiterorist al SIS și omul de încredere al lui Botnari. Acesta cunoștea în detalii dosarul numit convențional „Feto” în cadrul căruia se efectuau măsuri speciale de investigații în privința profesorilor turci de la liceele „Orizont”.

Despre implicarea activă a Direcției lui Mițelescu în organizare și coordonarea nemijlocit a expulzării profesorilor turci indică în dosarul desecretizat mai mulți martori din cadrul SIS, audiați de procuror. Fostul director adjunct al SIS-ului Alexandru Balan de exemplu a declarat că:

Tot Sergiu Mițelescu, împreună cu Iulian Caraman au contrasemnat la vicedirectorul SIS Alexandru Baltaga, demersul către Biroul de Migrație pentru a-i declara indezirabili pe profesorii turci, fără avizul vicedirectorului Alexandru Balan, care avea în subordine directă Centrul Antitero.

Sergiu Mițelescu a condus personal și unul dintre grupurile de intervenție SIS, care pe 6 septembrie a participat la reținerea lui Mujdat Celebi, directorul financiar al rețelei de licee Orizont. Mițelescu le-a însoțit și la bordul avionului pe cele 7 persoane expulzate din R. Moldova.

Potrivit martorilor din dosar, toate grupurile operative care i-au reținut pe cetățenii turci au avut inițial indicații să-i ducă la sediul Biroului de Migrație și Azil, dar pe drum au fost anunțate să se deplaseze la aeroport.

Curios este faptul că unul dintre executanții operațiunii le-a prezentat procurorilor o altă ipoteză.

A declarat în fața anchetei Alexandru Bîzîiac, șeful Detașamentului Alfa.

La rândul său, Mițelescu a confirmat că a participat la operațiunea de extrădare a profesorilor turci, inclusiv i-a însoțit la bordul avionului până în Turcia, dar neagă faptul că ar fi deținut vreun rol de coordonare în operațiune. Ofițerul SIS aruncă vina pe superiorul său, Iulian Caraman, evitând să pomenească despre ordinele primite direct de la Botnari.

Șeful Centrului Antitero, Iulian Caraman, a declarat procurorilor exact inversul.

Încercările noastre de a lua legătura cu Sergiu Mițelescu au eșuat. Pe parcursul mai multor zile în care l-am sunat, aceasta a avut telefonul închis.

Iulian Caraman, care este și astăzi șef adjunct al Centrului Antiterorist al SIS-ului a refuzat să ofere comentarii la subiect.

„Nu comentez nimic. Toate informațiile prin serviciul nostru de presă”, ne-a răspuns scurt Caraman.

Poarta pentru misiuni speciale de la Aeroportul Chișinău

Grupurile operative ale SIS-ului au intrat pe teritoriul Aeroportului Internațional Chișinău nu pe intrarea centrală, ci pe altă poartă, dinspre Direcția orașului Sângera. În ultimii ani, poarta a fost folosită în mai multe misiuni speciale. De exemplu, în august 2016, pe aici a intrat în țară Veaceslav Platon, când a fost extrădat din Ucraina și adus de la Kiev cu o cursă charter contractată în condiții la fel de obscure ca și avionul care i-a dus în Turcia pe angajații liceelor „Orizont”. Tot pe aici a fugit din țară Ilan Șor, în iunie 2019, după ce democrații au pierdut puterea.

Pe 6 septembrie 2018, ajunși pe teritoriul aeroportului, ofițerii SIS erau așteptați deja de un avion de culoare albă, fără semne distinctive ale vreunei companii aeriene, iar alături se aflau mai mulți angajați ai Ambasadei Turciei și mașini cu numere diplomatice. Nimeni nu ar fi cunoscut direcția de zbor, iar ajunși la destinație, angajații autorităților turce au preluat cetățenii expulzați direct de la trapa avionului. Asta au declarat martorii audiați în dosarul lui Vasile Botnari.

Un ordin de deplasare pentru angajații SIS care au zburat în Turcia nu a existat, aveau să stabilească procurorii. O anchetă de serviciu desfășurată mai târziu la Ministerul de Interne a arătat că cetățenii turci expulzați din R. Moldova ar fi trecut frontiera de stat prin aeroport în lipsa pașapoartelor de călătorie. Pe de altă parte, mai mulți ofițeri SIS au declarat la audieri că au așteptat aproximativ o oră lângă avion până le-au fost aduse acte cetățenilor turci.

Și unul dintre profesorii turci, Husein Bayraktar, răpit în 2018, susține că i-a fost perfectat atunci un pașaport provizoriu, iar asta nu era posibil fără implicarea serviciilor speciale din Turcia.

-Cu ce acte ați ieșit din Republica Moldova?
- Eu personal și alte persoane reținute nu am efectuat vreo procedură de trecere a frontiereri. Unicul act pe care îl dețineam la momentul reținerii era permisul de ședere în R. Moldova.
- Și totuși au fost niște pașapoarte. Cine le-a întocmit? De unde s-au luat acele acte?
- Erau pașapoarte provizorii. Eu nu am primit nicio explicație oficială despre aceste acte. Eu ulterior am aflat că au fost perfectate de Ambasada Turciei, aici în Moldova.
- Cum au fost perfectate acte fără măcar să aibă fotografia dvs?
- Ulterior eu am observat că fotografia de pe pașaportul provizoriu era identică cu cea de pe permisul de ședere.
- Asta credeți că s-a întâmplat în aceeași zi, sau asta s-a făcut din timp?
- Data perfectării pașaportului provizoriu a fost 6 septembrie 2018”.
Husein Bayraktar a descris și contextul în care a fost reținut pe holurile liceului de ofițerii SIS, dar și atmosfera de la bordul avionului cu care au fost duși în Turcia pe 6 septembrie 2018.
- La data respectivă, 6 septembrie 2018 dimineața, mă pregăteam pentru lecții și mă aflam în filiala de la Ciocana a liceului Orizont. La intrare în clasă am fost reținut și a urmat ce a urmat.
- Persoanele erau îmbrăcate în civil? Erau cu cagule pe cap? Cum arătau și cât de multe erau?
- Am fost reținut de două persoane îmbrăcate în civil. Ulterior, după ce am văzut imaginile video de pe camerele de monitorizare instalate în liceu am mai observat două persoane.
- Ei au anunțat cine sunt? S-au legitimat? Au zis de ce vă rețin?
- Au spus că sunt de la SIS și s-au legitimat. Eu nu m-am opus arestului.
- Înțelegeați de ce ați fost reținut?
- Mi s-a spus că serviciile au nevoie de audieri și trebuie să fiu dus la un organ de drept pentru declarații.
- Deci, v-au mințit?
- Da, ulterior am aflat că a fost o minciună. Odată ce am fost urcați în avion, fiecărei persoane i s-au pus la mâini un fel de cătușe din plastic. Fiecare persoană reținută a fost plasată la trei scaune distanță una de cealaltă, iar alături stăteau persoane din servicii. Când am cerut apă, nimeni nu a reacționat.

Profesorul l-a contrazis astfel pe fostul șef de stat Igor Dodon care a declarat anterior că cetățenii turci au fost expulzați „civilizat”.

IGOR DODON, ex-președinte cetățeni: „Acolo măcar au făcut totul civilizat. Au fost îmbarcați într-un charter, li s-a turnat ceai și i-au trimis acasă. Au fost respectate anumite proceduri”.

Filajul și implicarea Poliției de Patrulare în operațiunea SIS

Ancheta procurorilor a arătat că despre operațiunea SIS-ului s-a știut și la Poliție, iar o investigație internă recentă a SIS arată că înainte de începerea operațiunii, Sergiu Mițelescu a informat echipele că la fiecare adresă de unde urmau să fie reținuți cei 7 profesori turci se află câte un echipaj de filaj și câte unul de patrulare. La ieșirea din casă a profesorilor, filajul comunica ofițerului SIS responsabil despre asta, iar ultimul anunța echipajul de patrulare despre începerea operațiunii. Poliția era prima care stopa mașina profesorului turc, iar apoi intervenea și grupul operativ de la SIS.

Contactat de CUTIA NEAGRĂ PLUS, fostul ministru de Interne, Alexandru Jizdan, ne-a declarat că în cazul extrădării profesorilor turci, cu excepția Biroului Migrație și Azil, alte subdiviziuni ale Ministerului de Interne nu au fost implicate. Jizdan susține că nu sunt adevărate informațiile despre implicarea unor echipaje de patrulare la reținerea și escortarea celor 7 cetățeni turci.

Fostul director SIS Alexandru Esaulenco declarase anterior în Parlament că Serviciul a acționat legal în raport cu cetățenii turci.

29 noiembrie 2018 Maria CIOBANU, ex-deputată: „Domnule Esaulenco, cum credeți, Serviciul de Informații și Securitate a avut motive serioase pentru răpirea celor 7 profesori și trimiterea lor la închisorile din Turcia”?

ALEXANDRU ESAULENCO, ex-director SIS: „Vreau să afirm că nimeni nu a fost răpit. Serviciul a acționat în mod legal, respectând prevederile legale, având la bază legea Serviciului”.

Delegație SIS la sediul Serviciilor secrete din Ankara, în martie 2018

Faptul că autoritățile Turciei își doreau cu orice preț să pună mâna pe profesorii liceului Orizont din R. Moldova o demonstrează și alte câteva evenimente care au precedat operațiunea de răpire din 6 septembrie 2018. Pe parcursul anului 2017, au avut loc mai multe schimburi de informații și întrevederi între oficiali de la Chișinău și Ankara, privind activitatea liceelor „Orizont”.

În martie 2018, o delegație din R. Moldova din care a făcut parte și Sergiu Mițelescu, s-a deplasat la Ankara, chiar la sediul serviciilor speciale turcești unde s-a discutat despre extrădarea unor membri ai organizației Fhetullah Gulen. Turcii au propus să pună la dispoziția autorităților de la Chișinău, absolut gratuit, un avion care să preia direct persoanele extrădate, se arată într-o notă semnată de fostul director SIS, Alexandru Esaulenco, expediată în toamna anului 2019 procurorului general interimar Dumitru Robu.

În iunie 2018, Serviciul de Securitate din Turcia a transmis la Chișinău informații suplimentare despre presupusele activități teroriste ale membrilor grupării Feto și mandate de arest pe numele mai multor persoane, printre care se regăseau și cei 7 angajați ai liceelor Orizont, se dezvăluie în dosarul lui Vasile Botnari.

Riscuri de securitate în cazul vizitei lui Erdogan la Chișinău?

Este de menționat că ofițerii SIS scriau în dosarul operativ în care monitorizau activitatea profesorilor de la liceele „Orizont” că aceștia ar fi periculoși în cazul în care președintele Turciei Recep Erdogan ar efectua o vizită în R. Moldova. Iar în toamna anului 2018 tocmai s-a aflat că este planificată o astfel de vizită.

Peste o lună de la răpirea profesorilor turci, Recep Erdogan a venit la Chișinău, unde a avut o întâlnire oficială cu Igor Dodon, dar și o cină cu Vlad Plahotniuc, în calitatea sa de coordonator al coaliției de guvernare.

Un an mai târziu, în decembrie 2019, în timpul vizitei ex-președintelui Igor Dodon la Ankara, Recept Erdogan i-a mulțumit direct lui Dodon pentru extrădarea profesorilor liceului „Orizont”.

RECEP ERDOGAN: „Ce ține de lupta noastră împotriva FETO, Moldova ne-a oferit un ajutor extraordinar și noi am vrea sa mulțumim R. Moldova pentru suport.

Ce pericole a invocat SIS-ul în dosarele penale în care erau vizați profesorii turci

Profesorii liceelor din rețeaua Orizont se aflau în vizorul SIS-ului de peste 20 de ani și numai în 2018 au fost admise astfel de acțiuni radicale de expulzare a lor din țară. Vă spunem ce motive a invocat SIS-ul în rapoartele prezentate procurorilor și ce pericole a identificat în activitatea liceelor Orizont.

Primul dosar penal a fost inițiat în anul 1995 când s-a dispus colectarea informațiilor operative despre activitatea liceelor Orizont. Peste 10 ani a fost deschis un al doilea dosar penal, iar în octombrie 2017 PCCOCS a inițiat o nouă cauză penală, în baza informațiilor primite de la SIS, pentru acțiuni ce se referă la „recrutarea, instruirea, beneficierea sau acordarea de suport în scop terorist”. De ultimul dosar s-a ocupat un grup de lucru special creat din 2 ofițeri SIS, 2 procurori și 2 ofițeri ai Direcției Operațiuni Speciale a Ministerului de Interne.

În rapoartele SIS anexate la dosarul lui Vasile Botnari se afirmă că profesorii liceelor „Orizont” ar fi implicați în activități subversive pe teritoriul R. Moldova, care provoacă riscuri de securitate, dar nu este prezentată nicio probă. Acuzațiile aduse de SIS acestor profesori se referă mai degrabă la informații culese din surse externe, mai cu seamă din Turcia, și nu pe probe colectate pe interiorul țării.

Ancheta SIS arată, de exemplu, că între anii 1995-2019 scopul organizației FETO consta în restabilirea statului turc în frontierele Imperiului Otoman, care ar conține și R. Moldova. Membrii organizației au deschis peste 300 de școli în diferite state. Iar planul FETO ar fi ca elevii lor să ocupe în perspectivă funcții în domenii strategice din stat: politice, economice și administrative, pentru a putea propaga ideile extremist-islamice.

Profesorii liceelor Orizont din R. Moldova sunt acuzați că au făcut spionaj sub coordonarea serviciilor speciale din Turcia și propagau islamul în rândul elevilor, consolidând mișcarea FETO cu noi adepți devotați. Potrivit rapoartelor, în anul 2018, ofițerii SIS ar fi identificat 6 absolvenți ai „Orizont”-ului care au fost determinați să treacă în religia islamică, fiind plătiți pentru asta.

Scopul liceelor era atragerea la studii a copiilor unor oficiali de rang înalt, iar„administrația liceelor tatona părinții cu funcții publice din R. Moldova și cu acces la informații sensibile”, se afirmă în raportul SIS-ului.

De asemenea, liceele Orizont erau bănuite de SIS de tranzacții financiare dubioase. „Între anii 2014-2017 pe conturile instituției au parvenit donații în sumă de 174 milioane de lei de la diverse persoane din Turcia și R. Moldova. Beneficiar final a fost Sen Turgay, fondatorul liceelor Orizont. Banii au fost donați în numerar și nu au fost declarați organelor de profil de către deponenți”, se mai spune în raportul SIS.

Oamenii legii motivau că activitatea subversivă a angajaților liceelor Orizont a fost confirmată și de serviciile speciale partenere din alte state, aducând drept exemple așa țări ca Rusia, Kazahstan, Tadjikistan și Uzbekistan, unde Organizația Feto a fost declarată extremistă și unde au fost închise instituțiile de învătământ gestionate de aceasta.

Despre directorul liceului din Ceadîr Lunga, Tufekci Mehmet Feridun se spune că era în vizorul SIS-ului din anul 2001, fiind fixate „contacte dubioase ale acestuia cu cetățeni moldoveni”. În telefonul lui au fost identificate cărți, declarate drept literatură extremistă interzisă în alte state, motiva SIS-ul.

Pe de altă parte, la cererea avocaților Galinei Tufekci, în iunie 2018, PCCOCS confirma că în privința cetățenilor turci expulzați, nu au fost pornite cauze penale și nu le-a fost atribuit niciun statut procesual.

Cum au fost scoși de sub urmărire penală alți 3 învinuiți în dosarul profesorilor turci

Deși oamenii legii au stabilit că operațiunea de expulzare a profesorilor turci a fost realizată cu implicarea mai multor persoane, fiind încălcate grav drepturile cetățenilor turci, într-un final doar Vasile Botnari a fost condamnat. După ce a fost desecretizat dosarul, vă spunem în premieră de ce au fost scoși de sub urmărire penală alți învinuiți în dosar și cum a motivat sentința magistratul Andrei Neculcea, care i-a aplicat lui Botnari o pedeapsă cu amendă de numai 88 de mii de lei.

Primul proces penal pe faptul expulzării profesorilor turci a fost pornit în octombrie 2018. Chiar din prima zi, procurorul Oleg Afanasii i-a atribuit procesului gradul „secret”. Peste o lună, pe 5 noiembrie 2018, Afanasii clasează procesul penal, motivând că faptele nu întrunesc elementele infracțiunii.

La aproape un an distanță, pe 2 septembrie 2019, când deja se schimbase guvernarea și R. Moldova fusese condamnată la CEDO pe cazul profesorilor turci, procurorul general interimar Dumitru Robu a anulat ordonanța lui Afanasii de neîncepere a urmării penale, iar dosarul a ajuns la procurorul Victor Plugaru.

Pe 5 septembrie 2019, fosta șefă a Biroului de Migrație și Azil Olga Poalelungi este pusă sub învinuire. Aceasta nu și-a recunoscut vina și a declarat procurorului că nu știa nimic despre operațiunea SIS-ului.

„Deciziile de a-i declara indezirabili pe 18 cetățeni turci au fost luate în baza demersului SIS. Legea prevede că statutul de refugiat poate fi anulat, dacă persoana prezintă risc pentru securitatea statului. După aceste decizii, BMA urma să examineze toate aspectele aferente îndepărtării străinilor de pe teritoriul R. Moldova, pe fiecare caz individual din cele 18, nu colectiv. Biroul urma să verifice prezența membrilor de familie pe teritoriul R. Moldova și să decidă îndepărtarea benevolă a cetățenilor turci sau plasarea lor în custodie publică. Urma determinarea locului îndepărtării acestora - statul de origine sau terț, sau până la frontieră, necesitatea escortei, estimarea cheltuielior și identificarea resurselor financiare, dar și un schimb de informații cu misiunile diplomatice. Potrivit legii, îndepărtarea sub escortă a străinilor se face de către BMA, dar eu nu am delegat pe nimeni din cadrul instituției la acea misiune. Despre transferul profesorilor „Orizont” în Turcia am aflat din mass-media”, a declarat Olga Poalelungi la audieri.

Contactată de reporterul Cutiei Negre, fosta șefă a Biroului de Migrație și Azil a refuzat să ne ofere și alte detalii despre evenimentele din septembrie 2018.

OLGA POALELUNGI, ex-director Biroul de Migrație și Azil: „S-a expus instanța de judecată. Nu-mi face plăcere să revin la acea situație”.

Pe 6 septembrie 2019 a primit calitate de învinuit în dosar și fostul vicedirector al SIS-ului Alexandru Baltaga, care a fost și reținut în aceeași zi, iar apoi eliberat în arest la domiciliu. Iar pe 24 octombrie 2019, procurorul a semnat ordonanța prin care a fost pus sub învinuire ex-vicedirectorul SIS, Alexandru Balan. Nici cei doi nu și-au recunoscut vina la etapa urmăririi penale.

Fostul șef de la SIS Vasile Botnari a primit oficial calitate de învinuit pe cazul profesorilor turci la un an distanță, abia pe 15 ianuarie 2020, fiind acuzat de abuz de putere, pentru că a organizat și a condus personal operațiunea de expulzare. Botnari nu și-a recunoscut vina la etapa urmării penale.

La o săptămână după ce Botnari a primit statut de învinuit, fosta șefă a Biroului de Migrație și Azil, Olga Poalelungi, a fost scoasă de sub urmărire penală „din motivul lipsei în acțiunile acesteia a elementelor vreunei infracțiuni”.

În aceeași zi, pe 21 ianuarie 2020, au fost scoși de sub urmărire penală și foștii vicedirectori SIS. Procurorul a stabilit că acțiunile întreprinse de Baltaga și Balan în procesul de expulzare a profesorilor turci conțin elemente ale infracțiunii, dar aceștia „au fost determinați să execute ordinele superiorului, circumstanțe care exclud urmărirea penală”.

Examinarea dosarului în instanță și motivarea sentinței dictate de Andrei Niculcea

În scurt timp, dosarul lui Vasile Botnari a ajuns pe masa judecătorului Andrei Niculcea, cunoscut opiniei publice după ce a emis sentințe în dosarul lui Vlad Filat și Ilan Șor. A existat și o încercare de a bloca dosarul în judecată. Avocatul lui Botnari a cerut să fie declarat nul actul de sesizare a instanței și să fie recalificate faptele, conform Codului Contravențional, dar cererea a fost respinsă.

La jumătate de an distanță de când dosarul se afla pe rol în instanța de judecată, Vasile Botnari decide să-și recunoască vina. Pe 10 iulie 2020, cere judecătorului să examineze dosarul în procedură simplificată, în baza probelor acumulate la etapa de urmărire penală.

Botnari și-a asumat să achite și prejudiciul de aproape 2,4 milioane de lei pe care i-a plătit R. Moldova în urma condamnării la CEDO pe cazul profesorilor turci. Banii au fost transferați Ministerului Finanțelor pe 13 iulie 2020 de către soția lui Vasile Botnari.

În aceeași zi, procurorul Victor Plugaru a cerut în instanță să fie atras și SIS-ul ca parte civilă în dosar, pentru a-și recupera prejudiciul de peste 348 de mii de lei care au fost achitate pentru avionul închiriat de SIS. Curios este faptul că la faza de urmărire penală, directorul SIS, Alexandru Esaulenco, fost subaltern al lui Botnari, refuzase să ceară achitarea prejudiciilor. Procurorul Plugaru a motivat că cererea de chemare în judecată poate fi depusă indiferent de acordul autorității publice. În aceste condiții, chiar a doua zi, pe 14 iulie 2020, Esaulenco s-a văzut nevoit să trimită o cerere la Judecătorie prin care a solicitat recuperarea banilor de la Vasile Botnari. Soția lui Botnari a găsit de urgență și în aceeași zi a transferat alte 348 de mii de lei pe contul Ministerului Finanțelor.

În următoarea zi, pe 15 iulie 2020, judecătorul Andrei Neculcea a emis sentința în dosarul lui Botnari, care a fost ținută departe de ochii lumii. Despre ea a anunțat mai târziu procurorul general Alexandr Stoianoglo în cadrul unei emisiuni la TV8.

ALEXANDR STOIANOGLO, procuror general suspendat: „El a fost condamnat cu pedeapsă neprivativă de libertate, adică condiționat. Sentința a fost aproximativ cu o lună în urmă. - Măcar la câți ani cu suspendare a fost condamnat? - Eu nu sunt gata să spun. Eu știu precis că el a fost condamnat. Deciziile categoric le-a luat el, dar asupra acestor decizii au fost influențe din exterior. Eu nu cred că directorul SIS, în acea situație, putea lua de unul singur decizii. - Cine în acel moment putea să-l influențeze pe directorul SIS? - Eu cred că numai domnul Plahotniuc”.

Totuși Botnari nu primit o pedeapsă condiționată, cum declara Stoianoglo. Procurorul Victor Plugaru a cerut în instanță 3 ani de închisoare pentru Botnari, pentru abuz de serviciu, dar magistratul i-a aplicat o amendă de numai 88 de mii de lei.

Magistratul a făcut trimitere la CEDO și la Comitetul de Miniștri ai Consiliului Europei care au recomandat instanțelor de judecată să recurgă mai des la pedepse neprivative de libertate.

De asemenea, judecătorul Andrei Niculcea a considerat că amenda de 88 de mii de lei aplicată lui Botnari este „echitabilă și justificată de circumstanțele cauzei”.

„Iar în condițiile pandemiei de COVID și crizei economice cu care se confruntă bugetul R. Moldova, pedeapsa pecuniară este benefică și va asigura redresarea situației într-un anumit mod”, motiva magistratul.

În așteptarea deciziei Curții de Apel Chișinău

Din motive necunoscute, procurorul Victor Plugaru, care inițial a cerut 3 ani de închisoare pentru Botnari, nu a atacat decizia primei instanțe la Curtea de Apel Chișinău.

Mai târziu, recursul a fost făcut la Apel de avocații Galinei Tufekci, soția directorului liceului Orizont din Ceadîr Lunga, expulzat în septembrie 2018 și arestat în Turcia. Dosarul este pe rol, iar pe 24 septembrie, Curtea de Apel Chișinău urmează să examineze apelul soției lui Feridun Tufekci privind casarea sentinței lui Neculcea și trimiterea la rejudecare a dosarului în primă instanță.

GALINA TUFEKCI: „ În acești patru ani s-au întâmplat atâtea, încât nu mai pot fi uimită cu nimic. Ar fi banal să spun că Moldova este țara minunilor, pot doar să adaug că sunt minuni deosebite în special ce țin de justiție. Toți acești patru ani eu trăiesc într-o țară în care toate ședințele de judecată sunt prestații teatrale, unde totul se discută și se stabilește în prealabil, iar dacă apăreau careva aspecte, se începeau justificările și într-un final se ajungea la amânarea ședințelor. Nu se adopta nici-o decizie.

În ziua în care am fost chemată la Procuratură ca să mi se aducă scuze că ei (n.r. profesorii turci) au fost scoși de sub învinuire, procurorul mi-a zis că la acea etapă au fost identificați minim 40 de învinuiți. Am ultima speranță în sistemul juridic din Moldova că totul se mai poate schimba și lucrurile se pot întoarce în albia normalității.

Esența nu este în cât timp va sta el (n.r. Vasile Botnari) încarcerat. Esențial este că el nici nu a înțeles vina sa. Pe de altă parte, să ceri de la un om ceea ce el nu are, e ste lipsit de sens. - De unde știți că el nu are? - Asta se vede după el.

În perioada sclaviei se vindeau robi. Astăzi, în secolul XXI, se vând doctorii în știință. Diferența timpurilor. Noi foarte mult „am progresat” desigur…”

Cei mai importanți figuranți în cazul profesorilor turci

Documentele consultate de Cutia NEAGRĂ PLUS și declarațiile martorilor din dosarul extrădării profesorilor turci demonstrează că în această operațiune au fost implicate zeci de persoane, de la șefi de instituții, până la simpli ofițeri SIS, mascați de la Alfa, polițiști de patrulare și polițiști de frontieră. Cutia NEAGRĂ PLUSvă spune numele celor mai importanți figuranți ai acestui caz.

Vasile Botnari, fost director al SIS în perioada mai 2018 - iunie 2019, anterior director al Moldovagaz, ministru al Transporturilor, dar și ministru al Tehnologiilor Informaționale. Botnari a făcut carieră în domeniul aviatic, iar în perioada guvernării lui Vlad Plahotniuc a fost considerat unul dintre apropiații acestuia. Botnari a fost vizat și în dosarul penal pentru fabricarea identităților false pe numele lui Vlad Plahotniuc și a apropiatului acestuia, businessmanul Vaja Jashi. Dosarul însă a fost clasat de același procuror Victor Plugaru. Astăzi, Botnari este cercetat penal în cadrul unui alt dosar pentru îmbogățire ilicită, fiind anterior arestat, iar apoi transferat în arest la domiciliu.

Alexandru Baltaga, fost vicedirector al SIS în perioada 2015- 2019, determinat de Vasile Botnari să semneze demersul către Biroul de Migrație și Azil pentru a-i declara indezirabili pe cetățenii turci. După demisia sa de la SIS, Baltaga a activat consilier al guvernatorului Băncii Naționale, iar până la SIS a muncit în cadrul serviciului de securitate internă al Ministerului Afacerilor Interne și la compania de pază „Argus” controlată de Vlad Plahotniuc. Unele surse ne-au declarat că acesta chiar a cumulat cele două funcții o perioadă de timp.

Sergiu Mițelescu, ex-șeful Direcției NR.1 operaționale a Centrului Antiterorist al SIS. Mițelescu a fost una dintre figurile principale ale operațiunii. Așa cum s-a văzut din investigație, el a participat la mai multe vizite în Turcia la care s-ar fi pus la cale extrădarea profesorilor. El a fost ce care a întocmit rapoartele pentru a fi declarați indezirabili profesorii turci și tot el a elaborat raportul privind extrădarea profesorilor, a organizat ședințele operative și a condus operațiunea de extrădare, inclusiv a însoțit cei 7 profesori până în Turcia, unde i-a predat autorităților locale. Sergiu Mițelescu a activat în cadrul SIS din 2012, în cea mai mare parte în cadrul Direcției Antitero.

În octombrie 2021, Mițelescu a condus personal echipa de mascați a detașamentului ALFA din cadrul SIS care a participat la reținerea fostului procuror general Alexandr Stoianoglo. Ofițerul SIS este singurul din toată echipa care nu purta mască. În acel moment, Sergiu Mițelescu deținea deja funcția de șef al securității interne a SIS, unde a fost promovat la sfârșitul anului 2020 de către fostul director Alexandru Esaulenco. Ultimul a făcut mai multe încercări în ultimii ani de a-l proteja pe Mițelescu. În pofida, insistențelor venite de la Președinție de a-l elibera pe Mițelescu din SIS, Esaulenco a dispus inițial detașarea acestuia la Căile Ferate, iar apoi la ANSA.

În vara acestui an, Mițelescu a fost demis din sistem, pentru mai multe încălcări admise în perioada în care a condus serviciul de securitate internă. În acest moment, fostul ofițer încearcă să se restabilească în funcție prin intermediul instanței de judecată. Unul dintre ultimele dosare în care a fost implicat Mițelescu este cel al finanțării ilicite a Partidului Șor.

Iulian Carman, șef adjunct Centrului Antiteror din cadrul SIS, superiorul lui Mițelescu. De asemenea, a coordonat mai multe acțiuni de pregătire și executare a operațiunii și a participat personal la reținerea unuia dintre profesori. El a fost cel care a primit spre avizare de la Biroul de Migrație și Azil solicitările de acordare a azilului pentru un grup de cetățeni turci. L-a informat pe Botnari că unii figurează în dosarul special de investigații privind gruparea extremistă Hezmet și a propus ca în privința acestora să fie întocmit aviz negativ. Și la început de septembrie a remis în adresa BMA solicitarea de a-i declara indizerabili. Caraman și în prezent conduce Centrul Antitero, având aproape 20 de ani de activitate în instituție.

Alexandru Bîzîiac, șeful Detașamentului Alfa. A pus la dispoziție 20 de mascați ca să participe la misiunea de reținere, escortă și extrădare a profesorilor turci și a participat personal într-un grup de intervenție condus de către Sergiu Mițelescu. Bîzîiac și acum conduce Detașamentul Alfa.

Vlad Parabina, fost ofițer SIS în gestiune căruia timp de mai mulți ani s-a aflat dosarul FETO, în cadrul căruia erau documentați profesorii turci. La scurt timp după expulzarea celor 7 profesori, Parabina a plecat din SIS, iar în prezent activează în calitate de ofițer superior de investigații în cadrul securității interne a Centrului Anticorupție.

Oleg Afanasii, fost șef al Secției controlul activității speciale de investigații și asigurarea regimului secret a Procuraturii Generale. Afanasii a secretizat, iar apoi a refuzat pornirea urmăririi penale pe cazul extrădării profesorilor turci. La doi ani după această decizie, în februarie 2021, prin ordinul procurorului general Alexandru Stoianoglo, Afanasii a fost numit procuror-sef al Procuraturii mun. Chișinău.

Victor Plugaru, fost procuror în cadrul Procuraturii mun. Chișinău. A gestionat dosarul cu privire la expulzarea ilegală a profesorilor turci de la Liceul „Orizont”, inculpat fiind fostul șef SIS Vasile Botnari. Plugaru a cerut în judecată secretizarea dosarului, iar după pronunțarea sentinței de condamnare nu a contestat-o în termenii prevăzuți de lege.

Tot Plugaru a dispus clasarea cauzei penale în care fostul director al SIS Vasile Botnari era vizat pentru fabricarea identităților false pentru Vlad Plahotniuc și Vaja Jhashi. Victor Plugaru a plecat din sistem în octombrie 2021, la câteva zile după suspendarea din funcție a lui Stoianoglo.

Andrei Niculcea, fost judecător care a examinat în prima instanță dosarul de învinuire a lui Vasile Botnari. Niculcea este cunoscut pentru sentințele date în dosarele de rezonanță legate de furtul miliardului, dosarul fostului premier Vlad Filat și a fostului primar de Orhei, Ilan Șor. Niculcea a părăsit sistemul judecătoresc în noiembrie 2021.

Stela Mihailovici

Ucraina a înghețat activele oligarhului Gușan, cofondatorul „Șerif”: Care este motivul

/VIDEO/ Cutia Neagră PLUS: Lux și opulență. Viața de viceprimară a Irinei Gutnic

/VIDEO/ Comasarea Spitalului „Toma Ciorbă” cu cel Dermatologic, în aer? Emil Ceban: „Eu am alte viziuni”

/INFOGRAFIC/ Record absolut: TV8.md este cel mai citit site de știri din Moldova. Vă mulțumim!

/LIVE TEXT/ Război în Ucraina, ziua 1383: Atac masiv, beznă, premieră navală și criticile lui Trump Jr. Ce se știe despre negocierile din SUA

/VIDEO/ Cutia Neagră PLUS: Lux și opulență. Viața de viceprimară a Irinei Gutnic

07 decembrie 2025, ora 19:45

Eroina anchetei din această săptămână este viceprimara municipiului Chișinău Irina Gutnic. În aparițiile sale publice, Gutnic afișează constant ținute de lux. Prețul hainelor și accesoriilor pe care le poartă depășesc adesea câteva mii de euro per ținută. Cutia Neagră a identificat doar în ultimii trei ani haine, genți și accesorii de peste un milion de lei. Viceprimara urmează și trendurile auto. În acest an, în curtea casei bugetarei a apărut un nou BMW electric, al cărui preț urcă până la aproape 2 milioane de lei. Raportată la salariul funcționarei, de 27 de mii de lei, opulența din viața Irinei Gutnic ridică mai multe semne de întrebare, dar viceprimara are explicații.

Irina Gutnic este viceprimară a mun. Chișinău de trei ani. A primit invitația de la primarul Ion Ceban, în octombrie 2022, la doar 4 luni după ce a fost numită șefă la întreprinderea Apă-Canal Chișinău. Propunerea primarului a fost respinsă de două ori de Consiliul Municipal. Au existat neînțelegeri chiar și pe interiorul fracțiunii Partidului Socialiștilor, pe lista căruia Ion Ceban a candidat la alegeri. Gutnic a avut însă susținerea fermă a grupului de consilieri în frunte cu Eugenia Ceban, mama edilului. În cele din urmă, Ion Ceban și-a asumat numirea viceprimarei prin ordin direct, fără sprijinul CMC.

Ca să nu piardă funcția de la Apă Canal, pe care o deținea din iunie 2022, viceprimara Irina Gutnic nu și-a dat demisia, ci doar și-a suspendat temporar activitatea de la întreprindere. Numele ei mai figurează și acum în registrele comerciale în calitate de administratoare a S.A. Apă Canal Chișinău.

De trei ani, o vedem constant pe Gutnic la ședințele Primăriei, în dreapta primarului, și la cam toate evenimentele publice ale municipalității. Prezența sa nu trece niciodată neobservată. Machiajul și coafura impecabile, susținute de ținute și accesorii de lux, atrag fără greș atenția.

Outfit de 6000 $ la un eveniment

În aceste imagini de la un eveniment de fashion din primăvara anului curent, viceprimara Irina Gutnic apare într-o ținută alb-negru, frumos asortată cu botine și o geantă în aceleași culori. Rochia funcționarei pare să fie din colecția luxosului brand de haine Carolina Herrera și costă aproape 2400 de dolari. Geanta care însoțește ținuta este o piesă a faimosului Dior și valorează alte 3 mii de dolari. Botinele poartă semnătura prestigiosului brand de haine și cosmetice Yves Saint Laurent. Pentru ele, viceprimara ar fi scos din buzunar 950 de dolari. Astfel, outfit-ul de la acest eveniment al Irinei Gutnic, dacă funcționara nu a purtat replici ale brandurilor, se ridică la circa 6000 de dolari, echivalentul a 116 mii de lei sau patru salarii ale viceprimarei.

O analiză atentă a imaginilor de la evenimentele publice la care a participat în ultimii ani trădează că, aproape la fiecare apariție, viceprimara Chișinăului poartă o nouă ținută cu accesorii și piese vestimentare care par a fi de lux. Din pozele publicate chiar pe pagina de facebook a funcționarei am stabilit care este brandul preferat al Irinei Gutnic pentru evenimentele festive - Zimmermann. Este un brand australian de lux cunoscut pentru un stil feminin, romantic, adesea boem cu rochii vaporoase, imprimeuri florale și detalii rafinate. Prețul unei rochii Zimmermann urcă până la 3 mii de euro.

Fana rochiilor din colecția Zimmermann

Irina Gutnic are, aparent, o colecție întreagă de la acest brand. La festivalul municipal „Te salut, Chișinău”, din această vară, Gutnic a îmbrăcat tocmai două rochii care seamănă izbitor cu cele de la „Zimmermann”. Într-o zi, o surprindem pe scena festivalului într-o rochie lungă cu imprimeuri florale, care potrivit magazinelor online ar costa peste o mie de dolari. Într-o altă zi a purtat la festival o rochiță scurtă vaporoasă pe care la reduceri am indentificat-o cu peste 700 de dolari. Fără reducere, aceste două rochii ar costa peste 40 de mii de lei.

La un alt eveniment, organizat de o revistă mondenă, Irina Gutnic apare într-o altă rochie care poartă amprenta casei de modă Zimmerman. Prețul acestei minunății este de aproape 1900 de dolari, echivalentul a 31000 lei.

Cu jumătate de an mai devreme, invitată la un alt eveniment al aceleiași reviste, Irina Gutnic a încântat privirile audienței cu o rochie splendidă de seară, identică cu una din colecția Zimmermann, al cărei preț se ridică la aproape 3000 de dolari, mai mult decât salariul pentru două luni al viceprimarei.

„Rochia la care faceți trimitere este o replică. Nu este originală. Sunt rochii cusute sau sunt procurate de pe teritoriul Republicii Moldova. Dar, într-adevăr, mă inspiră acest brand, pentru că este unic în felul său. Este foarte frumos, este elegant și eu, ca orice femeie, iubesc eleganța”, a comentat Irina Gutnic.

Am identificat în colecția Irinei Gutnic și alte piese vestimentare identice cu cele ale brandului australian. La un eveniment din iunie curent al Spitalului Sfânta Treime, viceprimara a mers într-o splendidă bluză care seamănă izbitor cu o creație Zimmerman a cărei preț, la reduceri, este de circa 500 de dolari.

Piesele brandului italian Valentino

Din garderoba viceprimarei nu lipsesc haine și de la alte branduri de covorul roșu. Tot la festivalul „Te salut, Chișinău”, din acest an, în una dintre zile, Irina Gutnic a îmbrăcat o rochie cochetă cu tăietură în formă de „V” la buzunare, semnătură a cunoscutului brand italian Valentino. Această rochie costă aproape 800 $, fix jumătate din salariul bugetarei. Valentino este unul dintre cele mai apreciate branduri feminine. Este sinonim cu luxul rafinat, eleganță și cu o istorie lungă de glamour. Irina Gutnic și-a adunat în colecție mai multe rochii și pantofi Valentino.

De exemplu, la o recepție oferită de Ambasada SUA la Chișinău, viceprimara Capitalei a venit într-o altă creație Valentino, de data asta mult mai scumpă. Rochița midi din lâniță fină de un negru sobru, completată cu mâneci elegante din mătase crem costă nici mai mult, nici mai puțin cât aproape trei salarii ale proprietarei - 3500 de euro. De altfel, viceprimara are și o colecție de pantofi Valentino.

„Nu am ținute de lux. Nu am ținute costisitoare. Nu procur haine la colecții noi. Majoritatea hainelor sunt cusute. Am zis că am un croitor foarte bun. E ceea ce mi-a mai rămas din căsătorie, pentru că soțul îmi procura. Am și cadouri de la rude, prieteni. Și așa cum am spus, sunt într-o relație frumoasă în care sunt curtată frumos. Dacă avem vreo deplasare de serviciu, atunci profităm, dacă sunt reduceri. În toată cariera mea de funcționar public, făcând economii, chiar și câte o sută de lei din salariu să economisești, în 10 ani nu-ți poți permite să-ți iei o rochie Zimmermann”, întreabă retoric Irina Gutnic.

Încălțăminte Gucci și Prada

Pe un alt raft din garderobă, Irina Gutnic probabil își ține colecția de încălțăminte de la Gucci, unul dintre cele mai cunoscute branduri de lux din lume. Este considerat un simbol al îndrăznelii și individualității. Recunoscut prin irepetabila monogramă „GG”, Gucci este brandul favorit al multor vedete internaționale ca Lady Gaga, Kim Kardashian, Beyoncé, Rihanna. Și Irina Gutnic îi poartă cu mândrie creațiile.

La un eveniment de la Spitalul Municipal de Copii Nr.1, unde a mers să transmită un mesaj de recunoștință medicilor și să le înmâneze diplome, Gutnic a purtat o pereche de loaferi Gucci al căror preț se ridică la o mie de dolari.

La un alt eveniment, de întâi septembrie, de acum un an, viceprimara a purtat o altă pereche Gucci. Am găsit pantofii pe un site de branduri la prețul de aproape 500 de euro.

Alți pantofi Gucci i-am identificat pe o poză a viceprimarei din noaptea Învierii. Și prețul lor depășește o mie de euro.

Ținută de peste 2000 de euro la plantat copaci

Irina Gutnic este și o admiratoare a brandului italian Prada. O pereche de loaferi de la acest brand îi găsim în mai multe poze ale viceprimarei de la diferite evenimente. O vedem în ei la evenimente oficiale, dar și la plantarea copacilor. Această pereche de pantofi costă 950 de euro.

De altfel, la această plantare de copaci, Irina Gutnic a purtat și o geacă ce seamănă izbitor cu modelele Burberry, un alt brand preferat de milionarii planetei. Trenciul cu care a fost viceprimara la sădit copaci costă între 1300 și 1700 de euro.

În aceeași loaferi Prada doar că asortați cu un top de la Gucci, de 880 de euro, Irina Gutnic a apărut și pe scena din Piața Marii Adunări Naționale de Ziua Internațională a Copiilor.

Am găsit în colecția de încălțăminte a Irinei Gutnic și o pereche de pantofi de la Loro Piano. I-am identificat la prețul de 890 de euro pe siteu-l oficial al brandului. Viceprimara i-a asortat cu un tricou-polo care poartă semnătura uneia dintre cele mai influente femei din fashionul american Tory Burch. Tricoul costă cam 500 de euro. Iată încă o ținută cât un salariu al bugetarei.

„Sunt magazine care oferă reduceri considerabile. Astăzi o pereche de pantofi Prada, Valentino, pot fi achiziționați cu 200 de euro la outlet-urile din străinătate. Pe teritoriul Republicii Moldova noi avem prețuri mai mari decât în outlet-urile de peste hotare. Dacă o să faceți un simplu exercițiu, toate ținutele mele pot fi verificate la aceste outlet-uri și o să primiți răspuns cât costă ele. Eu repet, eu mă încadrez în toate veniturile mele”, a punctat Irina Gutnic.

Sacouri din colecții de lux

Viceprimara Chișinăului mai deține o colecție impresionantă de sacouri de marcă, însă noi am reușit să identificăm doar câteva dintre ele. Acest sacou lung, de culoare neagră cu margini roșii, semnat Givenchy, viceprimara l-a purtat la un eveniment monden dedicat VIP-urilor Moldovei. Este un model mai vechi al cunoscutul brand de lux francez, din 2015. Astăzi îl găsim pe site-uri specializate la prețul de aproape 400 de dolari.

Acest sacoul bej cu o ancoră roșie, care poartă semnătura Gucci, costă fix cât două salarii ale viceprimarei, circa 2600 de euro, sau peste 50 de mii de lei.

Un alt sacou, marca Yves Saint Laurent , purtat la evenimente publice de Gutnic l-am identificat pe un site de haine de brand la prețul de aproape 1300 de dolari. Model mai vechi al acestui brand.

Un exemplar Sandro, de 615 $, viceprimara l-a purtat chiar recent, la hramul comunei Zâmbreni. L-a asortat cu o pereche de pantofi de la Gucci, de aproape 1000 de dolari.

Gutnic: „Sunt curtată frumos”

„Mjoriatea ținutelor mele sunt achiziționate mai demult. Au fost achiziționate de fostul meu soț cu care am fost în căsătorie. El fiind implicat în mai multe deplasări de serviciu, fiind că activitatea lui era legată de străinătate, îmi achiziționa mai multe piese vestimentare. Achiziții recente eu nu prea am. Chiar dacă fac achiziții, credeți-mă că sunt haine la prețuri reduse, este vorba despre outlet-uri sau magazine care oferă reducere la haine. Totodată, mă inspiră hainele frumoase, așa cum ați menționat, de marcă, și eu le reproduc prin coaserea lor. Deci este o manufactură. Am o croitoreasă foarte bună, care reproduce ideal hainele de marcă. Primesc de la familie, de la prieten cadouri, pentru că știu că-mi plac ținutele elegante și anumite piese vestimentare sunt primite cadou. Mai recent, a apărut o persoană foarte importantă în viața mea, dar pentru că este vorba despre viața intimă și viața privată, nu o să vin cu multe detalii. Mă curtează frumos”, a adăugat Irina Gutnic.

Deși afirmă că multe dintre hainele de brand au fost procurate de fostul soț, potrivit declarațiilor de avere ale Irinei Gutnic din ultimii zece ani, acesta a avut un venit de cel mult 2 mii de euro pe lună. În acești ani, familia a reușit însă să procure patru apartamente.

O avere întreagă au costat-o pe Irina Gutnic și centurile din colecție. Am identificat mai mult exemplare semnate de cele mai mari case de modă ale lumii. O curea Ferragamo de 450 de euro, una de la Christian Dior de 690 de euro și o centură Gucci de 430 de euro. Doar aceste trei curele fac aproape cât pensia minimă pe un an al unui vârstnic din Moldova.

Colecția de genți - cea mai scumpă e 12000 euro!

Cele mai scumpe piese din garderoba Irinei Gutnic o reprezintă însă gențile. Are de la mai multe branduri de renume: Channel, Louis Vuiton, Fendi, Valentino.

Gentile Channel sunt considerate simboluri ale luxului, eleganței clasice și investițiilor durabile. Valoarea unei genți Channel doar crește în timp. Acest exemplar deținut de Irina Gutnic valorează peste 12000 de euro, aproape cât salariul ei pe un an. Am surprins-o purtând această geantă la mai multe evenimente publice.

Iată ce spune viceprimara despre geanta Channel: „ A fost dăruită, să zicem, cu 7 ani în urmă, de către nașii mei la un jubileu. Deci, dacă nu se încadra în suma pe care eu trebuie să o declar, ea era în declarația de avere. V-am spus, primesc cadouri cu ocazia zilelor de naștere, de la familie, rude și prieteni”.

Într-o poză din 2022, viceprimara apare purtând o geantă de la Fendi. Nu am reușit să identificăm cu exactitate modelul și prețul genții din imagine, însă poșetele acestui brand de lux pornesc de la 1500 de euro și pot ajunge până la 7500 de euro, în funcție de model și colecție.

În iunie 2023, la un alt eveniment, Irina Gutnic este surprinsă, împreună cu colegii săi de la Primărie, la un concert la Teatrul Verde, având în brațe o geantă care seamănă izbitor de mult cu creațiile renumitului Valentino. Nici în acest caz nu am putut identifica exact modelul genții. Totuși, o poșetă Valentino costă peste o mie de euro.

Într-o altă fotografie, Irina Gutnic apare cu o geantă cu un imprimeu asemănător cu cel al faimosului brand Louis Vuitton. Modelul pare a fi unul mai vechi, din colecțiile precedente ale casei de modă, de aceea nu am reușit să stabilim prețul poșetei. Cert este că Louis Vuitton rămâne unul dintre cele mai scumpe branduri din lume, iar gențile sale, inclusiv cele de dimensiuni mici, pot costa câteva mii de euro.

Luând în calcul doar ținutele Irinei Gutnic pe care le-am putut identifica, prețul acestora depășește un milion de lei. Conform declarației de avere pentru anul 2024, viceprimara municipiului Chișinău a primit un salariu de 332 mii de lei, iar în anul precedent - 274 mii lei.

„Dacă vă referiți la brandul Zimmermann eu pot să vă sugerez să mergeți la un magazin din Chișinău, să nu facem acum publicitate și să găsiți rochia mea achiziționată din acel magazin la prețuri care sunt în Republica Moldova. Deci este o replică acea rochie, pentru că acest subiect a fost sesizat de ANI, deci exact subiectul menționat de dvs., acea rochie Zimmermann, subiectul a fost verificat de către organul competent, eu am prezentat toate bonurile de plată. Am indicat adresa magazinului, am confirmările de la magazin că ele au fost achiziționate acolo. Și cu riscul să mă repet, încerc să-mi păstrez o ținută îngrijită, frumoasă, la prețuri accesibile, care mi le permite salariul meu lunar. Cu economii corecte reușești să faci față tuturor lucrurilor. Am fost supusă verificării de către ANI, au fost contrapuse toate cheltuielile mele în raport cu veniturile și careva încălcări nu s-au depistat.
Eu am la întreținere un copil minor. Băiatul mai mare este deja major, singur se întreține. Eu am la întreținere doar fiica minoră. În plus, mai am și părinții care mă ajută. Eu locuiesc cu părinții”, a precizat viceprimara capitalei.

BMW de ultimă generație, luat în folosință de la nașul său

Hainele, încălțămintea și gențile de lux nu sunt singura slăbiciune a Irinei Gutnic. Viceprimara e fană și a mașinilor scumpe, marca BMW. Din declarațiile sale de avere aflăm că în ultimii 10 ani a schimbat mai multe BMW-uri X3, X5. Ultimul model din declarație este un BMW X5, fabricat în 2017 și procurat în 2021. Prețul indicat mașinii este de peste 600 de mii de lei. În 2023, Gutnic a vândut mașina și nu a indicat alta în loc. Cumpărător a fost chiar nașul de cununie Victor Șargu, proprietarul companiei „Șargu Trans” unde era angajat și fostul ei soț.

În schimb, de ceva timp, Irina Gutnic este observată la volanul unui BMW nou electric. Am surprins mașina în curtea casei în care locuiește viceprimara, alături de alte două mașini. Este un BMW IX, o mașină electrică de lux, al cărui preț variază între 70 și 100 de mii de euro. Automobilul nu apare în nicio declarație de avere depusă de viceprimară.

Irina Gutnic susține că nu deține în proprietate autoturisme, iar pe parcursul ultimelor luni, pentru weekend, ia mașini în folosință de la nașul său, care este proprietarul unui salon auto.

„Pe parcursul săptămânii există mașina Primăriei de serviciu și nu am nevoie. Respectiv, pentru weekend obișnuiam să iau pentru două-trei ore automobilul care era disponibil. Mi s-a transmis în folosință un BMW, dar nu sunt proprietar. Dacă o să o folosesc mai mult, o să încheiem un contract, dar în proprietate acum nu dețin niciun automobil. În curte locuim cu părinții în două case separate. Deci, un automobil de model Ford Focus aparține tatălui meu, care a fost achiziționat cu 15 ani în urmă. Alt automobil este al mamei și costă 2-3 mii de euro. O folosește băiatul și eu la necesitate. Și respectiv, acest BMW, pe care îl folosesc la necesitate care a fost luat pentru câteva ore de la salonul auto al cărui proprietar este nașul meu”, insistă Gutnic.

Cariera Iriniei Gutnic

Irina Gutnic a lucrat aproape în exclusivitate la stat. Mai întâi la Ministerul Muncii, apoi la Ministerul Economiei. Din 2014 și până în 2017, a condus Direcția de audit a autorităților publice locale de la Curtea de Conturi, iar următorii patru ani a fost directoare adjunctă a Agenţiei Naţionale pentru Soluţionarea Contestaţiilor. În 2022, a fost demisă de Parlament pentru nereguli în pregătirea și emiterea actelor instituției.

„Au fost admise mai multe nereguli care au fost concentrate într-un raport de 14 pagini, care a fost trimis colegilor din comisie. De exemplu, ședințe care nu au existat cu procese verbale semnate. Procese varbale semnate nu de toți membrii completului, fiind date ca și decizii. Despre activitatea de achiziții, cumpărarea la preț mai mare de piață a unor bunuri, ceea ce putem vedea cu toții. Totul este în raport. Asta este suficient pentru a constata activitatea defectuoasă a instituției”, a declarat fostul deputat Dumitru Alaiba la ședința parlamentară la care a fost demisă Irina Gutnic.

Viceprimara consideră decizia de demisie ilegală și a contestat-o în judecată, dar a pierdut procesul în prima instanță.

„Au fost trei motive care au stat la baza demiterii mele ilegale din funcția de director general adjunct al ANSC. Toate cele trei motive invocate, un buletin de boală fals, achiziționarea cărorva bunuri la prețuri exagerate și pe al treilea chiar nici nu mi-l aduc aminte, au fost infirmate de organele competente. Aceste verificări au fost efectuate de către Poliție, de către Procuratură și de către Centrul Național Anticorupție. Sunt acte oficiale după o amplă investigație. Dacă insistați, pot să vi le pun la dispoziție să le faceți publice. Insist să nu tirajăm minciuni că am fost demisă pentru abuzuri sau am comis careva ilegalități”, se apără Irina Gutnic.

A obținut două apartamente destinate angajaților Apă Canal

Deși s-a aflat la șefia Apă-Canal doar 4 luni de zile, scurtul său mandat a fost marcat de câteva scandaluri publice și acuzații. Cel mai important se referă la procurarea a două apartamente la preț preferențial într-un complex rezidențial construit pe bd. Mircea cel Bătrân pentru angajații Apă-Canal. Apartamentele, ambele de 85 metri pătrați, au fost un adevărat chilipir pentru proaspăta șefă. Le-a cumpărat cu 78 de mii de euro, la un preț de două ori mai mic decât cel de piață. Am mers să vedem unde se află aceste apartamente. Le-am identificat în două blocuri situate unul lângă altul, ambele parte a aceluiași complex nou.

Potrivit documentelor, Gutnic a cumpărat apartamentele după ce fusese deja propusă de primarul Ion Ceban în calitate de viceprimară a capitalei. Iar în ziua în care primarul a semnat ordinul de numire a sa în calitate de vice, Irina Gutnic a mers la Cadastru și a înregistrat dreptul de proprietate asupra imobilelor.

În ultima declarație de avere, viceprimara a indicat și venituri de 230 mii lei din darea în locațiune. Gutnic susține că a oferit în chirie unul dintre cele două apartamente. Neagă faptul că ar fi investit în reparația imobilelor și declară că apartamentul l-a dat în locațiune în variantă albă, iar locatarii și-au făcut singuri reparație.

„Subiectul acesta cred că este depășit. Dacă era vorba de acuzații, organele competente aveau să se autosesizeze. Dar deja doi ani acest subiect a fost tirajat, practic, la toate televiziunile, pe toate rețelele sociale. Am plasat și documente, am ieșit și cu reacții, am făcut și video sub formă de informație. Careva încălcări în procurarea acestor apartamente nu au fost stabilite. Deci, ca și orice alt angajat din cadrul Apă-Canal, am depus cerere, din banii care au fost declarați în declarația de avere, au fost achiziționate apartamentele. Nu am comis nicio ilegalitate în procurarea acestor apartamente. Toți angajații din cadrul Apă-Canal care au depus o cerere de procurare, au beneficiat de acest privilegiu, inclusiv și eu. Nu intenționez să le vând. Au fost procurate pentru copii. Când vor crește, se vor căsători, vor avea un job pe măsură ca să le permită să-și facă reparație”, precizează Gutnic.

Anterior, în timpul unui control la ANI, viceprimara a declarat că a luat cu împrumut bani pentru cele două apartamente cumpărate prin intermediul Apă Canal. După divorț, datoria a rămas pe umerii fostului soț. În urma partajului averii, viceprimara a rămas cu cele două apartamente de 85 metri pătrați, iar bărbatul și-a luat alte două apartamente mai mici în care familia a investit cu patru ani în urmă 43 de mii de euro.

SA Apă Canal, în prag de faliment

Irina Gutnic a plecat la timp de la Apă-Canal. La doar o săptămână de la numirea sa în calitate de viceprimară, Primăria a declarat situație excepțională în domeniul aprovizionării cu apă și canalizare și a anunțat o ședință extraordinară a CMC. Conducerea primăriei cerea insistent majorarea tarifelor la apă și canalizare pe motiv de incapacitate de plată a societății Apă-Canal și risc ca orașul să rămână fără apă.

„Nu am insistat eu. A fost necesară această ajustare a tarifelor reieșind din faptul că, cheltuielile suportate de operator depășeau veniturile acumulate. Și așa cum am mai zis, întreprinderea era în prag de faliment, dat fiind faptul că acea metodologie care este în vigoare în prezent, nu acoperea partea de investiții, partea de cheltuieli salariale, nu acoperea factura la gaze și la energia electrică, și era nevoie de a majora tariful pentru a scoate întreprinderea din faliment. Deci, nu era un moft al meu sau dorința mea personală. Era dictat de necesitatea proceselor din cadrul întreprinderii pentru a nu sista și pereclita procesul de apă și canalizare”, explică astăzi Irina Gutnic.

Chiar dacă consilierii municipali au votat pentru majorarea tarifelor la apă, acest lucru nu s-a întâmplat. ANRE a sesizat procuratura, acuzându-i pe primarul Ion Ceban și viceprimara Irina Gutnic de depășirea atribuțiilor de serviciu. Or, aprobarea tarifelor pentru apă și canalizare ține de competența ANRE.

Un control ANRE la Apă Canal Chișinău, care a cuprins și perioada în care întreprinderea a fost condusă de Irina Gutnic a identificat mai multe nereguli. Raportul a fost transmis Procuraturii Generale. Inspecția a constatat că în 2022, perioada în care director al furnizorului de apă a fost și Irina Gutnic, pierderile întreprinderii aproape că s-au triplat față de situația din 2020, ajungând la 163 de milioane de lei. În cea mai mare parte, gaura din bugetul Apă Canal a fost provocată de cheltuielile administrative și de remunerare a muncii peste plafonul aprobat de ANRE. Gutnic, personal, a luat un salariu de peste 50 de mii de lei pe lună. Apă Canal Chișinău a aprobat nejustificat noi state de personal, fără a stabili normative clare de muncă pentru noii angajați. Iar salariile au fost achitate fără a se ține cont de performanța acestora. ANRE a atenționat că mai multe funcții create la întreprindere s-au suprapus, angajații exercitând atribuții similare. Aceleași nereguli au fost confirmate și de Inspecția Financiară. Probleme au fost identificate și la achizițiile Apă Canal, prin semnarea de contracte dezavantajoase pentru întreprindere. În 2022, instituția a cheltuit ineficient 2,6 milioane lei în procesul de achiziții.

„Resping categoric aceste constatări. Nu știu dacă ele sunt exact din raportul inspecției financiare, pentru că inspecția financiară nu a făcut careva controale în cadrul Apă-Canal Chișinău. Raportul ANRE este, dar este pe perioada până la numirea mea în calitate de director general, în cadrul Apă-Canal Chișinău. Dar chiar și, în pofida acestui fapt, o să vă argumentez că, activitatea operatorului este una reglementată, nu pot fi crescute cheltuielile salariale, deoarece ele nu nu sunt acceptate în tarif de către ANRE. Și orice cheltuială care se face în afara tarifului, ea rămâne cumva neacoperită. Respectiv, creșteri salariale nejustificate nu au cum să aibă loc. Angajarea în funcție a persoanelor, la fel, nu pot acum să vă răspund care anume persoane au fost angajate în funcție, dacă o să-mi dați un nume exact. Din câte cunosc, toate persoanele care au fost angajate pe perioada scurtă cât am activat la Apă-Canal, este vorba de 3 sau 4 luni de zile, din iunie până în octombrie, nu am făcut mari angajări. Cred că s-au angajat o persoană sau două”

Și-a păstrat biroul la Apă Canal

Chiar dacă nu mai este directoare Apă-Canal Chișinau de mai bine de trei ani, numele Irinei Gutnic nu a fost șters din registrul companiilor de la ASP. Viceprimara continuă să figureze în acte în calitate de directoare. Surse din cadrul companiei ne-au comunicat că fosta directoare continuă să vină aproape zilnic la Apă-Canal, unde și-a păstrat și biroul. Irina Gutnic susșine că „în calitate de viceprimar coordonez activitatea acestei întreprinderi. În anul 2022 am preluat această întreprindere, practic, în faliment și este nevoie de implicare și monitorizare zilnică pentru a ține lucrurile la control, și a monitoriza ca toate procesele să fie în conformitate strictă cu activitatea reglementată. Și în calitate de viceprimar eu port responsabilitatea pentru activitatea acestei întreprinderi. Și evident că mă implic pentru că este o responsabilitate directă. La necesitate, merg acolo. Atunci când este vorba despre un subiect care trebuie discutat, care are tangență cu activitatea primăriei și lucrurile trebuie mișcate rapid. Dar biroul meu permanent este în cadrul Primăriei Chișinău”.

/VIDEO/ Cutia Neagră PLUS: „Patronii lui Usatîi”. Cum s-au adunat bani pentru campanie de la pensionari și șomeri

/VIDEO/ Investigație Cutia Neagră PLUS. Blocul „Alternativa”: Campanie pe banii bugetarilor

/VIDEO/ Cutia Neagră PLUS: „Țarul din Vadul lui Vodă”. Legătura unui candidat la parlamentare cu afacerile de la plajă