Creștinii sărbătoresc astăzi Nașterea Domnului. Sărbătoarea Crăciunului marchează nașterea de acum mai bine de două mii de ani a lui Hristos.
În Republica Moldova, una dintre cele mai vechi tradiţii de Crăciun este păstrarea luminii. Deşi acest obicei mai este păstrat de foarte puţini locuitori, în unele sate, oamenii încă mai trudesc pentru păstrarea luminii. Astfel, în seara de Ajun, moldovenii aprind un rug din buşteni pentru a ţine cât mai mult lumina.
În Ajun, femeile coc bucăţi de aluat, modelate în formă de opt incomplet. Preparatul poartă numele de colăcei sau crăciunei și sunt agățați pe perete, lângă icoane, unde rămân până la echinocţiul de primăvară, în 23 martie. Colăcelul copt în Ajunul Crăciunului este luat apoi de bărbatul casei când iese la arat. După ce prima brazdă este trasată, bărbatul rupe crăciunelul în trei bucăţi, dintre care una o pune sub brazdă. O altă bucată o dă animalelor din gospodărie, iar pe cea de-a treia o mănâncă el.
De asemenea, o veche tradiție este „mersul cu icoana”, un fel de colindat care se face de către preoții satului cu icoana Nașterii Domnului, binecuvântându-se casele, gospodăriile și creștinii.
Unul din obiceiurile principale ale Crăciunului este colindatul. În mod tradițional, obiceiul colindatului în Moldova este practicat de către flăcăi și fete, dar și de către cei mici. Prin obiceiul copiilor de a merge cu colindul și cu Steaua, se vestește Nașterea Mântuitorului.
Colindătorii poartă trăistuţe în care pun darurile oferite de gazde, obiceiul semnificând noroc şi belşug în casa gospodarului. Cadoul tradițional pentru colindători sunt colaci mari pregătiți special, pentru copii – colaci mai mici, hulubi, nuci și bomboane.
În Republica Moldova sunt localități din nordul și sudul țării care sărbătoresc Crăciunul pe 25 decembrie. În majoritatea localităților, totuși, Nașterea Domnului este sărbătorită pe stil vechi, pe 7 ianuarie.
