17 decembrie 2022, ora 11:30

În timp ce Federația Rusă o acuză pe președinta Maia Sandu de încălcarea drepturilor cetățenilor vorbitori de limbă rusă, Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene (MAEIE) a venit cu o explicație detaliată și a făcut o analiză asupra comunicatului postat de Ministerul de Externe de la Moscova, în data de 16 decembrie.

 - Conform Ministerului de Externe rus „din 26 februarie, accesul la site-ul agenției de presă Sputnik Moldova a fost blocat. Ulterior, restricții similare au fost impuse pe site-urile mai multor alte mass-media moldovenești de limbă rusă. Din luna martie a acestui an, în Moldova sunt interzise programele de televiziune de știri și social-politice rusești, posturile de televiziune în limba rusă sunt amendate în mod regulat”.

Drept replică, MAEIE susține că „Directorul serviciului de securitate a emis ordin de blocare a surselor cu conținut online care difuzează informații care reflectă ura față de război în stare de urgență. La o săptămână după începerea războiului, Comisia pentru Situații Excepționale a suspendat redifuzarea parțială a programelor de știri, care au fost produse inițial în state care nu și-au ratificat convenția europeană privind televiziunea transfrontalieră (inclusiv Rusia).

 - Un alt punct care a fost criticat de Rusia este faptul că la sfârșitul lunii aprilie, înainte de Ziua Victoriei, au intrat în vigoare modificări la Legea privind combaterea activităților extremiste și la Codul contravențiilor administrative. „Aceste amendamente au introdus pedeapsa pentru utilizarea atributelor și simbolurilor așa-numitei „agresiuni militare”, care includea panglica Sf. Gheorghe”.

MAEIE informează că „în Republica Moldova sunt interzise simbolurile și atributele ce promovează actele de agresiune militară, crime de război și crime împotriva umanității. Printre acestea se numără panglica colorată negru-portocaliu, cunoscută sub numele de Panglica Sf. Gheorghe, precum și literele Z și V”.

 - Federația Rusă s-a arătat nemulțumită și de propunerea ministrului Finanțelor Dumitru Budianschi, care a făcut un anunț în cadrul ședinței Parlamentului din 12 decembrie. „El a propus să rezolve problema finanțării insuficiente a școlilor care predau în limbile naționale prin trecerea la predarea în limba de stat”. MAEIE susține că în ultimele două decenii, mai multe școli au fost închise din cauza numărului puțini de elevi, însă acest proces a afectat atât școlile de limba rusă, cât și cele de limba română.

Totodată, MAEIE a atașat la infografic și mai multe comentarii ale cetățenilor R. Moldova, vorbitori de limbă rusă, care cer Kremlinului să-i lase în pace și susțin că nu sunt discriminați și nu au nevoie să fie „salvați”: „În Moldova, toți vorbitorii de limbă rusă trăiesc bine. Lăsați-ne în pace. Noi nu avem nevoie de război”, „Lămuriți-vă cu țara voastră. Noi, vorbitorii de rusă nu avem nevoie să fim salvați”. Cestea sunt doar câteva dintre comentariile postate.

16 noiembrie 2024, ora 23:00

La aproape două săptămâni, validarea alegerilor prezidențiale este incertă. Astfel că nu e clar când Curtea Constituțională va da verdictul. Deși în curând expiră termenul de zece zile de când CEC a depus procesul verbal, legea prevede că decizia poate fi luată doar după examinarea tuturor contestațiilor. În prezent, se așteaptă hotărârea pe încă nouă dintre ele, ne-a spus vicepreședintele CEC, Pavel Postică. 

„Potrivit Codului Electoral, în termen de zece zile de la primirea actelor de la Comisia Electorală Centrală. Curtea Constituțională urmează să examineze în ședință, dacă confirmă sau infirmă legalitatea alegerilor. Totuși, acest lucru nu poate să se întâmple mai devreme de soluționarea definitivă de către organele electorale și instanțele de judecată a litigiilor, contestațiilor care sunt pe rol.” 

Astfel că, la două săptămâni de la scrutinul prezidențial, încă nu știm când rezultatul alegerilor va fi validat. Pavel Postică este, totuși, optimist și crede că acest lucru se va întâmpla în câteva zile. 

„- La momentul de față, mai avem pe rol în jur de șapte litigii la Curtea Supremă de Justiție și încă vreo două litigii care au trecut de Curtea de Apel. Și încă nu avem incertitudinea au fost sau nu contestate. - Adică asta ar putea dura și o lună? - Nu cred că poate dura o lună pentru că procesele judiciare în perioada electorală se examinează mai urgent, în termen de trei zile de la depunere în instanță.” 

Vă reamintim că sâmbăta trecută, membrii CEC au semnat și au trimis la Înalta Curte procesul verbal de confirmare a alegerilor prezidențiale, iar verdictul urmează să fie luat de Curte. Amintim că, în turului doi de alegeri prezidențiale, candidata PAS, Maia Sandu, l-a devansat cu o diferență de aproape 11 puncte procentuale pe Alexandr Stoianoglo, susținut de socialiști. Maia Sandu este primul președinte ales de popor, care a reușit să obțină două mandate.