14 ianuarie 2022, ora 11:44

Federația Moldovenească de Fotbal (FMF) ar putea lansa un post de televiziune cu tematică sportivă, deoarece a obținut licența de emisie în cadrul ședinței Consiliului Audiovizualului. Prin urmare. Federația a solicitat Consiliului eliberarea licenței de emisie pentru postul WE SPORT TV, ale cărui servicii de programe urmează să fie difuzate prin rețelele distribuitorilor de servicii din țară, scrie Media Azi.

Potrivit proiectului editorial al postului, administrația televiziunii își propune să realizeze producție proprie în proporție de 95% și promo, publicitate și teleshoping – 5%.

Alexandru Grecu, reprezentantul FMF și responsabil de proiectul media, a menționat că televiziunea va fi susținută de partenerii asociației.

„După cum bine știți, avem niște parteneri foarte solizi, cum este FIFA (Federația Internațională de Fotbal Asociație) și UEFA (Uniunea Asociațiilor Europene de Fotbal), două organizații mondiale importante pe plan mondial, cu bugede solide. Respectiv, noi am solicitat finanțare pentru un astfel de proiect în cazul în care vom obține licența de emisie de la CA. Urmează să stabilim cu ei bugetul divizat pentru acest proiect în funcție de programele pe care le vom face pe viitor”, a precizat Alexandru Grecu.

Potrivit lui, federația are o înțelegere prealabilă cu organizațiile menționate. De asemenea, potrivit lui, și partenerii locali și-au manifestat disponibilitatea de a susține televiziunea, inclusiv prin acordarea unei poziții avantajoase în grila programelor TV.

„Pluralismul, bineînțeles, este foarte important, dar și diversitatea mediatică este la fel de importantă și, printr-o decizie pozitivă de astăzi, noi vom contribui la asigurarea diversității pentru că va apărea un post de nișă. Subscriu, este foarte important să promovăm modul sănătos de viață și campionatele”, a afirmat președinta CA, Liliana Vițu.

Cu unanimitate de voturi, asociația a obținut licența de emisie pentru un termen de nouă ani.

Federația Moldovenească de Fotbal a fost fondată în 1990 și este membră afiliată a UEFA (din 1993) și a FIFA (din 1994). Președintele FMF este Leonid Oleinicenco. În 2014, în Republica Moldova a fost lansat primul post de televiziune de sport din țară  – Moldova Sport. Peste trei ani, canalul s-a transformat  în postul generalist Impact TV, după ce  a trecut prin mai multe perioade dificile de ordin financiar.

21 decembrie 2024, ora 23:11

Astăzi vorbim Verde-n ochi despre educație și salariile mizerabile pe care le primesc profesorii din R. Moldova versus majorările obraznice la pensii pe care le-ar putea primi din anul viitor judecătorii Curții Constituționale.

Zilele trecute, profesorii au ieșit la proteste să ceară salarii decente. În urmă cu o lună, Guvernul le-a promis majorări de 15% de la începutul anului viitor, dar pe ultima sută de metri le-a înjumătățit. În formula votată de Parlament la început de decembrie, profesorii ar urma să beneficieze de o majorare salarială netă între 600 și 900 de lei. Asta în condițiile în care salariul mediu pe economie va crește anul viitor cu 2.400 de lei. Simțiți diferența?

Cu sau fără această majorare, un lucru este cert: Profesorii sunt printre cei mai prost plătiți salariați din R. Moldova. Salarii mai mici au doar angajații din agricultură și cei din domeniul artei. Chiar dacă toate guvernările din ultimii 20 de ani au promis că educația va reprezenta o prioritate pentru ei, salariile cadrelor didactice au fost dintotdeauna sub media pe economie.

De exemplu, în 2020, salariul mediu din învățământ era de circa 7.000 de lei, cu 12% mai puțin decât media pe economie. În 2024, chiar dacă salariul unui profesor a crescut până la aproape 11.000 de lei, el este de fapt cu 24% mai mic decât salariul mediu pe țară. Astăzi, în Moldova, un sudor, electrician sau croitor este mai bine plătit decât un dascăl, pe umerii căruia stă sarcina de a educa următoarea generație de cetățeni.  

Dincolo de declarațiile siropoase ale politicienilor despre importanța imensă a învățătorilor, cifrele oficiale cu privire la distribuția bugetelor arată o realitate total diferită. De exemplu, în 2012, cheltuielile statului pentru învățământ reprezentau 8,4% din PIB, iar anul acesta – ele au scăzut până la 5,4% din PIB. Cei mai mulți bani au fost alocați protecției sociale, adică compensațiilor și ajutoarelor pentru cei vulnerabili financiar.

Și dacă alocarea banilor pentru compensații la facturi este de înțeles, atunci o ultimă inițiativă a Guvernului care își propune să vină cu stabilirea unor pensii nesimțit de mari pentru judecătorii Curții Constituționale este de-a dreptul scandaloasă. Dacă această modificare va fi acceptată de Parlament, cei șase judecători ai Curții vor putea beneficia de pensii în valoare de până la 80 la sută din salariile lor de funcție. Salariul unui judecător constituțional este de 82.000 de lei, astfel pensia acestuia ar putea ajunge la 65.000 de lei.

Când statul spune că nu are bani pentru profesori, dar îi găsește cu ușurință pentru un cerc de elită de judecători, revolta publică este firească. Salarii mici pentru învățători înseamnă și o educație mai proastă, iar prin consecință și o economie mai puțin dezvoltată. Această relație cauzală este demult demonstrată. Statele în care s-a investit sistematic în educație au ajuns economii mondiale. Statele care au neglijat domeniul educației se bălăcesc în sărăcie și corupție.  

Cât despre salarii, profesorii moldoveni pot doar visa la veniturile unor dascăli din Uniunea Europeană. Spre exemplu, un profesor din Olanda sau Danemarca are un salariu mediu lunar de 5.600 de euro, iar unul din România sau Bulgaria – de circa 1.100 de euro lunar. Și asta în condițiile în care prețurile de la noi și cele din România sunt aproape identice.

În concluzie, vă spun verde-n ochi, profesorii noștri merită mult mai mult, iar preocupările Guvernului și Parlamentului pentru confortul financiar nesimțit de mare al judecătorilor Curții Constituționale sunt cel puțin amorale în actualul context economic al țării. 

Pentru ce merite deosebite au meritat magistrații constituționale venituri lunare de peste 7.000 de euro, într-o țară în care profesorii ies la proteste pentru salarii care să-i scape de sărăcie?