19 decembrie 2022, ora 16:05

Președinta Consiliului Audiovizualului (CA), Liliana Vițu, a afirmat că decizia Comisiei Situații Excepționale, privind suspendarea licențelor de emisie a șase posturi TV, are la bază rapoarte de monitorizare ale membrilor CA și ale experților independenți de media.

Potrivit Lilianei Vițu, posturile au încălcat în repetate rânduri modelul de reflectare a evenimentelor naționale și internaționale, astfel, au informat cu rea credință, regulile ce țin de proprietatea posturilor TV în situația în care sunt indicii că acestea ar fi controlate dintr-un singur punct, reguli privind conținutul local și cel retransmis.

„Mai mult rapoarte de monitorizare, nu doar ale Consiliului Audiovizualului, dar și ale ong-urilor de media, cum ar fi CJI, APEL, au atestat încălcarea repetată de către aceste posturi a prevederilor Codului Serviciilor Media Audiovizuale. Implicit, pe parcursul acestui an au fost aplicate sancțiuni pentru lipsa unei informări corecte în reflectarea evenimentelor naționale, dar și pentru propagarea războiului și agresiunii contra Ucrainei. Acest fapt denotă o sfidare constantă a regulilor din domeniul audiovizualului. De exemplu, înainte de începutul războiului, 4 posturi din cele 6 vizate de dispoziția CSE retransmiteau activ emisiuni informative rusești, care reprezentau un atac informațional asupra Ucrainei și o pregătire informațională pentru invadarea acesteia”, a menționat șefa CA, în cadrul unei conferințe de presă.

Liliana Vițu spune că posturile vizate au ales să tacă despre războiul din Ucraina și să ignore știrile la acest subiect. 

La fel, televiziunile menționate au promovat persoane aflate în lista sancțiunilor internaționale, contrar unei decizii anterioare CSE. 

„Doar pentru nerespectarea articolului 13, asigurarea informării corecte, avem aplicate următoarele sancțiuni. NTV Moldova – 22 sancțiuni, Primul în Moldova – 17 sancțiuni, RTR Moldova – 14, Orhei TV – 13, TV6 – 13, Accent TV – 5 sancțiuni”, a mai spus șefa Consiliului Audiovizualului.

Mai mult decât atât, 4 posturi din cele 6 și-au schimbat proprietarul beneficiar final în ultimele luni fără acordul CA. De asemenea, toate aceste posturi nu respectă prevederile Codului privind volumul de conținut local pe care trebuie să îl producă. 

Totodată, Liliana Vițu a spus că suspendarea licenței de emisiei a posturilor TV nu este o luptă împotriva limbii ruse.

„Printre posturile TV, vizate în CSE se regăsesc și posturi cu programe locale, în limba română. Prin urmare, nu este vorba, sub nici o formă despre o luptă contra limbii ruse. Este vorba de securizarea spațiului audiovizual național. Totodată, acțiunile de securizare a spațiului audiovizual nu sunt îndreptate sub nici o formă împotriva unei limbi. Din spațiul nostru mediatic fac parte posturi și emisiuni în limba ucraineană, bulgară, găgăuză, rusă și romă. Codul serviciului audiovizualului garantează ca fiecare minoritate să aibă acces la programe în limba lor maternă”, a subliniat șefa CA.

TV8.md amintește că în seara zilei de vineri, 16 decembrie, Comisia Situații Excepționale a dispus suspendarea licențelor, pentru perioada stării de urgență, a mai multor posturi de televiziune controlate de deputatul fugar Ilan Șor, dar și de Partidului Socialiștilor din Republica Moldova.

Astfel, vor fi suspendate licențele următoarelor posturi: Primul în Moldova, RTR, Accent, NTV, TV6, Orhei TV.

01 martie 2026, ora 20:10

Peste 460 de curți din Chișinău au fost incluse în proiectul „Curtea Europeană”, pentru a fi reabilitate. Lucrările însă, începute în octombrie 2025, avansează mai greu decât s-a planificat, recunoaște ministrul Infrastructurii. Invitat la „Cutia Neagră”, Vladimir Bolea a explicat că problema nu ține de lipsa banilor, ci de capacitatea redusă a companiilor de construcții de a prelua și executa lucrările.

„Când europenii ne spuneau că nu o să fie problema Moldova în bani, dar în implementare, în 2025 noi am ajuns la fundul sacului la companiile care pot executa lucrări. Dacă noi încă la primele 128 de sate am găsit agenți economici care să construiască drumurile prin sate, următoarea cifră de agenți economici era lipsă totală. La 30% din primării, când au anunțat licitația, nu s-a prezentat nicio companie”, a precizat ministrul. 

Autoritățile nu s-au așteptat ca la licitațiile pentru construcția curților, în valoare de până la cinci milioane de lei, să nu se prezinte niciun agent economic.

Totodată, Vladimir Bolea a menționat că o parte din licitații au fost câștigate de aceeași companie: „Au fost 11 curți câștigate de o singură companie, din 58. Compania care a câștigat a prezentat cel mai bun preț, a făcut cea mai bună ofertă și principiul de organizare a licitațiilor este pe cel mai mic preț”.

Prin urmare, pentru următoarele licitații, regulamentul va fi modificat: „Una dintre sarcinile obligatorii, o companie nu poate câștiga mai mult decât 5 obiecte. Chiar dacă prezintă prețuri foarte bune, tu nu poți câștiga mai mult decât 5”. 

Ministrul a mai declarat că în primăvara acestui an vor fi scoase la licitație încă 32 de curți, pentru care proiectarea este deja finalizată.

TV8.md amintește că Programul „Curtea Europeană”, lansat de Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, prevede modernizarea curților de bloc din Chișinău și suburbii. Pentru fiecare proiect pot fi alocați până la cinci milioane de lei, în funcție de necesități. 

Fondurile sunt utilizate pentru repararea căilor de acces și a trotuarelor, instalarea iluminatului stradal, amenajarea parcărilor și a terenurilor de joacă, montarea mobilierului urban și adaptarea accesului pentru persoanele cu dizabilități.

La finalul lunii noiembrie 2025, ministrul Vladimir Bolea a anunțat că din 2026 programul va fi extins și în alte orașe, printre care Cahul, Căușeni și Hîncești.