/LIVE TEXT/ Război în Ucraina, ziua 816: Sfatul lui Băsescu pentru Moldova, atacuri mortale și navă distrusă! Avertizarea lansată de Estonia

investigații

/VIDEO ANCHETĂ/ Fost vicepremier, acuzat de preluarea unei afaceri. Cum a ajuns asociat în firmă folosindu-și influența

14 februarie 2022, ora 13:16

La Cutia Neagră Plus v-am prezentat în ultimul an mai multe investigații care arată cum deputați, miniștri, demnitari de stat sau simpli funcționari au reușit să adune averi colosale folosindu-și funcțiile publice. Astăzi, venim cu o nouă anchetă din același registru. Eroul este fostul Șef al Direcției Sănătate a Primăriei Municipiului Chișinău, tot el fost deputat și ex-vicepremier pe probleme sociale, Mihai Moldovanu. Astăzi, acesta este acuzat de unul dintre partenerii săi de business de atac raider asupra unei afaceri de milioane.

Totul a început în 2014,  când medicul Serghei Bejenari era în căutarea unui spațiu potrivit  pentru lansarea unei clinici oftalmologice. Mihai Moldovanu s-a oferit să-l ajute, în schimbul unei cote-părți din business. La 7 ani de atunci, după ce afacerea a crescut și a devenit profitabilă, partenerul de business îl acuză pe Moldovanu că ar încerca să pună mâna pe afacere, prin intermediul unor procurori și judecători pe care i-ar influența.

În ultima săptămână a anului 2014, Consiliul Municipal Chișinău a adoptat o decizie prin care a oferit în arendă unei companii private, proaspăt create, două etaje dintr-un bloc al Spitalului municipal pentru copii nr. 1, situat în centrul capitalei, pe strada S. Lazo. În spatele acestei decizii se ascunde o întreagă schemă de folosire a unui bun public în interesul șefului de atunci al Direcției municipale sănătate, Mihai Moldovanu. 

Fiica lui Moldovanu, fondatoare a firmei

Firma care a primit în arendă spațiul, SRL MedClinic International, a fost fondată pe 6 noiembrie 2014, având doi asociați: Angela Bejenari, soția lui Serghei Bejenari, cu cotă parte de 67% –  și jurnalista Cristina Moldovanu, fiica lui Mihai Moldovanu, cu o cotă de 33%. Administrator al firmei la acel moment era Serghei Bejenari.

A doua zi de la fondare, compania a solicitat Primăriei mun. Chișinău să-i fie oferite în chirie spații în clădirea spitalului pentru a deschide o clinică oftalmologică. Deși presa de investigații a scris atunci că Mihai Moldovanu ar fi lobbat în Consiliul Municipal Chișinău interesele acestei companii de a obține în arendă clădirea, și demnitarul, și acționarii companiei au negat acest lucru. 

„Nu-mi aparține. Cum să-mi aparțină mie? Pot fi verificate aceste lucruri”, declara în februarie 2018, Mihai Moldovanu într-un reportaj realizat de Prime TV.  

„Nu este proprietar altcineva decât mine. Ceea ce ziceți dumneavoastră că este privată, nu este nimic privatizat, asta este în chirie”, declara atunci și Serghei Bejenari, coproprietarul „MedClinic International”.

Astăzi, Serghei Bejenari recunoaște că totul a început cu un târg pe care el l-a avut cu Mihai Moldovanu și dezvăluie întreaga schemă.

Târgul dintre Moldovanu și Bejenari

I-am zis că mi-ar trebui o clinică cu o suprafață de minimum 500-1000 de metri pătrați unde aș putea să fac și să prestez aceste servicii. În acel moment am văzut că i s-o aprins și dumnealui  becușorul referitor la acest proiect, și interesul, și a zis că o să analizeze posibilitatea de a ne aloca acest spațiu. M-a întrebat: „da nu ai nevoie de partener”? Eu i-am refuzat și am zis că nu, chiar sincer așa a fost, puteți să-l întrebați”, își amintește Bejenari. 

Cu toate acestea, Moldovanu pare să îl fi convins pe Bejenari să îi ofere o parte din acțiunile companiei.  Omul de afaceri susține că asta practic a fost condiția pentru a intermedia obținerea contractului de arendă. 

Mi-a zis: „din caz că n-ai să accepți propunerea mea atunci cu garanție cam complicat în oraș să găsești altceva, dându-mi de înțeles că alte clădiri nu prea sunt. Așa mi-a dat de înțeles că ar fi mai bine să colaborăm și să mergem împreună că așa va fi mai ușor și totodată voi fi scutit de niște credite. A zis că nu va apărea, dat fiind faptul că era persoană publică, nu va apărea în firmă și a propus așa, ca să fie fiica dumnealui ca persoană apartenentă în acest business”, continuă să povestească fondatorul „Med Clinic Internațional”.  

Arendă în centrul Chișinăului cu 23 lei pentru un metru pătrat

După ce s-au înțeles cum să împartă cotele de acțiuni în companie, în regim de urgență, peste doar o lună, „MedClinic International” a semnat contractul de arendă pentru anexa Spitalului pentru copii de pe str. Serghei Lazo, pe un termen de 25 de ani. Iar prețul a fost stabilit atunci de 23 de lei pentru un metru pătrat, de  6 ori mai puțin decât media pe piață în acea zonă de centru. 

Contractul de dare în chirie a acelor spații din cadrul spitalului pentru copii a fost criticat dur, trei ani mai târziu, de către fostul director al Spitalului pentru copii „Valentin Ignatenco”.  La una din ședințele Consiliului Municipal Chișinău din 2018, Nicolae Starciuc l-a acuzat pe Mihai Moldovanu că și-ar fi construit o clinică privată în locul blocului de terapie intensivă al Spitalului pentru copii nr. 1.

NICOLAE STARCIUC, ex-director Spitalul „Valentin Ignatenco”: „El a furat de la copii terapia intensivă pentru că de când a făcut reforma bine chibzuită că Spitalul Nr 1 trebuie să fie pentru copii până la trei ani, unde cel mai des se întâmplă decesele, Moldovanu și-a luat lui 500 de metri de teritoriu unde a distrus terapia intensivă mai departe a făcut un spital de nimic. A demolat secția de terapie intensivă și reabilitare pe teritoriu și a construit un castel al lui”. 

Afacerea cu darea în arendă a acestui spațiu i-a adus bătăi de cap lui Moldovanu și în 2015, când Comisia Națională de Integritate a stabilit că funcționarul municipal a comis un conflict de interese în avantajul clinicii în care fiica sa se regăsea ca asociat. Imediat după această decizie a CNI, familia Moldovanu se retrage pe un timp din afacere, dar revine peste un an în persoana unei rude a demnitarului, Vitalie Ursul.Crește considerabil și cota de acțiuni atribuită acestuia, de la 33 %, cât avea fiica lui Mihai Moldovanu, la 45 %. Tot în acea perioadă de timp, în clinică se fac cele mai mari investiții: reparații, procurări de echipamente. 

Moldovanu devine oficial proprietar a celor 45 % din acțiunile clinicii oftalmologice abia în 2019, după ce renunță la toate funcțiile publice. În acte, acesta indică că a cumpărat pachetul de acțiuni de la ruda sa cu 3,4 milioane de lei. Tot atunci, insistă ca Serghei Bejenari să renunțe la funcția de administrator  al firmei, fiind înlocuit cu Sergiu Pogorevici, o persoană de încredere a lui Mihai Moldovanu. 

Acuzații reciproce între partenerii de afaceri

In pofida faptului că, oficial, până în 2019 nu a avut nicio legătură cu „MedClinic”,  Bejenari dă asigurări că fostul șef al Direcției sănătate s-a implicat activ în gestionarea companiei din primele zile de la fondare. 

SERGHEI BEJENARI, coproprietar, SRL MedClinic International: „Cam o dată în lună minimul aveam ședință unde dumnealui se implica în toate.  Aveam niște întâlniri unde noi discutam ce planuri avem, ce tehnică cumpărăm, ce investiții mai facem, așa a fost.În unele din discuții dumnealui tot mai insistent și mai insistent că clădirea e aportul dumnealui, că aportul acesta ar fi vreo sută de mii”. 

Disensiunile dintre cei doi acționari au pornit exact de la subiectul investițiilor făcute în companie. Potrivit lui Bejenari, ar fi vorba de milioane de lei. 

Din cifrele pe care le-a depus Cristina și împreună cu Ursul Vitalie, la capitolul împrumuturi a fost în jur de vreo două milioane și două sute, asta sunt împrumuturi, și la capitolul capital social undeva un milion și vreo șase sute de mii, pot să mă greșesc un pic. Din partea mea au fost împrumuturile în jur de vreo 3 milioane și jumate și investiția în capitalul social cam în jur de vreo 4 miloane și șapte sute de mii”.  

La rândul său, Moldovanu refuză să spună de unde a luat bani pentru investiții  în companie și despre ce sumă este vorba.

„- Câți bani ați investit prin fiica dumneavoastră?

La fel, acest subiect face parte din ancheta penală”.  

Astăzi, cei doi parteneri de afaceri sunt subiecți ai mai multor anchete penale și dosare civile, acuzându-se reciproc de fraude și încercări de preluare a firmei. Mihai Moldovanu cere excluderea din afacere a asociatului Serghei Bejenari,  invocând gestionarea frauduloasă a mijloacelor financiare ale firmei. De exemplu, Bejenari ar fi procurat utilaje de mare valoare prin intermediul altei firme care îi aparține, despre care Moldovanu spune că ar fi o firmă căpușă. 

La rândul său, Bejenari se apără, acuzându-l pe fostul demnitar că vrea să preia întreaga afacere pe bănuți. 

MIHAI MOLDOVANU: „Problemele și conflictul dintre noi a apărut în iulie 2021 când eu am solicitat un audit, un audit extern pe perioada când dl Bejenari a ocupat funcția de administrator. Deci în urma acestui audit extern, care a scos în evidență mai multe delapidări și evaziuni din partea lui Bejenari Serghei în proporții deosebit de mari, am inițiat câteva proceduri penale și civile, care urmează ca instanțele să se expună și să dea aprecieri pe marginea acestor delapidări și abuzuri care au fost făcute de către domnul Bejenari. Ce ține de procedura penală nu pot să mă expun pentru a nu prejudicia mersul anchetei”. 

SERGHEI BEJENARI:Discuțiile din loiale au devenit în discuții agresive, cu amenințări, cu propuneri: „dă-mi 500 de mii că eu plec”. Pe urmă s-au schimbat invers în moment când mi s-o propus să rămân în afacere, dar să-i mai dau, pe lângă faptul că-mi micșorează cota de apartenență până la 40%, să îi dau și 300 de mii de euro. Deci asta a fost cireașa de pe tortă. I-am spus: „gata Mihai, în așa variantă eu o să te dau în judecată pentru  faptul de nevărsare a banilor, pentru faptul că mă teroriza, mă fila, mă amenința”. Soția dumnealui și dumnealui în persoană proprie aveau o firmă de detectivi. Când am văzut amenințările astea ca un lucru regulat, unde eram amenințat și cu business-ul meu de bază, ca o să-mi distrugă „Interoptic”-ul, real în față: îți distrug și businessul ăsta  și businessul Interoptic, dacă nu vei face ceea ce-ți cer”.  Dar îmi cerea cert și clar din majoritar să devin minoritar, pachetul de control să-l cedez lui și încă bani să-i mai dau pentru falsurile pe care încerca să le pună pe foaie.  

MIHAI MOLDOVANU: „Iată tot ce declară domnul Bejenari acum se află în materialele unei anchete penale care va demonstra toate aceste lucruri, e corect sau nu e corect”. 

Referindu-se la aceste anchete penale, Bejenari susține că Moldovanu ar avea o influență mare asupra oamenilor legii: „Cum pot să mă simt în siguranță în momentul în care înțeleg că toate amenințările celea care erau atunci făcute și bătăile cu pumnul în piept ale dl Mihai Moldovanu, unde îmi zicea la un moment dat că el nu se teme de nimic, că absolut oricare întrebare va fi rezolvată în favoarea lui și nu altfel, eu înțeleg că așa și se petrece”. 

A vândut fiicei cota-parte din casă cu 3 milioane de lei

Mihai Moldovanu s-a aflat anterior de mai multe ori în atenția publică. Presa a scris despre averea impresionantă a familiei Moldovanu, obținută în perioada când lucra la stat. Mihai Moldovanu a fost coproprietar în alte două companii, ambele activând în pierdere în ultimii ani. În 2019, a vândut cu 600 de mii de lei cele 40% cotă parte pe care le deținea în Agrovas Impex SRL. Iar cealaltă firmă, Avisalim SRL, unde Mihai Moldovanu deține 47%, este în pierdere. Unica afacere prosperă care aduce venituri de milioane este MedClinic International SRL.  

Potrivit declarației din anul 2019, Mihai Moldovanu a obținut 3 milioane de lei din vânzarea a jumătate de casă ginerelui său. Pe numele lui Mihai Moldovanu mai sunt înscrise trei apartamente dobândite în anul 2003.   

ANDREI BORDIAN, reporter „Cutia Neagră Plus” : „În această casă din sectorul Botanica al capitalei a locuit Mihai Moldovanu cu prima sa soție. În 2019, acesta a vândut cota-parte din imobil cu 3 milioane de lei. Iar cumpărători au fost fiica sa Cristina și ginerele Alexandru Pleșca, fiul fostului ministru al Apărării, Valeriu Pleșca”.

Mihai Moldovanu refuză să vorbească despre imobilele pe care le deține în capitală.

MIHAI MOLDOVANU: „Toată informația este publică și dvs puteți vedea toate tranzacțiile pe care le-am făcut. Sunt și nume. Nu este secret nimic”. 

În 2017, Mihai Moldovanu a fost surprins de jurnaliști că locuia într-o altă casă de lux, împreună cu Mihaela Iacob, și ea bugetară la Primăria Chișinău. Cei doi au negat atunci că au participat financiar la construcția casei, care era înregistrată pe părinții pensionari ai Mihaelei Iacob. În 2020, casa a ajuns oficial în proprietatea lui Mihai Moldovanu și a soției sale, care au primit prin donație câte jumătate cotă-parte din imobil. Mihai Moldovanu si Mihaela Iacob sunt posesori și a unor mașini scumpe - o „Volvo” și o „Kia Sportage”. 

 „- Dumneavoastră dacă o să accesați  informațiile pe portalurile accesibile care țin de informații cu privire la bunuri, la tot tot ce vă interesează o să primiți această informație.

 - Noi vrem să știm dacă într-adevăr ați primit o jumătate de casă cadou.

 - Da ce-i scris acolo?

 – Contract de donație.

 - Păi dacă-i donație înseamnă că-i donație. Dvs cred că ați citit documentul”. 

ANI va verifica averea lui Moldovanu

La sfârșitul anului trecut, după ce Autoritatea Națională de Integritate a primit o sesizare, a decis să inițieze un control pe numele lui Mihai Moldovanu  pentru verificarea averii dobândite în perioada în care a deținut o funcție publică. În urma verificării prealabile, inspectorul de integritate a constatat că în perioada anilor 2013-2019, Mihai Moldovanu, împreună cu membrii familiei sale, au dobândit bunuri și au suportat cheltuieli de aproape 6 milioane și jumătate de lei. Inspectorul de integritate a considerat că există o bănuială rezonabilă că ar fi o diferență substanțială între averea deținută de Mihai Moldovanu și și veniturile obinute în perioada în care a fost subiect al declarării.

MARIA DASTIC, purtător de cuvânt al ANI: „În luna noiembrie 2021 a venit o sesizare la Autoritatea Națională de Integritate. Ea a fost transmisă în mod normal către inspectoratul de integritate și în 15 zile inspectorul de integritate căruia i-a fost distribuită această sesizare, a verificat conținutul și în verificarea prealabilă a considerat că este oportun de a iniția o procedură de control pentru a stabili toate circumstanțele descrise în plângere. Acum ne aflăm la etapa în care inspectorul de integritate înaintează demersurile necesare care instituțiilor vizate, inclusiv la angajatorul acestui subiect al declarării - la Direcția Sănătate a Consiliului Municipal Chișinău. Pe parcursul controlului, inspectorul de integritate va analiza tote circumstanțele, acuzațiile aduse în plângerea care a fost înaintată și după ce va fi luat și punctul de vedere al subiectului controlului, acesta va lua o decizie dacă  s-a încălcat sau nu legislația specială ANI la declararea averii”. 

Mihai Moldovanu a lucrat aproape toată viața sa la stat. Din 1993 până în 2007 - medic în Policlinica Aparatului Guvernului. Ulterior șef al Direcției Sănătate din cadrul Consiliului Municipal Chișinău. Apoi deputat și vicepremier. În toată această perioadă de timp, veniturile oficiale ale lui Moldovanu nu au depășit 10 mii de lei pe lună, cu excepția ultimului an lucrat la Primărie. 

/VIDEO/ Au fost despărțiți 11 ani, dar soarta i-a readus împreună. Povestea de iubire a lui Radu Dolgan și soției sale, Cerasela-Loredana
/VIDEO/ Au fost despărțiți 11 ani, dar soarta i-a readus împreună. Povestea de iubire a lui Radu Dolgan și soției sale, Cerasela-Loredana
/VIDEO/ Laundromat! Notele de plată pentru stat. Un judecător, despăgubit cu 850 mii lei. Cine cere 3 milioane de la Ministerul Justiției
/VIDEO/ Laundromat! Notele de plată pentru stat. Un judecător, despăgubit cu 850 mii lei. Cine cere 3 milioane de la Ministerul Justiției
/LIVE TEXT/ Război în Ucraina, ziua 816: Sfatul lui Băsescu pentru Moldova, atacuri mortale și navă distrusă! Avertizarea lansată de Estonia
/LIVE TEXT/ Război în Ucraina, ziua 816: Sfatul lui Băsescu pentru Moldova, atacuri mortale și navă distrusă! Avertizarea lansată de Estonia
/VIDEO/ Dragalin răspunde criticilor, după ultimul scandal în justiție: „Nu am venit în această funcție să-mi fac prieteni”
/VIDEO/ Dragalin răspunde criticilor, după ultimul scandal în justiție: „Nu am venit în această funcție să-mi fac prieteni”
De Ziua Internațională a Familiei, în Capitală va răsuna muzică și voie bună. Programe distractive, organizate în toate sectoarele
De Ziua Internațională a Familiei, în Capitală va răsuna muzică și voie bună. Programe distractive, organizate în toate sectoarele

investigații

/VIDEO/ Laundromat! Notele de plată pentru stat. Un judecător, despăgubit cu 850 mii lei. Cine cere 3 milioane de la Ministerul Justiției

19 mai 2024, ora 23:32

O ordonanță de scoatere de sub învinuire, emisă de o procuroră anticorupție din perioada lui Alexandr Stoianoglo, a deschis calea pentru 13 judecători implicați în Laundromat să ceară despăgubiri de milioane de la stat. Acești judecători susțin că prin cercetarea lor penală pentru complicitate în spălarea a 20 de miliarde de dolari din Rusia, le-au fost aduse pagube morale și materiale de sute de mii de lei. Ei obțin câștig de cauză în judecată, chiar dacă unii sunt în paralel condamnați pe alte dosare legate de Laudromat sau sunt cercetați penal pe alte dosare de corupție. Precedentul la care fac toți trimitere este al judecătoarei Domnica Manole, despăgubită cu 800 de mii de lei pentru că a fost cercetată penal pe un dosar pe care procurorii au renunțat ulterior la învinuire. Acest caz i-a încurajat să meargă în judecată după despăgubiri pe mulți alți magistrați cercetați anterior penal, inclusiv pentru acte de corupție.

Serghei Popovici este magistrat care judecă oameni și fapte la Judecătoria Comrat. În 2016, Popovici, împreună cu alți 14 judecători implicați în Laundromatul rusesc au fost arestați. Erau bănuiți de complicitate la spălarea a 20 de miliarde de dolari proveniți din Rusia.

În 2020, în perioada în care Procuratura Generală era condusă de Alexandr Stoianoglo, procurora anticorupție Mirandolina Sușițcaia a decis să-i scoată de sub urmărire penală pe toți judecătorii anchetați pentru complicitate în Laundromat. Anume această decizie a fost declanșatorul pentru cererile depuse de Popovici și alți colegi ai săi de restabilire în sistem.

Mai târziu, Popovici și alți judecători au mers în judecată și au cerut despăgubiri de milioane, pentru că au fost anchetați pe nedrept.

Decizia instanței: 850 mii lei prejudiciu moral pentru Popovici

La 4 aprilie 2024, Judecătoria Chișinău a obligat statul să-i achite judecătorului Serghei Popovici 850 de mii de lei. Deocamdată, aceasta este cea mai mare sumă dictată drept despăgubire pentru un judecător cercetat penal anterior. Decizia instanței a fost ținută în secret. A fost descoperită de reporterul Cutia Neagră PLUS în timpul documentării acestei investigații.

Ministra Justiției, Veronica Mihailov-Moraru recunoaște că decizia nu a fost făcută publică, dar nici nu a fost tăinuită, pentru că poate fi găsită pe site-ul instanței de judecată.

Toate hotărârile judecătorești sunt publice, ședințele sunt publice. Respectiv, nu văd niciun aspect care ar denota careva acuze de lipsă de transparență. Dimpotrivă, ne asigurăm să fie respectată publicitatea ședinței, dar și normele legale pe astfel de litigii destul de sensibile”, afirmă ministra. 

Aceasta nu este însă singura victorie a judecătorului Popovici. În ianuarie 2023, judecătorii au obligat statul să-i achite și salariul ratat, de 1 milion și 200 de mii de lei. Ministerul Justiției a contestat decizia la Curtea de Apel.

Popovici a fost despăgubit de instanță, chiar dacă este judecat pe un alt dosar legat de Laundromat. El este învinuit de pronunțarea unor decizii contrare legii, prin care a legalizat spălarea a 1,2 miliarde de dolari în cadrul schemei pusă la cale de Veaceslav Platon. Dosarul se află de 7 ani pe masa judecătorilor și se apropie de final.

Echipa Cutiei Negre a mers la una dintre ședințe, dar Serghei Popovici a refuzat să ne vorbească la cameră, dându-ne asigurări că este nevinovat.

400 mii lei pentru Ștefan Niță, găsit vinovat într-un alt dosar legat de Laundromat  

Avocatul lui Serghei Popovici este un alt fost judecător implicat în Laundromat - Ștefan Niță. În 2018, acesta a demisionat din magistratură. Un an mai târziu, a ajuns avocat. A obținut licență prin decizie de judecată, după ce Uniunea Avocaților a refuzat să i-o ofere din cauza dosarelor penale și a reputației pătate.

Pe 3 aprilie curent, Ștefan Niță a fost găsit vinovat de pronunțarea cu bună știință a unei hotărâri contrare, pentru ordonanța emisă în Laundromat. Nu va primi însă nicio pedeapsă din cauza expirării termenului de prescripție. Chiar și așa, Niță a contestat hotărârea la Curtea de Apel și se declară nevinovat.

Ștefan Niță: „În acest dosar nu există faptul infracțiunii, lucru care se cunoaște de la bun început. Nu este important ce doresc eu, important ce spune legea. În acest caz nu este componență de infracțiune și evident se impune doar o sentință de achitare. Indiferent ce va fi, sperăm că până la urmă vom obține această sentință”.

Decizia de condamnare a lui Niță a fost precedată de o alta prin care și el a fost despăgubit într-o cauză civilă trasă la indigo cu cea a lui Popovici. Judecătoria Chișinău a obligat statul să-i plătească 400 de mii de lei pentru suferințele morale provocate de acțiunile procurorilor. Și de această dată, echipa Cutia Neagră PLUS a constatat că despre decizia instanței s-a tăcut chitic. Fostul judecător Ștefan Niță este însă nemulțumit de sumă.

Ștefan Niță: „Da, am solicitat despăgubiri în volum de 800 de mii de lei, reieșind din practica recentă a instanțelor naționale, dar instanța de fond a decis  că suma care trebuie atribuită este de 400 de mii de lei. Am făcut recurs, pentru că nu suntem de acord cu acest cuantum din simplu motiv că el nu corespunde  practicii care este creată în ultima vreme”.

Ștefan Niță urmează să încaseze și alte 400 de mii de lei pentru salariul pe care l-a ratat în perioada în care a fost suspendat din funcția de judecător.

Un judecător cu 3 dosare penale solicită despăgubiri de la stat

Controversatul judecător Garri Bivol este deja bine cunoscut opiniei publice. De numele lui sunt legate acuzații de adoptare a unei hotărâri de judecată care a condus la atacul raider asupra Băncii de Economii în 2011, dar și alte decizii păguboase pentru stat.

Bivol este acuzat că a legalizat 640 de milioane de dolari din Laundromat. A fost suspendat din funcție în 2016, iar în 2020 - restabilit imediat după controversata decizie a procurorei Mirandolina Sușițcaia.

La trei ani distanță, ajunge iar în vizorul procurorilor în alte două dosare de corupție. În noiembrie 2023, în biroul și la domiciliul lui Garri Bivol au avut loc percheziții într-un dosar în care sunt implicați încă 3 judecători, inclusiv soția lui Bivol, Valentina Garabagiu.

În urmă cu două luni, CNA a anunțat că Garri Bivol, împreună cu un alt judecător și un avocat, sunt subiecții a încă unui dosar penal deschis pentru corupere și trafic de influență.  

Aceste noi recidive nu îl împiedică nicidecum pe Garri Bivol să pretindă de la stat despăgubiri de 1,2 milioane de lei pentru dosarul legat de Laundromat încetat de procurora Sușițcaia.

Am mers la o ședință de judecată în acest proces civil, dar Garri Bivol nu a venit.  Avocatul nu a fost prea vorbăreț.

Valentin Mardari: „Fără opinia clientului eu nu pot să fac acum careva comentarii. Cunoașteți că a fost depusă această cerere de chemare în judecată prin prisma legii 1545. Respectiv, urmează să se expună instanța pe parcurs. Astăzi au fost explicații și pledoriile sunt stabilite pentru luna mai. Atunci o să revin cu careva detalii. O să cer și opinia clientului vizavi de comentarii și o să vă răspund la toate întrebările”.

Pe cale de a iniția un nou dosar împotriva statului

În timpul ședinței de judecată, avocatul lui Bivol a declarat că ar putea pregăti o nouă cerere în instanță pentru achitarea despăgubirilor clientului său, dacă va fi achitat în cel de-al doilea dosar legat de Laundromat în care este judecat pentru pronunțarea unei decizii contrare legii. Pe 23 aprilie, Garri Bivol a fost achitat de prima instanță.

Acesta a lipsit și de această dată de la ședință, iar avocatul său a fost scurt în declarații, afirmând că s-au așteptat la o decizie de achitare, pentru că nu este componentă de infracțiune.

Magistrat plecat din sistem cere 1,2 milioane de lei

Pe 30 aprilie, un alt judecător vizat în Laundromat, Mihail Moraru, a scăpat basma curată și la fel urmează a fi despăgubit de stat. Moraru a activat la Judecătoria Ungheni. În decembrie 2011, a emis o ordonanță prin care a legalizat 300 de milioane de dolari din așa-numita „spălătorie rusească”. Judecătorul a demisionat în toamna anului 2015, înainte ca procurorii să-i înainteze învinuirea pentru complicitate la spălarea banilor.

Astăzi, Mihail Moraru solicită de la stat 1 milion și 250 de mii de lei cu titlu de prejudiciu moral. Acesta recunoaște că a decis să ceară bani după ce Domnica Manole a obținut o despăgubire mare prin judecată.

Reporter TV8:  - În baza căror calcule ați ajuns la această sumă?  

Mihail Moraru: - Din calculele foștilor judecători care au primit pagube morale: doamna Domnica Manole și dl Melniciuc. După sumele dumnealor am luat. Nu am luat din pod. Am calculat media între dl Melniciuc și doamna Manole. Nu am luat cea mai mare sumă și nici cea mai mică. Am calculat la zile cum s-a calculat și la dumnealor.

Chiar dacă ordonanța prin care au fost scoși de sub urmărire penală a fost emisă în 2020, 11 dintre judecătorii vizați în Laundromat au solicitat în instanță despăgubiri morale abia în toamna anului trecut. La bază au pus precedentul creat de cauza Manole.

Reporter TV8: - De ce nu v-ați adresat mai devreme în instanță decât cauza Manole? Nu ați știut că există posibilitatea asta?

Mihail Moraru: - Am știut tot, dar nu m-am grăbit.

Reporter TV8: - Dar ați avut cumva o înțelegere cu foștii dvs colegi, toți care sunteți vizați în aceste cauze penale, pentru că v-ați adresat toți în septembrie anul gtrecut?

Mihail Moraru: - Da, toți în septembrie. Așa s-a primit. Nu că ne-am înțeles, dar așa s-a primit că toți în luna septembrie ne-am adresat.

Ministerul Justiției consideră neîntemeiate solicitările judecătorilor vizați în spălătoria rusească.

Veronica Mihailov-Moraru, ministra Justiției: „Noi reprezentăm interesele statului și considerăm că, pe cauze pe care le-ați menționat, solicitările nu sunt întemeiate, reieșind din materialele pe dosar. De exemplu, poate sunt documente care atestă că nu a fost neapărat o achitare, sau a fost vorba de o încetare, sau încălcări de procedură. Nu putem generaliza, dar cert este că Ministerul Justiției întreprinde toate măsurile pentru a reprezenta interesele statului în limitele legale. Totodată, se expune și asupra prejudiciului material și moral, a cuantumului solicitat de către persoane, dacă sumele sunt întemeiate sau nu. Atestăm într-adevăr în ultima vreme la o creștere a acestor sume și la o creștere a sumelor dispuse de instanța de judecată, comparativ cu anii precedenți. Aici este discreția instanței care spune de ce consideră că o anumită sumă este întemeiată sau nu, asta se motivează în hotărârea judecătorească”.

Cea mai mare despăgubire, cerută de Ludmila Ouș

Nu doar magistrații implicați în Laundromat se judecă cu statul pentru a obține prejudicii fabuloase din cauza acțiunilor pretins ilegale ale procurorilor. Practica e larg răspândită în ultimii ani. Despăgubiri de la stat solicită și 3 dintre cele 5 judecătoare învinuite în toamna anului 2018 într-un dosar de corupție care a scandalizat atunci opinia publică: Ludmila Ouș, Galina Moscalciuc și Liubovi Brânză. Ultima chiar a fost filmată în birou, cu o cameră ascunsă de procurori, în timp ce număra bancnote de euro și împărțea banii în plicuri improvizate.

Cele 5 judecătoare implicate în dosarul de corupție din 2018 au fost acuzate de procurori că au primit mită, pentru mai multe hotărâri adoptate. În martie 2021, judecătoarele au fost achitate pe motiv că faptele nu întruneau elementele infracțiunii. Anterior, la solicitarea lor, mai multe dintre probele procurorilor din dosar au fost anulate de instanță, din cauza unor vicii de procedură. Singurii pedepsiți pe acel dosar au fost medicul care a dat mită și care și-a recunoscut vina și un asistent judiciar care a intermediat mita, condamnat cu suspendare.

Cu cazierul curățat, ex-judecătoarea Ludmila Ouș cere acum în judecată cel mai mare prejudiciu moral - 3 milioane de lei. A inițiat procesul civil împotriva Ministerului Justiției în vara anului trecut, deși a fost achitată în dosarul de corupție cu doi ani în urmă. Pe atunci, avocata care i-a reprezentat interesele în judecată era Veronica Mihailov, actuala ministră a Justiției. Ludmila Ouș ne-a explicat cum a estimat suma fabuloasă pe care o cere de la stat.

Ludmila Ouș: „Am analizat practica judiciară și CtEDO. Reieșind din faptul că eu am fost acuzată pe 4 componente de infracțiune, dintre care o parte sunt grave și o parte excepțional de grave, au fost aplicate toate măsurile speciale de investigații posibile și imposibile. S-a constat până la urmă că a fost ilegal și nici nu s-a constatat de fapt nicio probă în aceste măsuri speciale de investigație. În afară de aceasta, am fost presată să demisionez și am rămas în drum, în stradă. Și nu numai asta, reputația mea profesională a căzut total”.

În același proces, Ludmila Ouș cere statului să-i achite peste 130 de mii de lei, salariul ratat în perioada în care a fost suspendată din funcția de judecător și alte o sută de mii de lei, pentru că a fost lipsită de dreptul de a munci în calitate de avocat. În 2019, Uniunea Avocaților a refuzat să-i ofere licență, din cauza problemelor reputaționale. Și-a obținut însă licența prin hotărâre de judecată, în 2020.  

Ludmila Ouș: „Eu am solicitat întâi care este onorariul mediu al unui avocat pe an. Nu mi-a dat un răspuns nici Uniunea Avocaților, nici Serviciul Fiscal. Atunci am mers prin a solicita acest prejudiciu în baza salariului mediu pe republică, stabilit prin hotărârea Guvernului”.

Ludmila Ouș insistă că a fost anchetată penal la comandă politică, cu scopul de a o îndepărta de la examinarea unor dosare de rezonanță.

Ludmila Ouș: „Aveam dosarul Țuțu pe care trebuia să-l finisez în noiembrie. Eram deja la pledorii și trebuia să-l finisez. Știți că Țuțu era candidat la deputat la alegerile care urmau sa aibă loc în luna februarie. În afară de asta, aveam dosarul în procedură cu tentativa de omor al lui Plahotniuc. Evident că se dorea ca acest dosar să-l ia de la noi, pentru că nu îndeplineam indicațiile respective. După reținerea și înlăturarea noastră, primul dosar care a fost luat din gestiune a fost dosarul acesta”.

Ludmila Ouș activează în prezent în cadrul Inspecției Judiciare de la CSM. Anul trecut a candidat la funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii, dar s-a retras din concurs înainte de evaluarea Comisiei Pre-Vetting. Anul acesta, Ludmila Ouș a candidat la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție, dar a refuzat să se prezinte la audierile Comisiei de Vetting.

500 mii lei pentru Melniciuc, dar decizia a fost contestată la Apel

În ianuarie anul trecut și controversatul judecător Oleg Melniciuc a venit în instanță să ceară despăgubiri de la stat. Calea spre obținerea achitării prejudiciului de jumătate de milion de lei i-au deschis-o procurorii. În 2020, aceștia au renunțat la învinuiri pe un dosar în care Melniciuc era cercetat pentru trafic de influență.

Judecătoria Chișinău i-a dat câștig de cauză lui Melniciuc și a obligat statul să-i achite întreaga sumă solicitată. Ministerul Justiției a atacat hotărârea cu recurs.

Oleg Melniciuc: „Eu am calculat reieșind din practica existentă. Părțile urmează să argumenteze. Dacă cineva consideră că este cauzat un prejudiciu mai mic, urmează să-l argumenteze și atât. Până când noi nu avem nicio argumentare”.

În referința depusă în instanță, Procuratura Generală a solicitat respingerea cererii lui Melniciuc pe motiv că pe un alt dosar pornit de procurori în 2017, Melniciuc a fost deja condamnat de prima instanță la 7 ani de închisoare pentru îmbogățire ilicită.

„Urmărirea penală în ambele cauze s-a desfășurat absolut în aceeași perioadă: 2017-2020. Respectiv, orice distincție aferentă suportării suferințelor sau cauzării prejudiciului moral doar pe una dintre spețe, ar fi o abordare absolut eronată. Până când instanțele de judecată nu se vor pronunța asupra vinovăție sau nevinovăției ,,definitive” a reclamantului pe capătul de acuzare privind îmbogățirea ilicită, nu poate fi constatată ilegalitatea acțiunilor procesuale în privința sa”, a argumentat Procuratura.

Oleg Melniciuc a fost suspendat din funcția de judecător în 2022, după ce a fost condamnat pentru îmbogățire ilicită.

În aprilie curent, magistratul s-a ales cu un nou dosar penal, pentru hărțuirea sexuală a unei studente care și-a făcut stagiul de practică la judecător. Melniciuc declară că sunt „niște aberații”.

Prejudiciile pentru magistrați, mai mari decât cele dictate de CtEDO

Avocatul asociației „Promo-LEX”, Vadim Vieru, atrage atenția că s-a format o discrepanță mare în deciziile luate de instanțele naționale pe cazuri de despăgubire a persoanelor anchetate penal pe nedrept. Prejudiciile acordate recent unor judecători întrec cu mult chiar și sumele oferite de CEDO în cauze similare.

Vadim Vieru: „De exemplu, pe o cauză penală pornită ilegal și arestul unei persoane pe o durată de două luni de zile, într-un caz pe care l-am avut noi în procedură, instanța a oferit o sumă de 60 de mii de lei, ceea ce este o sumă mult mai mică decât oferă CtEDO pe cauze similare. Asta menține calitatea de victimă a persoanei. Eu cred că este un rol important al justiției să motiveze de ce într-un caz a acordat suma de 500 de mii de lei, de exemplu, nu vorbim despre cazul doamnei Manole sau alt caz și în altă situație similară s-a acordat suma de 50 de mii de lei, de zece ori mai puțin. Asta este important ca instanța de judecată să motiveze în hotărâre ca persoanele să înțeleagă de ce această diferență este. Cu regret, Guvernul nu se poate adresa la CtEDO atunci când instanțele de judecată mențin o hotărâre cu sume mult mai mari decât oferă CtEDO în cazuri similare. Sau nu ar avea alte remedii pe care ar putea să le utilizeze și atunci aceste hotărâri pot fi invocate de către avocați ca fiind practică judiciară. Asta într-un fel îngreunează, sau face exercițiul de motivare a unei hotărâri mai interesant, cu ghilimele de rigoare, pentru că judecătorul trebuie într-un fel să motiveze”.

Pe de altă parte, ministra Justiției declară că Legea 1545 urmează a fi modificată, pentru a evita interpretările diferite în instanțe.

Veronica Mihailov-Moraru: „Este o lege destul de învechită și ea trebuie deja ajustată. Beneficiem în acest caz și de expertiza Consiliului Europei. Cred că până la sfârșitul anului curent vom veni cu un proiect de lege nou sau cu modificări esențiale la această lege. Vom preciza mai clar temeiurile, în ce cazuri persoana are dreptul să solicite prejudicii materiale și morale, ce tipuri de acte, ce tipuri de acțiuni urmează a fi examinate, procedura de examinare, cum să aibă loc acțiunile instanței de judecată. Astfel, să nu mai lăsăm acele lacune care cumva duc la interpretări diferite”.

Potrivit datelor oferite de Ministerul Justiției, în prezent, pe rolul instanțelor judecătorești sunt peste 300 de dosare în care se cer despăgubiri de la stat din cauza unor acțiuni ilicite de urmărire penală. În ultimii 3 ani, statul a achitat prejudicii în sumă de peste 25 de milioane de lei.

Acest articol este realizat în cadrul proiectului „Încurajarea Transparenței Judiciare prin Instrumente Digitale”, implementat de A.O. „Juriştii pentru drepturile omului” cu suportul „National Endowment for Democracy”, care nu influenţează în niciun fel subiectul şi conţinutul investigaţiei publicate.

/VIDEO/ Detalii exclusive din dosarul fraudei bancare! Imobile și mașini de lux, cumpărate de Vlad Andronachi cu banii sustrași din BEM
/VIDEO/ Scandal cu iz penal: Un pădurar se plânge că șeful de ocol i-ar cere mită. „Jur pe copiii mei că nu e așa”
/VIDEO/ Scandal cu iz penal: Un pădurar se plânge că șeful de ocol i-ar cere mită. „Jur pe copiii mei că nu e așa”
/VIDEO/ Laundromat! Notele de plată pentru stat. Un judecător, despăgubit cu 850 mii lei. Cine cere 3 milioane de la Ministerul Justiției
/VIDEO/ Laundromat! Notele de plată pentru stat. Un judecător, despăgubit cu 850 mii lei. Cine cere 3 milioane de la Ministerul Justiției
Republica Moldova, neatractivă? Ulianovschi: Războiul din Ucraina nu este principalul motiv pentru care nu vin investitori străini
Republica Moldova, neatractivă? Ulianovschi: Războiul din Ucraina nu este principalul motiv pentru care nu vin investitori străini
/VIDEO/ Blocarea TikTok și Telegram în timpul campaniei electorale - zvon sau realitate? Președinta: „Nu am de ce să...”
/VIDEO/ Blocarea TikTok și Telegram în timpul campaniei electorale - zvon sau realitate? Președinta: „Nu am de ce să...”
/VIDEO/ Credința și sportul merg mână în mână la Costuleni: După liturghie, preotul a provocat tinerii la o sesiune de flotări
/VIDEO/ Credința și sportul merg mână în mână la Costuleni: După liturghie, preotul a provocat tinerii la o sesiune de flotări

Abonează-te la știri pe e-mail

TV8.md este site-ul de știri din Republica Moldova cu noutăți sociale, politice și economice de ultima oră, meteo astăzi, emisiuni, interviuri și investigații.
TiktokFacebookInstagramYoutubeTelegram

© 2024 TV8.md. Preluarea materialelor publicate pe tv8.md se face doar cu citarea sursei și prin intermediul unui link activ către pagina articolului.

FacebookInstagramYouTubetwittertelegramtelegram