13 septembrie 2022, ora 15:49

Procuratura Anticorupție vine cu detalii în dosarul „blanchetelor pentru pașapoarte”. În privința a patru persoane, vizate în dosar, dar care nu s-au prezentat la audieri, procurorii anticorupție au înaintat demersuri în instanța de judecată, unde au solicitat aplicarea măsurii preventive sub formă de arest preventiv în contumacie, pe un termen de 30 zile. 

Este vorba despre Vladislav Zara, fost șef al Agenției Servicii Publice și beneficiarii efectivi a plăților achitate nejustificat, urmare a încheierii abuzive a unor acte juridice de către Agenția Servicii Publice, entitate succesoare a  Î.S. „CRIS REGISTRU” - Vladimir Plahotniuc, Vladimir Andronachi și Alexandru Vîlcu. La domiciliul ultimului, oamenii legii au făcut percheziții la începutul lunii mai. Astfel, în rezultatul examinării demersurilor înaintate de către procurorii anticorupție, pe parcursul zilelor de 09 septembrie 2022, și respectiv 12 septembrie 2022, magistrații Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana au emis mandate de arestare preventivă în privința celor patru persoane vizate supra, pe un termen de 30 zile. 

Subsidiar, în continuare procurorii urmează să întreprindă acțiunile suplimentare care se impun în vederea anunțării în căutare a persoanelor enunțate și asigurarea prezentării acestora la organul de urmărire penală.

Urmărirea penală pe acest caz, a fost pornită în data de 22 octombrie 2021 de către Procuratura Generală, pe faptul  abuzului de serviciu, săvârșit din interes material, de către factorii de decizie din cadrul Agenției Servicii Publice. Ulterior, în data de 5 aprilie 2022, Procuratura Anticorupție a mai pornit o cauză penală pe faptul abuzului de serviciu, săvârșit în interesul unui grup criminal organizat. Aceste cauze penale au fost conexate într-o procedură unică.

Licitația pentru achiziționarea blanchetelor pentru pașapoarte a fost anunțată în vara anului 2021. Aceasta a fost însă anulată în septembrie anul trecut. Licitația a fost subiect de investigație „Cutia Neagră Plus”.

Potrivit anchetei realizate de „Cutia Neagră PLUS”, compania „Garsu Pasaulis” ar fi fost favorizată în cadrul licitației. Echipa „Cutia Neagră PLUS” a ajuns în posesia unui aviz secret al SIS, prin care fostul premier Aureliu Ciocoi și directorul de atunci al ASP, Vladislav Zara au fost atenționați despre aceste pericole și au primit recomandări să anuleze licitația. 

SIS a aflat că doi angajați ai ASP, care ar fi participat la elaborarea caietului de sarcini și a specificațiilor tehnice cu acces limitat din cadrul actualei licitații, sunt plătiți de mai mulți ani de compania lituaniană „Garsu Pasaulis” pentru anumite servicii, ceea ce provoacă suspiciuni de corupție.

Potrivit notei SIS,  șeful adjunct al Direcției generale tehnologii informaționale a ASP, Andrei Tighinean, primește lunar aproape 600 de euro de la compania „Garsu Pasaulis”. Banii îi sunt transferați pe contul bancar personal începând cu anul 2014. În total, funcționarul ar fi încasat peste 50 de mii de euro de la firma lituaniană. Un alt angajat din Departamentul tehnologic al ASP primește lunar de la același agent economic sume cuprinse între 200 și 500 de euro sub formă de plată pentru servicii.

Licitația a fost reluată în data de 1 decembrie 2021. Valoarea estimativă a tenderului este de 427 de milioane de lei, mai exact, cu 71 de milioane mai puțin decât cea a licitației precedente, anulate în toamna anului trecut. 

La licitația de anul acesta, „Garsu Pasaulis” , vizată în ancheta „Cutia Neagră PLUS”, a propus o ofertă de aproape 177 de milioane de lei. Asta în timp ce potrivit ofertei de la tenderul de anul trecut, oferta companiaei lituaniene era de 498,356,865.92 de lei pentru livrarea a 1,5 milioane de blanchete pentru documentele moldovenilor.

„Garsu Pasaulis” a câștigat deja de două ori licitațiile pentru livrarea blanchetelor pentru acte, organizată de ASP și furnizează blanchete pentru actele emise în R. Moldova din  anul 2014.

22 noiembrie 2024, ora 17:59

Ajutorul financiar, promis de Uniunea Europeană Republicii Moldova au fost din nou subiectul unor speculații și interpretări politice. De această dată, ajutorul de 1,8 miliarde de euro, anunțat de șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a fost prezentat ca fiind condiționat de rezultatele alegerilor. În realitate, sprijinul financiar depinde exclusiv de implementarea reformelor și respectarea statului de drept, nu de culoarea politică a guvernării.

Subiectul suportului financiar promis de șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen la începutul lunii octombrie este readus în spațiul public sub o nouă formă.

„Acei 1 miliard 800 milioane euro care ei au promis că ne le vor da la prezidențiale, acum tot ei promit că le vor da înainte de parlamentare și asta cu condiția dacă iarăși o vom vota pe Maia Grigorevna și PAS-ul ei”, a declarat pe rețelele de socializare deputatul BCS, Bogdat Țîrdea. 

Potrivit deputatului, sprijinul financiar oferit de  Uniunea Europeană a fost condiționat de alegerea președintelui, iar acum și de alegerile parlamentare. În realitate, șefa Comisiei Europene a specificat din start că ajutorul financiar va veni pe parcursul următorilor 3 ani, prin urmare banii vor fi debursați treptat, în tranșe.

„Vom investi 1,8 miliarde de euro în economia dumneavoastră în următorii 3 ani și vom concentra aceste investiții pe domenii care vor genera creștere economică și servicii publice”, a menționat șefa Comisiei Europene, Ursula Von Der Leyen.

Din cauza proceselor birocratice, prima tranșa pe care ar urma să o primească țara noastră va fi abia peste câteva luni. Procedurile ulterioare se regăsesc și în comunicatul Comisei Europene din 10 octombrie. Mai întâi, Parlamentul European și Consiliul vor examina propunerea făcută de șefa Comisiei. După ce suportul va fi aprobat de organele legislative ale UE, Republica Moldova va fi invitată să își prezinte agenda de reformă în baza căreia va fi acordat ajutorul financiar.

„De îndată ce această agendă de reformă va fi adoptată de Comisia Europeană, prima plată va fi făcută. Eu cred că prima plată va fi făcută în prima jumătate a anului 2025. Nu știu exact care este data alegerilor parlamentare, ea nu a fost stabilită, dar e posibil ca prima plată să fie făcută înaintea alegerilor. Pentru noi, nu calendarul electoral este important, banii nu au un scop politic. Pentru noi este important ca banii să ajungă cât mai repede la oameni”, a declarat europarlamentarul, Siegfried Mureșan, în cadrul unei emisiuni televizate.

Astfel, ajutorul financiar oferit de UE nu depinde de cine câștigă alegerile sau de culoarea politică a guvernării. UE are deja experiența negocierilor cu executivul Partidului Democrat, care susținea că este pro-european, dar în practică încălca normele europene. Din această cauză, Republica Moldova nu a reușit să absoarbă nici ajutorul macro financiar de 100 de milioane de euro.

Banii pe care îi acordă Uniunea Europeană sunt condiționați de reformele pe care urmează să le implementeze statul beneficiar, capacitatea de administrare a fondurilor și respectarea principiilor statului de drept. Aceste condiții sunt obligatorii nu doar pentru țările candidate, dar și pentru statele membre UE.

 „În Ungaria, guvernează Viktor Orban. Încalcă statul de drept, nu respectă regulile europene și ca atare are blocate 20 de miliarde de euro fonduri europene. Deci un președinte anti-european, care încalcă legea, care încalcă statul de drept înseamnă că banii ar fi întârziați peste tot”, a mai spus Mureșan. 

Prin urmare, sprijinul european este acordat statelor care demonstrează, prin fapte, că vor să facă parte din familia europeană și vor respecta angajamentele Uniunii, nu doar la nivel declarativ.