21 decembrie 2022, ora 10:19

Președintele Platformei Demnitate și Adevăr (DA) argumentează decizia Biroul Politic Național al Partidului privind retragerea sprijinului politic Fracțiunii Platforma DA din CMC. Potrivit lui Dinu Plîngău, au existat confruntări pe interior, iar acestea s-au amplificat odată cu votarea de către consilierii municipali a unor proiecte controversate.

„Nu ne mai putem ascunde că pe interiorul partidului au existat o confruntare între noua și vechea conducere. (...) Am atenționat, deja foștii colegi de Partid, despre un eventual vot pentru aceste proiecte controversate. I-am atenționat că voi solicita Biroului Politic Național retragerea sprijinului politic întregii fracțiuni în cazul în care vor recurge la aranjamente politice cu socialiștii și cu primarul Ion Ceban pentru a vota aceste PUZ-uri. Toată Primăria a vuit, atât pe parcursul săptămânii trecute, cât și curente, despre aranjamente. S-au adus acuzații extrem de grave despre corupția din Primărie și am sperat până în ultimul moment că nu toți consilierii municipali vor vota pentru aceste decizii controversate. Din păcate, mulți nu au rezistat tentațiilor care există acolo”, a declarat Dinu Plîngău.

Totodată, președintele formațiunii a precizat că acele voturi date de foștii membri ai Platformei DA, în favoarea a două din șase Planuri Urbanistice Zonale extrem de controversate, nu reprezintă poziția formațiunii. Partidul se disociază de consilierii municipali, de declarațiile și voturile lor.

TV8.md reamintește că decizia a fost luată în contextul în care Consiliul Municipal Chișinău a votat două din șase Planuri Urbanistice Zonale (PUZ-uri) extrem de controversate. În urma aprobării acestora, în Chișinău ar urma să fie ridicate mai multe clădiri, potrivit criticilor, ar fi ilegale. 

30 de consilieri au votat pentru -  13 de la PSRM, 8 de la Platforma DA, Corneliu Pîntea de la PUN, Victor Mîndru de la PSDE, fostul PD, Ivan Filimon de la PCRM, dar și independenții Aliona Mandatîi și Ala Tîșcul, ex-platforma DA, Serghei Afanasenco și Valentin Cebotari. 

Votul din CMC a provocat reacții și la conducerea Partidului Platforma DA. Liderul formațiunii, Dinu Plângău a solicitat secretariatului partidului convocarea de urgență a ședinței Biroului Politic Național.

16 ianuarie 2026, ora 08:55

Situația din Republica Moldova s-a schimbat în bine în ultimii ani, iar perspectivele de integrare europeană sunt mai aproape ca oricând, consideră politologul și jurnalistul rus Alexandr Morozov, stabilit în Cehia. Opinia a fost exprimată în cadrul emisiunii „Новая неделя” cu Anatolie Golea de la TV8.

Morozov a explicat că după destrămarea URSS a apărut așa-numitul „spațiu post-sovietic”, în care Rusia a rămas principalul centru de influență, iar Republica Moldova a stat mult timp într-o zonă nesigură, între Europa și Federația Rusă. În plus, regiunea transnistreană, care nu este controlată de autoritățile constituționale, a menținut țara într-o stare de vulnerabilitate.

Invitatul emisiunii a menționat că războiul început în 2022 în Ucraina schimbă radical realitățile din regiune și afectează direct vechea ordine post-sovietică.

„Desigur, toată lumea înțelege că Republica Moldova se află acum într-o situație istorică dificilă. Pentru că războiul care se desfășoară din 2022 schimbă complet harta spațiului post-sovietic. După 1991 exista o inerție, că există Moscova și Rusia, iar în jurul lor este spațiul post-sovietic. Iar această construcție, acum, se destramă activ.

Republica Moldova este prinsă între războiul din est și Uniunea Europeană. Totuși, circumstanțele s-au schimbat în bine pentru Moldova în ultimii doi ani, pe fundalul numeroaselor negocieri privind integrarea sa în Europa”, a declarat Alexandr Morozov.

Potrivit lui, unul dintre motivele pentru care Moldova a fost ani la rând într-o poziție instabilă a fost conflictul transnistrean, însă acum, în Europa, se conturează tot mai clar perspective ca această situație să fie soluționată.

În același timp, politologul susține că direcția europeană nu mai este doar o opțiune, ci un curs care ține de evoluția istorică a regiunii.

„După prăbușirea Uniunii Sovietice, Moldova nu poate rămâne istoric la nesfârșit într-un spațiu intermediar. Din punctul meu de vedere, aici există pur și simplu o logică istorică: peste 5 ani sau peste 10 ani, Moldova inevitabil va ajunge în interiorul spațiului european”, a mai spus Morozov.

Republica Moldova și Ucraina au obținut în iunie 2022 statutul de țări candidate pentru aderarea la Uniunea Europeană. Autoritățile de la Chișinău au declarat drept obiectiv național aderarea la UE până în 2030, iar Guvernul crede că un asemenea termen este considerat realist.

TV8.md amintește că Republica Moldova a depus cererea de aderare la UE la scurt timp după ce trupele ruse au invadat Ucraina. În luna iunie a anului 2022, am obținut statutul de candidat la Uniunea Europeană, iar în 2023, cele 27 de state membre ale UE au dat undă verde pentru începerea negocierilor de aderare.

Obiectivul național al Republicii Moldova este de a adera la comunitatea internațională până în anul 2030. Într-un interviu exclusiv pentru TV8, vicepreședinta Comisiei Europene, Kaja Kallas, a subliniat că scopul este sută la sută realist dacă sunt accelerate procesele de reformă.

În mai 2025, președinta Maia Sandu a declarat la „Новая неделя” că există șanse ca Republica Moldova să finalizeze negocierile de aderare la Uniunea Europeană până la sfârșitul anului 2027. 

Ulterior, Parlamentul European a adoptat un raport în care laudă „angajamentul exemplar” al Republicii Moldova de a progresa în procesul de aderare la UE. În document, eurodeputații evidențiază că relațiile Moldova-UE au intrat într-o nouă etapă, în contextul în care cooperarea s-a intensificat, iar autoritățile de la Chișinău fac eforturi susținute pentru a alinia legislația națională la cea comunitară. 

În decembrie 2025, Republica Moldova a primit acordul tuturor celor 27 de state membre UE pentru lansarea negocierilor tehnice pe trei clustere: statul de drept și justiția, piața internă și economia, precum și politica externă și securitatea. Deși deschiderea oficială rămâne blocată de Ungaria, Uniunea Europeană susține că a ales o cale alternativă, deschizând informal aceste capitole pentru nu bloca procesul de aderare.