13 noiembrie 2022, ora 19:45

S-au folosit de funcțiile publice pentru a pune pe roate scheme prin care au păgubit fondul rutier cu milioane de lei. În schemă sunt implicați președinți și vicepreședinți de raioane, șefii direcției drumuri, dar și oameni de afaceri din raioanele Cahul și Cantemir. Majoritatea celor implicați au fost sau sunt membri ai Partidului Democrat. Deși au avut loc arestări și au fost deschise dosare penale pe numele acestor persoane, cei vizați se află astăzi în libertate, iar unii chiar se mai află  în funcții și își continuă nestingherit schemele.

Republica Moldova este statul cu cele mai proaste drumuri din Europa, arată un raport global de competitivitate din anul 2019. Iar un alt studiu realizat în 2022, de Administrația de Stat a Drumurilor, spune că peste 80% din drumurile publice moldovenești se află într-o stare mediocră, rea și foarte rea. În ultimii 3 ani, autoritățile locale au primit de la bugetul de stat 3,4 miliarde de lei pentru reparația și întreținerea drumurilor. Tot atâția bani au fost alocați și pentru drumurile naționale.     

Dacă la nivel național au fost construite, inclusiv cu bani europeni, mai multe drumuri moderne, atunci cele raionale și locale sunt într-o stare dezastruoasă. Și asta pentru că banii pentru reparația lor de multe ori s-au pierdut în scheme de corupție. Anchete penale au fost pornite multe, dar foarte puține au o finalitate în judecată. Pentru a înțelege cum funcționează aceste afaceri paguboase, Cutia Neagră Plus a mers în două raioane din sudul Republicii Moldova, unde a descoperit mai multe nereguli la reparația unor drumuri aflate în gestiunea consiliilor raionale. 

Începem călătoria noastră din sudul țării, pe un drum din raionul Cahul. Cratere în asfalt, mașini care scârțâie din toate încheieturile și șoferi nervoși, nevoiți să facă slalom printre găuri sau să meargă pe acostament. Cam așa arată realitatea pe drumul de acces spre satul Alexanderfeld. 

Sat german cu drumuri moldovenești

ȘTEFAN BEJAN, Reporter de investigație:

"Alexanderfeld este o localitate înființată la începutul secolului al XIX-lea de către coloniștii germani veniți în sudul Basarabiei. Germanii sunt cunoscuți în întreaga lume pentru drumurile pe care le au. Conform ultimului recensământ, în această localitate nu mai trăiește nici un german. Poate, asta este și problema!"

În octombrie 2021, firma Bau House SRL a câștigat o licitație pentru întreținerea și plombarea acestei porțiuni de drum. La un an distanță, drumul se află într-o stare deplorabilă, chiar dacă consiliul raional a virat anul trecut în contul firmei peste un milion de lei. Singurul lucru pe care l-a făcut compania timp de un an a fost să curățe gropile și să le pregătească de asfaltare. Acest fapt a făcut ca gropile din asflat să fie chiar mai mari decât înainte. Unele dintre ele ajung să măsoare până la un metru și patruzeci de centimetri. 

Șofer nervos:

"Circulați des pe aici? - Umblăm pe aici des, cu lumina suntem, Premier Energy. Umblăm la Alexanderfeld. - Și cum vi se pare drumul? - Drumul îmi pare că e tare rău, e destrămat drumul, bătaie de joc. Se strică mașinile. Stă de un an de zile așa, cu borți. Au făcut borțile și drumul nu l-au reparat, așa și stă."

În loc să responsabilizeze compania căreia i-au plătit pentru reparația drumului, în octombrie 2022, aleșii locali din Cahul au organizat o nouă licitație, pentru reparația aceleiași porțiuni de drum. Pentru reparația acestui drum, Consiliul raional Cahul va cheltui alte 1,7 milioane de lei. 

Bau House SRL  este o companie locală din Cahul, înregistrată în 2019 de către un om de afaceri din regiune, Alexei Ghinda și soția sa Natalia. Din primul an de activitate, compania a reușit să câștige mai multe licitații pentru drumuri în Cahul. Doar în 2021, Bau House SRL a obținut cel puțin 5 contracte de reparație a drumurilor și a unor clădiri publice, toate din raion. Valoarea totală a lucrărilor este de peste 5,7 milioane de lei. 

Fratele lui Alexei Ghinda, Ion Ghinda, deține o altă companie - Lumea Calității, înregistrată la aceeași adresă din Cahul. În ultimii doi ani, firma a câștigat, tot în Cahul, licitații de peste 4 milioane de lei.

Afacerile fraților Ghinda cu autoritățile locale s-au aflat de mai mult timp în atenția presei. Încă în 2016, Ziarul Național scria că două companii ale celor doi businessmani au câștigat într-un singur an 30 de contracte de reparaţii în Cahul. Publicația preciza că succesul la licitații se datora suportului din partea unor fruntași ai Partidului Democrat, inclusiv al Elenei Bacalu, vicepreşedinta raionului, și ulterior deputată PD. După fuga lui Plahotniuc din republică, Alexei Ghinda își lichidează una dintre cele mai profitabile companii și crează în loc una identică. Așa apare Bau House SRL. 

Am mers la sediul firmelor fondate de frații Ghinda pentru a discuta cu patronii, dar la adresa oficială, niciuna dintre companii nu are oficiu. Totuși, frații Ghinda le sunt cunoscuți localnicilor. 

Sediul real al firmei Bau House l-am găsit într-un alt capăt al orașului Cahul. Dar nici de această dată nu am avut noroc. Chiar dacă era mijlocul unei zile de muncă vagoneta de la intrarea pe teritoriul companiei avea ușa încuiată, iar în curte nu am am văzut decât o betonieră. Am sunat la numărul indicat pe un panou informativ și ne-a răspuns chiar proprietarul. Acesta ne-a spus însă că nu se află în localitate și nu poate să ne răspundă la întrebări. 

Alexei Ghinda, Patron Bau House SRL:

"Bună ziua! Noi am vrea cu domnul Alexei Ghinda - Da, eu sunt - Eu mă numesc Ștefan Bejan, sunt de la TV8, și aș vrea să ne vedem cu dumneavoastră, e posibil? Noi suntem aici la firma dumneavoastră, dar văd că e închis - Dar în ce privință? - Vrem să vă dăm niște întrebări în privința unui drum, pe care firma dumneavoastră l-a reparat. - Dar eu nu sunt pe loc - Dar ce puteți să ne spuneți despre drumul Alexanderfeld, firma dumneavoastră trebuie să-l repare, dar drumul nu este reparat. - Acum nu pot să vă răspund, vă rog frumos!"

Am revenit cu un apel telefonic două săptămâni mai târziu, și de această dată Alexei Ghindă a spus că preferă să nu răspundă la întrebări. 

În urmă cu șase luni, compania lui Alexei Ghindă, alături de mai mulți funcționari din Cahul, s-au aflat în centrul unui scandal. Atunci, procurorii au arestat 9 funcționari și oameni de afaceri din raionul Cahul, bănuiți de trucarea mai multor licitații publice. 

Între timp, o parte dintre cei arestați au revenit la locul de muncă. Marcel Cenușă, președintele raionului, a fost însă demis la o lună după arest. Iar Pavel Maximenco, șeful de la drumuri, a fost suspendat recent din funcție. O altă persoană implicată, Ruslan Nedov, deține în continuare funcția de vicepreședinte al raionului.

Ne-am întâlnit cu Marcel Cenușă ca să îi solicităm opinia viziavi de acest caz. Fostul președinte de raion nu a vrut însă să vorbească la cameră, Într-o discuție cu reporterul Cutiei Negre Plus, Marcel Cenușă ne-a explicat însă că Bau House a amânat timp de aproape un an de zile reparația drumului din Alexanderfeld din cauza condițiilor meteo. În schimb, compania a semnat o scrisoare de garanție prin care se angaja să repare drumul imediat ce vremea va permite acest lucru. Până în prezent, drumul așa și nu a mai fost reparat.

Alt raion, scheme asemănătoare

Și în raionul Cantemir oficialii locali au pus pe roate scheme de delapitare a banilor din fondul rutier. Reparația unui drum raional făcute de compania cahuleană Orizontul-Lux ridică mari semne de întrebare.

ȘTEFAN BEJAN, Reporter de investigații:

"Drumul raional Antonești-Leca. În anul 2020, Consiliul Raional Cantemir a reparat această porțiune de drum. Conform actului de recepție, semnat de vicepreședintele raionului Cantemir, drumul ar fi trebuit să aibă o lățime de 5,5 metri. Haideți să vedem împreună cât are de fapt. Patru metri și jumătate, exact cu un metru în minus."

În actul de recepție, semnat de vicepreședintele raionului, Andrei Ciobanu, tot el lider local al PDM timp de mai mulți ani, se menționează că: „Lucrările de întreținere și reparație pentru anul 2020 au fost îndepline în ansamblu”. 

Contactat de reporterul Cutia Neagră Plus, Andrei Ciobanu a refuzat să ofere o reacție, menționând că Agenția pentru Supraveghere Tehnică și CNA s-au expus deja asupra subiectului și nu au găsit nereguli.

Andrei Ciobanu, vicepreședintele raionului Cantemir:

"Pe aceste drumuri au fost Agenția pentru Supraveghere Tehnică, împreună cu CNA, s-au convins că lucrurile sunt îndeplinite în volumele respective și calitativ. - Putem să ne întâlnim să discutăm? - nu. Eu nu doresc lucrul ăsta! - De ce? - De-atâta, că eu am tot dreptul să nu vă ofer aceasta, fiindcă la toate adresările, scrisorile acestea, să-mi pierd timpul, eu nu mai vreau". 

Lucrările de reparație a drumului dintre Antonești și Leca au ajuns în iarna anului trecut în vizorul oamenilor legii. Ofițerii CNA l-au arestat atunci pe Valeriu Mocanu, șeful Direcției Construcții din raional Cantemir, pentru că ar fi luat mită 200 de mii de lei ca să favorizeze Orizontul-Lux la o licitație de reparație a drumurilor, în valoare de peste 10 milioane de lei. Alexandr Boiatiuc, administratorul firmei Orizontul-Lux, neagă acuzații aduse de procurori și spune că firma sa ar fi cheltuit pentru reparația acestei porțiuni de drum chiar mai mulți bani de cât prevedea contractul.

Alexandr Boiaciuc, Administrator Orizontul-Lux:

"-Voiam să vă întreb ce puteți spune dumneavoastră despre faptul că CNA l-a acuzat pe domnul Mocanu că ar fi luat de la dumneavoastră mită de 200 de mii de lei? - Eu nu pot să mă implic în treburile instanței. Eu cred că pot răspunde singur pentru mine, există prezumția de nevinovăție, până nimic nu este demonstrat, sunt pur și simplu niște…. - Dar e adevărat, dumneavoastră i-ați dat mită? - Eu nu i-am dat și nici nu pot să înțeleg cum am nimerit în acest dosar. Aș vrea să vă întreb în privința drumului din Antonești. Conform contractului, ar trebui să fie o lățime de 5,5 m, dar în unele părți lățimea este de 4,5 m. De ce e așa? - Acolo au fost făcute unele schimbări. Vreau să vă spun că Agenția pentru Supraveghere Tehnică a făcut verificări, este proces-verbal, încă din iulie 2021. Am fost verificați și noi am demonstrat că nu doar că nu am îndeplinit cerințele contractului, dar am făcut chiar cu 400 de mii de lei mai mult. Acești bani noi nu i-am cerut de la Consiliu".  

Pe de altă parte, Procuratura Anticorupție ne-a informat că procurorii nu au fost de acord cu raportul Agenției pentru Supraveghere Tehnică și au solicitat o expertiză în construcții, care a fost planificată pentru anul viitor. 

Nu este prima dată când compania administrată de Boiatiuc ajunge în vizorul organelor statului. În 2014, Orizontul-Lux a intrat în vizorul Inspecției Financiară a Ministerului Finanțelor, fiind acuzată că a primit nejustificat 800 de mii de lei din bugetul statului pentru lucrări neexecutate de lichidare a consecințelor inundațiilor din raionul Hîncești. Atunci, firma a fost amendată cu suma prejudiciului.

Șeful de la drumuri din Cantemir își continuă nestingherit activitatea până în prezent, chiar dacă la adresa consiliului au parvenit mai multe cereri prin care se solicita suspendarea lui din funcție. De fiecare dată însă, aleșii locali au respins cererea CNA și, chiar mai mult, au votat pentru mărirea salariului funcționarului. 

Deși aflat sub anchetă penală, potrivit CNA, Mocanu a continuat să admită nereguli în procedurile de licitații pentru reparația drumurilor. Într-o notă informativă, CNA-ul înștiințează Consiliul că, pe parcursul anului 2021, la reparația drumurilor din raion au fost admise mai multe încălcări. 

Valeriu Mocanu a fost sunat mai multe zile la rând de reporterul Cutia Neagră Plus, dar nu a fost de găsit, nici pe telefonul de serviciu, nici pe cel mobil. 

Un drum cu 400 de metri mai scurt

ȘTEFAN BEJAN, Reporter de investigație:

"Ani la rând, sute de șoferi au avut de înfruntat o asemenea porțiune deplorabilă de drum. Acest drum raional leagă satele Capaclia și Haragîș de drumul național. În total, în cele două sate locuiesc aproape 4 mii de oameni. Într-un final, în anul 2021, Consiliul Raional Cantemir a decis să pună pe lista de priorități și acest drum, care trebuia, după cum v-am spus, să fie asfaltat până la intrarea în sat. Pentru reparația acestei porțiuni de drum, aleșii locali au virat două tranșe. În total, suma se ridică la aproape șase milioane de lei. Exact de aici începe drumul spre Capaclia. Conform contractului de achiziții, această porțiune de drum trebuie să aibă 2135 de metri. Haideți împreună, să vedem cât de fapt are. Exact aici se termină asfaltul. După cum vedeți la bordul mașinii, sunt 1,7 km și nicidecum 2,1 km cum ar fi trebuit să fie." 

Licitația pentru reparația capitală a acestei porțiuni de drum a fost câștigată de firma Constdrum, administrată de Sergiu Drangoi. Sergiu Drangoi este consilier raional în Cahul și a fost în trecut unul dintre liderii Partidului Democrat din raion.

Până a fi consilier raional, Drangoi a deținut funcția de șef al Direcției construcții, gospodărie comunală și drumuri a Consiliului raional Cahul. În perioada când raionul Cahul era condus de reprezentanții Partidului Democrat, companiile lui Drangoi câștigau aici licitații pe bandă rulantă. În 2021, când Drangoi era deja consilier, compania lui a câștigat o licitație de 16 milioane de lei pentru întreținerea drumurilor raionale. Ulterior, licitația a fost anulată de judecători din cauza mai multor nereguli admise, iar, după cum menționează presa locală, raionul Cahul a intrat în iarnă cu drumurile nereparate.  

După fuga lui Plahotniuc, Drangoi a decis să se lepede de Partidul Democrat. În august 2020, mai mulți membri ai Organizației Teritoriale Cahul au semnat o declarație prin care au anunțat că părăsesc partidul, ca urmare a deciziei conducerii PDM de a-i exclude din partid pe Vladimir Andronachi și Eugeniu Nichiforciuc. În fruntea semnatarilor s-a aflat Sergiu Drangoi.

Drangoi spune că drumul este mai scurt din cauza faptului că a fost modificat tipul de asfalt planificat inițial, iar costurile au crescut. Conform lui, aceste modificări au fost introduse în contract.

Sergiu Drangoi, Administrator Constrdrum:

"Drumul de la Capaclia! - Da! - Deci tot licitația dumneavoastră. - Drumul ăsta trebuia să aibă 2 km 135 de metri, el la moment are un km 700, din ce cauză? - La momentul când s-a petrecut licitația și s-a făcut proiectul tehnic la Consiliul Raional Cantemir, se foloseau tipurile de asfalt de tip vechi. S-a petrecut licitația, s-a semnat contractul, când să efectuăm lucrările … probabil dumneavoastră cunoașteți că de anul trecut se folosește noul tip de asfalt, tip european. Și respectiv, Constdrum s-a adresat Consiliului Raional Cantemir să fie modificate tipurile de asflat, în corespundere cu standardele europene. Fiindcă asfalturile de timp vechi nu se mai produce în țară, a fost interzisă producerea. Și respectiv, atunci când au fost introduse noile tipuri de asfalt, ele deja au venit cu noi costuri, adică noile prețuri. Deja, asfaltul de nou tip, european, avea alte prețuri. Și respectiv, ținând cont că consiliul raional nu avea resurse suplimentare, eu am micșorat din suprafață."

Recent, Consiliul Raional Cantemir a lansat o nouă licitație pentru reparația celor 400 de metri de drum rămași. Pentru această porțiune, aleșii vor plăti aproape 2 milioane de lei din bugetul raional.

04 iunie 2023, ora 22:15

Mai multe cratere imense care amintesc de cele lăsate de meteoriți căzuți au apărut în ultimii ani în preajma unor sate din Republica Moldova. Gropile cu adâncime de peste zece metri nu au însă o proveniență cosmică, ci sunt consecințe ale neglijenței companiilor de construcție a drumurilor. O normă legală adoptată în urmă cu cinci ani în interesul firmelor de construcții, le permite acestora să extragă nisip și argilă pentru ridicarea terasamentului drumurilor de pe câmpii și imașuri apropiate de șantier. 

Aceeași lege îi obligă însă să respecte niște norme de exploatare a așa-numitelor gropi de împrumut și să le astupe de îndată ce șoseaua este finalizată. De multe ori însă companiile se eschivează de la aceste obligații, iar prejudiciul adus statului se ridică la zeci de milioane de lei. Cutia Neagră Plus a inspectat timp de câteva luni mai multe gropi de împrumut din republică și a descoperit grave încălcări. 

La câteva sute de metri de la intrarea în satul Coștangalia, raionul Cimișlia, la hotarul unor lanuri de grâu și a unor plantații de viță-de-vie se cască două cratere imense. Adânciturile de aproape zece metri în pământ sunt urme lăsate de o companie care a construit drumul de legătură dintre satul Porumbreni și orașul Cimișlia.

Specialiștii le numesc „gropi de împrumut”. De aici, constructorii de drumuri au primit dreptul legal să extragă lut sau nisip pentru ridicarea terasamentului șoselei moderne inaugurate cu mare fast în toamna anului trecut. Drumul a fost inaugurat, compania de construcții turcească Onur și-a luat banii. E vorba despre 30 de milioane de euro. Iar craterele de pe teritoriul satului Coștangalia au rămas să sperie localnicii. 

O lege adoptată încă în anului 2018, le permit companiilor să extragă argilă și lut de pe terenuri aflate în preajma drumurilor în construcții, cu condiția ca după încheierea lucrărilor, acestea să astupe gropile și  să aducă terenul în stare inițială. Lucru care nu se întâmplă aproape niciodată. 

ȘTEFAN BEJAN, Reporter de investigație:

“Ne aflăm pe una din “gropile de împrumut” din satul Coștangalia, raionul Cimișlia. În total, primăria a oferit Administrației de Stat a Drumurilor 13 hectare de pământ, pentru a extrage argilă și argilă nisipoasă, pentru construcția drumului M3”

Angajații companiei Onur s-au apucat abia acum să astupe dezastru pe care l-au lăsat în urma exploatării terenurilor publice. În ziua în care am mers să filmăm gropile de împrumut din Coștangalia, un escavator și șase camioane lucrau de zor. La escavarea acestor terenuri, firma a comis mai multe abateri de la legislație. 

ȘTEFAN BEJAN, Reporter de investigație 

“Conform legislației, o groapă de împrumut nu trebuie să aibă mai mult de cinci metri adâncime. Eu am un metru optzeci și cinci. Dacă ne uităm atent la această groapă, o să observăm cu ochiul liber că ea este mult mai adâncă.“

Prejudicii de milioane aduse mediului

Escavarea la o adâncime mai mare de cinci metri poate să producă mai multe efecte nefaste asupra mediului, să perturbeze circulația apelor subterane, risc de poluare cu uleiuri si alte substanțe toxice, explică experții. Ina Coșeru, președinta Comisiei de mediu spune că adâncimea de cinci metri este stabilită deoarece “asta presupune bineînțeles că mai repede poți să recultivezi locul, nu periclitezi apele freatice dacă e cinci metri, pentru că apele freatice sunt până la 30 de metri.” 

Am arătat imaginile filmate lui Sergiu Bejan, directorul Administrației de Stat a Drumurilor, una dintre instituțiile responsabile de monitorizarea procesului de extragere a argilei. Bejan crede că inspectorii ar trebui să facă mai multe vizite inopinate pentru a tăia din poftele constructorilor.

Observațiile noastre sunt confirmate și de constatările inspectorilor de mediu. Ion Bulmaga, directorul Inspectoratului de Mediu, ne-a spus că verificările făcute de ei au arătat că firma turcească a efectuat extrageri mult peste cantitatea stabilită în proiect. Prejudiciul adus statului este de aproape șapte milioane de lei. 

Ion Bulmaga, șeful Inspectoratului pentru Protecția Mediului ne-a spus că: “În urma controalelor efectuate de colaboratorii Inspectoratului de Mediu au fost depistate patru cazuri de extragere în afara perimetrilor atribuite. Au fost calculate și prejudiciile cauzate mediului prin aceste extrageri ilicite. Avem un prejudiciu de peste 250 de mii, peste trei milioane și două prejudicii de un milion treizeci și trei de mii și de aproape două milioane.” 

Primăria Coștangalia regretă că a permis extragerea

La aproape 3 ani de când a permis companiei Onur să extragă nisip, primarul localității, Efim Strogoteanu, își regretă decizia. “Prin decizia consiliului local au fost alocate aceste terenuri pentru “gropi de împrumut”. Însă, la moment, vă zic că îmi pare rău că am luat așa decizie, deoarece acolo s-au extras cantități enorme”, a ținut să menționeze primarul localității.

Primarul mai spune că în timpul escavării, compania de construcții a produs mai multe pagube.

“S-a deteriorat drumul, cu gropi. A mers de mai multe ori greiderul care a împrăștiat tot pietrișul care mai era. Acum, când plouă, este practic imposibil de ajuns în sat. Și, nu s-a alocat nici un ban pentru reparația acestui drum. Oamenii erau nemulțumiți. Treceau mașini de mare tonaj prin sat și deteriorau drumul, cutremura tocmai și casa. Și au construit un pârău, au pus două tuburi și noi am avut inundații. Noi ne-am adresat la Administrația de Stat a Drumului, au venit niște experți, care dacă au fost trimiși de dânșii, tot interesele lor le-au apărat”, a mai precizat acesta pentru Cutia Neagră Plus.

Am mers la sediul companiei Onur din Comrat pentru a vorbi cu reprezentanții companiei. În Oficiul firmei am găsit doar două secretare. Am lăsat numărul de telefon și ni s-a promis că vom fi apelați. Până la moment însă nu am fost sunați de reprezentanții Onur. 

Pe teritoriul Republicii Moldova există în prezent 25 de “gropi de împrumut”. Ne-am propus să facem o inspecție la câteva dintre acestea pentru a vedea dacă situația de la Coștangalia este un caz singular. Ceea ce am descoperit însă ne-a îngrozit. Craterele imense lăsate de izbeliște la marginea satelor arată că extragerea necontrolată a argilei de către companiile de construcție a drumurilor este un fenomen răspândit la scară largă.

Gropi ca după bomardament

În apropierea localității Cornești din raionul Ungheni am găsit o situație similară cu cea de la Coștangalia. Încă din 2018 întreprinderea moldovenească Rutador SRL a început extragerea argilei. Anul trecut compania de drumuri a terminat de săpat, și-a luat utilajele și a plecat. Argila extrasă de la Cornești a fost folosită pentru construcția unei porțiuni de șase km de drum care ocolește localitatea Bahmut, raionul Călărași. Construcția centurii Bahmutului s-a aflat deseori în atenția presei, deoarece lucrările au durat tocmai șapte ani.

ȘTEFAN BEJAN, Reporter de investigații:

“Ne aflăm în apropiere de localitatea Bahmut. Nu! Nu este acel Bahmut, care este cunoscut de către toți și unde se duc astăzi lupte grele. Este Bahmutul din raionul Călărași, Republica Moldova. Deși, ceea ce a lăsat aici firma de construcții după extragerea argilei, seamănă ca și cum ar fi căzut o bombă. Ia uitați-vă aici ce crater. Locuitorii ne-au spus că acum mai bine de un an au avut loc ultimile extrageri și, de atunci, nimeni nu a mai venit să astupe aceste gropi. Ia uitați-vă, efectiv au abandonat această groapă. Aici s-a format și un mic lac.”

La doar câțiva metri de acest crater, găsim altul și mai mare. Nici în acest loc nu au fost respectate angajamentele pe care firma și le-a luat. Imaginile de aici par a fi inspirate din filme cu apocalipsă. 

ȘTEFAN BEJAN, Reporter de investigații:

“O groapă imensă. Cred că are mai mult de 10 metri înălțime. E greu să ne dăm seama. Au luat cât au putut. N-au ținut cont nici de cele mai elementare reguli de mediu. Observați! e mult mai mult decât cinci metri înălțime. Și au abandonat acest loc, la voia întâmplării, la voie mamei natură.”

“Ploile-nevoile”

Primarul orașului Cornești, Valeriu Morari, spune că anterior în acest loc a fost pășune iar firma a promis că va efectua toate lucrările de amenajare a terenului imediat după terminarea drumului. “Practic, la finalizarea lucrărilor de drum, cariera trebuie să fie amenajată conform standardelor care sunt - Să pună copaci? - Da! - Să pună iarbă! - Da!”, a declarant Morari.

Întrebat dacă a semnalat inspectorilor de mediu încălcările, primarul ne-a spus că el nu cunoaște normele de exploatare. “Da! Într-adevăr, adâncimea este foarte mare, dar eu, standardele date nu le cunosc. Dar, mai sunt alte instituții abilitate care trebuie să verifice”, s-a apărat acesta.

L-am sunat pe Anatol Mihalache, dirigintele de șantier, angajat de Rutador să fie responsabil de “groapa de împrumut” de la Cornești. Mihalache a dat vina pe vreme pentru întârzierea lucrărilor de acoperire a gropilor.

 ”Noi în toamnă, în noiembrie, înțelegeți, ploile-nevoile, n-ai cum lucra acolo. În primăvară iarăși la fel, toată luna aprilie a plouat. Am vrut să intervenim mai devreme. Nu am putut. Acum cu summit-ul ista toată tehnica a fost luată la Anenii Noi.  Noi am vrut mai devreme. Au fost ploile și nu am putut. Acolo nici nu puteai să te ridici sus. Acum săptămâna asta am ieșit cu lucrările la Bahmut și ne ocupăm și cu groapa de împrumut”, ne-a spus Mihalache la telefon.  

Drumul promis în schimbul lutului se lasă așteptat

În schimbul lutului gratuit oferit de primăria Cornești, Rutador urmează să repare și un km de drum de la intrarea în sat. 

Primarul se plânge că a transmis mai mult solicitări către companie și autorități, a primit asigurări că lucrările de reparație vor începe curând, dar cei responsabili încă nu și-au onorat angajamentul. “Conform programului de lucrări, asfaltarea drumului de acces spre Cornești a fost planificat să fie executat după finalizarea drumului de ocolire a satului Bahmut. Dat fiind faptul că lucrările au fost finalizate înaintea începutului sezonului rece al anului, iar temperaturile scăzute nu ne permit execuția a lucrărilor de asfaltare, antreprenorul va executa lucrările garantate îndată ce temperatura mediului ambiant va permite execuția lucrărilor de asflatare. Iaca!”, a citat primarul de Cornești dintr-un răspuns primit de la Rutador.  

Dirigintele de șantier ne asigură că în curând Rutador își va îndeplini promisiunea și va demara lucrările de reparație a drumului. “De la monumet până la calea ferată se repară total drumul ăsta. Este așa ceva, este ordin, banii sunt pregătiți pentru așa ceva. Până în august noi trebuie să finalizăm toate lucrările legate de drumul ăsta”, ne-a dat asigurări reprezentatul companiei.

Și Sergiu Bejan ne-a spus că reparația drumului va începe în scurt timp. “Noi îl facem, pentru că obiectul abia se finalizează. Acum noi facem rectificări în bugetul fondului rutier. Nu noi, dar ministerul. Și noi avem preconizați acești 900 de metri”, ne-a precizat șeful ASD. 

Au plătit amenda, dar spun că nu au comis nici o ilegalitate

Și în satul Troița Nouă din Anenii Noi, Rutador a lăsat în urmă un peisaj apocaliptic. O imensă pată galbenă și mormane de pământ tronează pe unul din dealurile acoperite cu iarbă fragedă. 

Inspectoratul pentru Protecția Mediului  spune că la exploatarea acestei gropi cu împrumut au fost extrase cantități de argilă mai mari decât prevedea proiectul de execuție. Prejudiciul adus statului este de peste 250 mii de lei.

Reprezentantul companiei neagă însă aceste acuzații și spune că Rutador a exploatat chiar mai puțin decât i s-a permis. “Nu! Asta nu e adevărat. Da noi acolo, tehnologic trebuia să facem suprafețele orizontale și trebuia să lucrăm cu tehnică grea. Temporat acolo poate mai adânc (n.r. am săpat) pe unele locuri, dar cantitatea scoasă este mult mai mică decât aceea care este permisă”, ne-a spus la telefon Sergiu Guțu, dirigintele de șantier, responsabil de groapa de la Troița Nouă.

Acesta este contrazis însă de șeful de la drumuri, care spune că Rutador a fost chiar amendată pentru încălcările depistate. “La Troița Nouă antreprenorul a fost amendat că a depășit acel volum pe adâncime, cu suma de 235 mii de lei, pe care a achitat-o. Și a fost impus să restabilească înapoi acele cote care au fost decapate și preîntâmpinat că dacă se mai repetă, desigur că urmările vor fi cu mult mai complicate”, a declarant Sergiu Bejan pentru Cutia Neagră Plus. 

O nouă “groapă de împrumut” – un nou crater

Același tablou dezolant îl găsim și la Hănăsenii Noi din raionul Leova. Primăria localității a oferit 59 de ari pentru extragerea argilei, folosită la reabilitarea drumului republican ce leagă Leova de Cantemir. Terenul a fost exploatat de firma turcească Ozka care și-a asumat ca după finalizarea lucrărilor să planteze copaci și arbuști pe pământul pustiit. În locul lor, la aproape un an distanță găsim în continuare o groapă imensă.

Sergiu Bejan ne asigură că Administrația de Stat a Drumurilor va avea grijă ca firmele să-și îndeplinească toate atribuțiile prevăzute în contract. ”În caz când admitem că se întâmplă ca antreprenorul nu-și onorează obligațiunile, atunci rămâne garanția de bună execuție. Finalizăm recultivarea deja din această garanție. Orice groapă de împrumut va fi dusă până la sfârșit 100% de administrația drumurilor”, a precizat Bejan. 

Ina Coșeru, președinta Comisiei de Mediu, spune că legislația are lacune și urmează să fie făcute mai multe modificări la Codul subsolului, inclusiv la exploatarea “gropilor de împrumut”. ”Noi o să facem fondul de recultivare funcțional, pentru că el era inclus în codul subsolului, dar nimeni niciodată nu a respectat acest fond. Fondul trebuie să fie o categorie aparte la agentul economic, care să respecte un plan de recultivare anual și atunci peisajele apocaliptice dispar. Se exploatează două hectare, după asta se recultivează, următorul teren și iar se recultivează. Noi creăm acum instrumente de monitorizare, de presiune în cazul în care agentul economic nu respectă și elaborăm și regulamentul de recultivare. Deci toate instrumentele care pot fi utilizate pentru a ieși din situația asta. Pentru că avem foarte multe locuri care au schimbat imaginea Republicii Moldova. Și multe cariere sunt într-adevăr în locuri valoroase din punct de vedere al peisajelor - de-a lungul Prutului, de-a lungul Nistrului”, ne-a informat deputata. 

“Din sursele noastre, am aflat că cei care se ocupă de astfel de activități nu-și onorează până la capăt obligațiile. De aceea noi am refuzat continuarea colaborării.”

Anticipând probabil că firmele de construcții nu se vor ține de cuvânt, mai multe primării au refuzat să le ofere terenuri pentru extragerea argilei. Așa s-a întâmplat la Rădeni, unde Administrația de Stat a Drumului a solicitat consiliului local să ofere 40 de hectare în folosință unei companii de construcții.

Petru Răbdău, primarul comunei Rădeni, spune că inițial primăria a dat acordul, dar într-un final a refuzat să permită extragerea argilei de pe terenul localității. “Noi am avut drumuri în șantier în localitate și vreau să vă spun că campioanele oricum crează disconfort, începând cu îmbrăcămintea rutieră a drumurilor existente, disconfortul locuitorilor prin nivelul înalt de gălăgie și praful care este mult, urmare a acestor lucrări. Noi am avut discuții și locuitorii au dat acceptul doar cu condiție ca să fie făcute careva investiții. Din sursele noastre, am aflat că cei care se ocupă de astfel de activități nu-și onorează până la capăt obligațiile - nu conservează groapa din care extrag argila, nu plantează. De aceea noi am pus o pauză și am refuzat continuarea colaborării”, a menționat primarul comunei Rădeni. 

Pe urmele lutului

Am pornit această investigație de la ipoteza că firmele de construcții abuzează de permisiunea de exploatare a gropilor cu împrumut și fură argilă și pentru alte scopuri. Mai multe surse ne-au confirmat că furtul argilei din “gropile de împrumut” este o practică frecventă pe șantierele din țară. Ne-am propus să verificăm această ipoteză. Am mers la Leova, acolo unde era un șantier în lucru activ. Două zile am stat pe urmele camioanelor care cărau lutul extras pentru construcția drumului spre podul de la Bumbăta. Nu am reușit să identificăm nici un camion care să se fi abătut de la traseu.

În schimb, am observat că groapa din care se extrăgea lut era una imensă, iar adâncimea depășea cei cinci metri legali. Am arătat imaginele filmate de la Leova șefului de la Inspectoratul de Mediu. Ion Bulmaga a remarcat și el că adâncimea pare să nu corespundă cadrului legal. Cu exactitatea, spune acesta, va fi posibil de stabilit însă doar după efectuarea controalelor. 

“Din ceea ce văd eu aici, s-ar părea inițial că sunt lucrări la o adâncime mai mare. Dar, nu cunosc care a fost nicelul solului până la începutul lucrărilor. Aceste puncte sun fixate în acele contracte. Ulterior, urmează să ieșim la fața locului să le contrapunem, punctele din proiectul atribuit și punctele din natură, pentru a vedea dacă sunt devieri sau nu”, a declarant Bulmaga.