12 января 2022, час 16:12

Agenția pentru Sevicii Publice (ASP) a reluat licitația pentru procurarea blanchetelor utilizate la perfectarea actelor. Valoarea estimativă a tenderului este de 427 de milioane de lei, mai exact, cu 71 de milioane mai puțin decât cea a licitației precedente, anulate în toamna anului trecut, din cauza mai multor nereguli semnalate. 

Astfel, ASP își propune să achiziționeze 1,5 milioane de blanchete pentru pașapoarte, cu 500 de mii de mai multe decât în cadrul licitației de vara trecută. De asemenea, ar urma să fie cumpărate și mai multe blanchete pentru buletine de identitate, mai exact, 782 de mii, dar și peste 300 de mii de blanchete pentru permise de conducere, adică de două ori mai multe decât în cadrul licitației precedente, precum și 532 de mii de blanchete pentru certificatele de înmatriculare a vehiculelor. 

În 2 septembrie, Agenția Servicii Publice a anulat licitația de peste jumătate de miliard de lei pentru procurarea de blanchete pentru acte, organizată de fosta conducere a instituției, atunci când s-a aflat că în Moldova vor fi organizate alegeri anticipate. ASP a informat atunci cele trei companii care au depus actele la licitație – „Certsign”, „Any Biztonsagi Nyomda Nyrt.” și „Garsu Pasaulis” că încheierea contractului este imposibilă.

O investigație marca „Cutia Neagră Plus” de la TV8 , realizată în luna iunie, a scos în vileag o serie de nereguli care au stat în spatele acestei licitații. O notă informativă secretă a Serviciului de Informații și Securitate ajunsă în posesia Cutiei Negre demonstrează că licitația ASP ar fi organizată în interesul unei companii implicată în multiple scandaluri internaționale de trucare a licitațiilor, implicare în spălări de bani și acte de corupție.

Deși reprezintă cea mai mare achiziție din ultimii ani, făcută de ASP,  procurarea de blanchete pentru buletine de identitate, pașapoarte și alte acte, în valoare de jumătate de miliard de lei, nu a fost inclusă inițial în planul de achiziții al Agenției Servicii Publice pentru anul 2021. La început de an, Agenția planifica să cheltuiască în 2021 doar 107 milioane de lei. În planul de procurări se regăseau până și felicitări hand-made pentru diferite sărbători, dar nu și licitația care va consuma de 5 ori mai mulți bani decât toate achizițiile planificate pentru acest an de ASP.

Experții economici care au analizat condițiile în care a fost organizată licitația au stabilit că ASP a încălcat mai multe reguli. De exemplu, au fost ignorate prevederile legale care obligau Agenția să publice mai întâi un anunţ de intenţie în Buletinul Achiziţiilor Publice.

Serviciul de Informații și Securitate a atenționat că tenderul trezește mari îngrijorări, riscuri de reputație pentru R. Moldova și pericol de trucare a licitației și favorizarea unui anumit operator economic.

CUTIA NEAGRĂ PLUS a ajuns și în posesia unui aviz secret al SIS prin care premierul Aureliu Ciocoi și directorul ASP Vladislav Zara au fost atenționați despre aceste pericole și au primit recomandări să anuleze licitația.Potrivit notei informative pregătite de SIS, instituția avertizează că unele condiții ale acestei licitații și caietul de sarcini ar favoriza compania lituaniană „Garsu Pasaulis”, care a câștigat deja de două ori licitațiile pentru livrarea blanchetelor pentru acte, organizată de ASP și furnizează blanchete pentru actele emise în R. Moldova din  anul 2014.

Întreaga investigație o puteți citi AICI.

21 сентября 2024, час 22:33

În ediția de astăzi a editorialului Verde-n ochi cu Mariana Rață aflăm de ce corupții și criminalii se tem de Uniunea Europeană și se opun procesului de integrare a Republicii Moldova în UE. 

Principalul motiv este frica de pușcărie. În momentul în care R. Moldova va deveni membră a UE, marii corupți din R. Moldova nu vor mai putea scăpa de pușcărie decât refugiindu-se în Rusia sau Africa. Cel mai dureros pentru ei însă este că vor pierde toate bunurile obținute prin fraudă -  case luxoase, mașini scumpe, avioane, iahturi, conturile bancare ticsite cu bani furați de la noi. Și nu mă refer aici la un vis frumos, ci la date concrete, confirmate oficial!

Ca să nu vă plictisesc cu multe cifre, am să vă arăt doar o hartă a lumii. Țările colorate în nuanțe de roșu sunt cele mai corupte din lume, iar cel colorate în galben - sunt cele mai puțin afectate de corupție. 

Așa cum se vede din desen, statele cele mai reziliente în fața corupției se găsesc în Uniunea Europeană. Iar Rusia se confruntă cu probleme de corupție, care se agravează de la an la an. Hărțile de mai sus prezintă Indicelui mondial de Percepție a Corupției. Dar haideți să vorbim despre lucruri și mai concrete.

Președinți, premieri, miniștri și deputați corupți există peste tot. Marea diferența este că în UE aceștia ajung să facă pușcărie. Iar în Rusia ei guvernează de zeci de ani. 

În ultimii 10 ani, în Uniunea Europeană, au existat mai multe cazuri notabile de condamnare a demnitarilor înalți pentru corupție:

Fostul prim-ministru italian Silvio Berlusconi a fost condamnat în 2013 la 4 ani de pușcărie;

Fostul președinte francez Nicolas Sarkozy a fost condamnat în 2021 la 3 ani de închisoare  pentru corupție și trafic de influență;

Fost președinte al Camerei Deputaților din România, Liviu Dragnea (prietenul lui Vlad Plahotniuc), a făcut 2 ani de pușcărie pentru acte de corupție. La momentul condamnării, era cel mai influent politician și oligarh din România. 

Justiția din Uniunea Europeană a reușit, în ultimul deceniu, să trimită după gratii cel puțin 5 prim-miniștri corupți, iar alți cinci președinți de țară au fost sau mai sunt cercetați penal pentru acte de corupție. 

În UE, politicienii corupți se tem de procurori și judecători. În Rusia, lucrurile stau pe dos. 

Nu există niciun caz în care un fost prim-ministru sau fost președinte să fi fost condamnat pentru corupție. Asta chiar dacă Rusia clocotește de corupție înaltă. 

În Rusia, fac pușcărie nu corupții, ci cei care luptă împotriva corupției. Iar cei mai mari demascatori ai corupției au fost pur si simplu omorâți: 

Boris Nemțov, unul dintre principalii opozanți ai lui Putin și un aprig luptător împotriva corupției din Rusia, a fost împușcat cu aproape zece ani în urmă în plină stradă, chiar lângă zidurile Kremlinului;

Cu jumătate de an în urmă, un alt lider al opoziției și demascator al marelor fraude din Rusia, Alexei Navalii, a fost ucis în pușcărie. Fusese condamnat la 30 de ani de închisoare pentru că a avut curajul să vorbească despre averile impunătoare, adunate din fraudă, ale elitei politice rusești;

Jurnalista de investigații  Anna Politkovskaya, a fost împușcată în liftul blocului în care locuia pentru anchetele despre marea corupție din Rusia.

Cele mai mari fraude financiare din Moldova le avem „importate” tot din Rusia. În primul rând, mă refer la Spălătoria rusească. 22 de miliarde de dolari proveniți din Rusia au tranzitat sistemul bancar moldovenesc în drumul lor spre paradisuri fiscale. R. Moldova a ratat, în acest caz, să încaseze cel puțin 540 de milioane de dolari, taxe de stat.  

Furtul miliardului are de asemenea rădăcini rusești, în fraudă fiind implicate mai multe companii și bănci din Rusia. 

Aceste dosare cu prejudicii de miliarde de lei încă nu au finalitate, deși au trecut 10 ani de producerea lor. Justiția moldovenească încă nu a decis la ce sistem de luptă cu corupția să se racordeze: la cel rusesc - mărinimos cu corupții sau cel european - necruțător cu cei care fură din banii publici. 

Nicio țară din UE nu a vrut singură să se curățe de corupția înaltă. Statele UE care au excelat în lupta împotriva corupției, au făcut-o sub presiunea structurilor Uniunii Europene care au condiționat suportul cu progrese concrete în combaterea corupției mari. Cel mai ilustrativ pentru noi este cazul României. DNA a excelat nu grație voinței politice din Guvern și Parlament, ci în pofida obstacolelor puse de politicienii români. Aliatul DNA în acestă luptă a fost poporul și Comisia Europeană. 

Așadar, Vă spun verde-n ochi: e timpul să alegem ce fel de luptă cu corupția ne dorim în Moldova. După modelul european – cu marii corupți în pușcărie, sau după modelul rusesc – cu ei în fruntea statului.