/LIVE TEXT/ Val de cutremure puternice în Turcia: Tsunami pe plajă și clădiri prăbușite. Bilanțul morților crește rapid

/ANCHETĂ/ O nouă schemă cu terenuri la Durlești: Legătura cu un ex-deputat și foști șefi la Anticorupție și Moldovagaz

14 martie 2022, ora 10:59

Două agenții de stat din R. Moldova și Primăria Durlești riscă să se pomenească cu conturile blocate și să achite despăgubiri de peste 30 de milioane de lei din cauza unei scheme imobiliare implementate încă în anul 2009, cu girul fostului primar de Durlești Nicolae Crudu. De această dată, victimă a schemei se declară chiar un fost deputat. În scandal sunt implicați un fost vicedirector al Serviciului Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor, un fost oficial de la Moldovagaz, dar și fostul deputat democrat Constantin Botnari, zis Borsetka. Iar oamenii de fațadă din această afacere s-au regăsit și într-o altă schemă la Banca de Economii, care a adus prejudicii de milioane de lei instituției, înainte de falimentare. 

Epopeea din jurul terenului de un hectar și jumătate, situat lângă renumita zonă de lux Poiana Domnească din Durlești, a început în decembrie 2001. Atunci, Consiliul Orășenesc Durlești a decis să repartizeze pământ unei companii pentru construcția unui champing la marginea Pădurii din Durlești, cu ieșire la traseul M1. 

A urmat o hotărâre de Guvern care a permis un schimb de terenuri din proprietatea SRL-ului Surnic pe lotul din pădure. Agentul economic a primit schița terenului și și-a înregistrat la Cadastru dreptul de proprietate asupra lotului, fiindu-i atribuit un număr cadastral.  

În decembrie 2003, SRL-ul Surnic vinde terenul familiei Mușuc - fostului deputat Eduard Mușuc și părinților săi Ion și Galina Mușuc. Peste 6 ani, când și-au propus să inițieze o afacere, aceștia au aflat că au fost deposedați de pământ - aproape 1,5 hectare.

EDUARD MUȘUC, proprietar teren: „În anul 2009, noi ne-am adresat la Cadastru să fie delimitate hotarele, deoarece atunci erau planuri de atragere a investițiilor pentru proiectarea și construcția unui champing pe terenul respectiv și ne-am adresat Primăriei Durlești. Chiar personal l-am sunat pe primarul Durleștiului, îl cunoșteam din activitățile Consiliului Municipal, l-am rugat să asigure ieșirea la fața locului a inginerului cadastral din partea Primăriei Durlești. Mi-a spus foarte bine, ok, vom face. Peste o lună, primim un refuz din partea Cadastrului și apoi aflăm că acest teren a fost însușit, înregistrat după Primăria Durlești, a fost vândut la licitație, după asta revândut și acum sunt alți proprietari”. 

Pentru a acapara terenul, a fost pusă în aplicare o schemă complexă, cu implicarea unor funcționari de la Cadastru, Agenția Moldsilva și Primăria Durlești, condusă pe atunci de Nicolae Crudu. Iar cei la care a ajuns ulterior terenul, sunt persoane cunoscute - fostul consilier al președintelui Băncii de Economii, Evghenii Cramarenco, ajuns mai târziu membru în Consiliul de Administrare al Moldovagaz și Mihail Gofman, fost şef adjunct al Serviciului Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor. Dar să mergem cronologic pe șirul evenimentelor.

Două terenuri forestiere, oferite în arendă lui Gofman

La finele anului 2008, Agenția Moldsilva îi oferă în arendă lui Mihail Gofman două terenuri din Pădurea Durlești, în zona de lângă traseul M1, ajunsă ulterior una de elită. Contractele de arendă sunt semnate în aceeași zi pentru un lot de 1,4 hectare și altul de 93 de ari. Potrivit planului geometric, cel de-al doilea teren cuprindea aproape tot lotul familiei Mușuc, deși acesta fusese scos din fondul forestier prin hotărâre de Guvern și Moldsilva nu avea niciun drept să-l ofere în arendă. 

 

În august 2009, prin acorduri adiționale la contractele semnate cu Moldsilva, Gofman își micșorează suprafețele ambelor terenuri arendate, fiind stabilite alte hotare ale loturilor. Terenul de 93 de ari, care coincidea cu lotul familiei Mușuc, este micșorat la 55 de ari, iar hotarele sunt strămutate mai spre drum. Totodată, Primăria Durlești începe procedura pentru a-și înregistra dreptul de proprietate pe terenul alăturat, de un hectar și jumătate, ocupat anterior parțial de Gofman prin contractul de arendă cu Moldsilva.

Licitația Primăriei Durlești, organizată în mare grabă

La doar o lună după aceasta, în septembrie 2009, Primăria Durlești decide să vândă terenul la licitație. În actul aprobat atunci de consilieri nu era indicat numărul cadastral complet al lotului, deoarece nu exista. Abia peste o lună, pe 22 octombrie 2009, autoritatea locală depune o cerere la Cadastru pentru înregistrarea primară a dreptului de proprietate, care este aprobată în aceeași zi. Terenul primește un număr cadastral și un plan geometric, cu hotarele exact până la terenul arendat de Gofman. Astfel s-a ajuns ca terenul familiei Mușuc să se suprapună cu lotul Primăriei Durlești, existând până astăzi două numere cadastrale diferite.

EDUARD MUȘUC: „Eu chiar am vorbit cu prim-ministrul atunci, deoarece primarul făcea parte din partidul lui. Zona aici încă nu exista. Poiana Domnească era un câmp. Casele luxoase pe care le vedem astăzi nu existau. Nimic nu era construit. Eu cred că ei știau sau aveau planuri de dezvoltare a zonei respective. Desigur că ea este una atractivă, voiau să o transforme în una luxoasă și sigur că încercau să acapareze toate pământurile împrejur”. 

Pe 23 octombrie 2009, chiar în următoarea zi după înregistrarea făcută la Cadastru, la Primăria Durlești parvine o cerere de participare la licitație, pentru achiziția terenului. Solicitantul era Valeriu Teslari, cumnatul lui Evghenii Cramarenco, care îl consilia pe atunci pe președintele Băncii de Economii Grigore Gacichevici. 

În timp record, într-o săptămână, este organizată licitația, iar Valeriu Teslari cumpără terenul de la Primărie cu 1,4 milioane de lei. După licitație, la fel de rapid, consilierii din Durlești emit o decizie pentru modificarea destinației pământului din „agricol”, în „neproductiv”. Iar în următoarea zi, pe 30 octombrie 2009, chiar primarul Nicolae Crudu semnează cu Teslari contractul de vânzare-cumpărare a terenului.

La solicitarea Cutiei Negre, Primăria Durlești nu ne-a oferit nicio informație legată de tranzacțiile dubioase din 2009 cu acest teren.  

„Conform nomenclatorului de păstrare a documentelor, deciziile Consiliului Local se păstrează în arhiva Primăriei 5 ani, după care se transmit, pentru păstrare permanentă, către Arhiva de Stat… Potrivit legii, primarul poartă răspundere doar pentru acțiunile întreprinse pe perioada mandatului său. Mandatul actualului primar a fost validat în 2015, iar actele asupra acestor terenuri au fost emise de persoane cu funcții de răspundere anterior anului 2015. Mai mult ca atât, această situație se examinează într-un proces penal. Primăria Durlești colaborează cu organele de urmărire penală și este obligată să păstreze secretul acțiunilor efectuate”, a explicat Primăria Durlești.

Pe de altă parte, Leonid Cristal, care lucra pe atunci inginer cadastral la Primăria Durlești și a semnat mai multe acte ce vizează terenul vândut la licitație, declară că totul a fost legal. 

LEONID CRISTAL:„Terenul dat nu a fost al lui Mușuc. Terenul dat a rămas după administrația publică locală, nicidecum al lui Mușuc. - A existat și o hotărâre de Guvern prin care s-a făcut schimbul de terenuri. - Vă mai zic o dată. În baza de date Cadastru nu este stabilit terenul dat în zona dată. Moldsilva pe terenurile date era cu două contracte de arendă acolo făcute. Eu dețin actele de contracte. - Care tot ulterior le-a făcut, în 2008. - Eu nu prea cunosc. Nu țin minte toate detaliile dar…Îmi cer scuze. - Mai am doar o întrebare. - Vă rog frumos. Eu sunt într-o ședință și nu pot să vorbesc acum”. 

Departamentul Cadastru a verificat la solicitarea Cutiei Negre toate actele ce țin de terenul aflat în litigiu și ne-a explicat cum a fost posibil ca lotul privat să ajungă proprietate a Primăriei Durlești și să fie vândut la licitație.

ANGELA MATCOV, șefă Departamentul Cadastru, Agenţia Servicii Publice:

„În anul 2002 în Cadastru a fost prezentat un titlu de autentificare a dreptului deținătorului de teren, care a fost emis în temeiul contractului de vânzare-cumpărare între o companie și o persoană fizică. Acest titlu de fapt nu identifica amplasamentul bunului, nu erau făcute măsurări, nu era făcut un dosar tehnic care să indice exact care sunt coordonatele terenului dat… Organul cadastral teritorial nu putea să refuze înregistrarea dreptului de proprietate în baza unui titlu, chiar dacă nu era planul cadastral. Așa temei nu exista. Respectiv, organul cadastral a înregistrat dreptul. 

Numărul ăsta conventional înseamnă că noi nu știm unde este amplasarea exacta a terenului. Trece o perioadă de timp, iar în 2009 Primăria Durlești inițiază lucrările de identificare a unui teren care aparține Primăriei și face toate lucrările cadastrale: măsurări, dosarul cadastral, identificarea unde este amplasat terenul, suprafața exacta și confirmă prin planul cadastral care a fost semnat de către Primărie că ăsta este amplasamentul corect al terenului ce aparține autorității publice locale. În baza extrasului din Registrul deținătorului de terenuri care este ținut de primărie și în baza planului cadastral terenul, a fost înregistrat în registrul bunurilor imobile. Deci terenul corespundea, documentația cadastrală corespundea cu cerințele legii la data înregistrării, în anul 2009. Prin urmare, de careva suprapuneri noi nu putem să vorbim”. 

Rudele lui Cramarenco, oamenii de fațadă din tranzacții

Peste o lună de la tranzacția cu Primăria Durlești, Valeriu Teslari a vândut terenul Galinei Cramarenco, care potrivit unor surse ar fi mama lui Evghenii Cramarenco. Prețul indicat în contractul de vânzare este de 788 de mii de lei, mult mai puțin decât ce a plătit Teslari pe terenul cumpărat la licitație.

Ulterior, din terenul de un hectar și jumătate, sunt separate un lot de 36 de ari și altul de 2 ari, folosit ca drum. 

Terenurile îi sunt vândute lui Mihai Bîlba, angajat la Camera de Comerț și Industrie a R. Moldova. Acesta nu rămâne mult timp proprietar al terenurilor și le vinde Ludmilei Gofman, soția lui Mihail Gofman de la Serviciul de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor.  

Astfel, Gofman ajunge să dețină în această zonă aproape un hectar și jumătate de pământ - 38 de ari cumpărați și 109 ari arendați de la Moldsilva pentru 49 de ani, până în anul 2057.

Potrivit contractului de vânzare-cumpărare, Gofman i-a plătit lui Bîlba  pentru terenuri doar 73 de mii de lei. Chiar și valoarea cadastrală a lotului era dublă, nemaivorbind de valoarea de piață. Prețul mizer de achiziție a fost stabilit după ce terenul fusese evaluat la 70 de mii de lei de către compania „Gofma Consulting”.

Despre această firmă, presa a scris anterior că ar aparține fraților Alexei și Mihail Gofman șis-a numărat printre companiile care au evaluat fraudulos bunurile gajate la Banca de Economii, majorând artificial valoarea gajurilor pentru mai multe credite neperformante.  

Din 2008,  Alexei Gofman era angajat al BEM-ului, responsabil de creditare, iar între anii 2011-2014 a fost și el consilier al președintelui BEM, Grigore Gacikevici. Mihai Gofman a negat anterior că ar avea legături cu firma „Gofma Consulting”, deși există și o coincidență de nume.

Bîlba nu ține minte tranzacțiile cu Cramarenco și Gofman 

L-am telefonat pe Mihail Bîlba, care este astăzi vicepreședinte al Camerei de Comerț și Industrie, pentru a-l întreba detalii despre acea tranzacție din 2012 cu Gofman. Acesta a negat că ar cunoaște familia Cramarenco de la care a cumpărat pământul și nici nu-și amintește cum a ajuns ulterior să-l vândă Ludmilei Gofman la un preț de nimic. Ne-a cerut să revenim a doua zi pentru detalii, după ce va verifica actele.

„Am  revenit la dvs cu întrebările pe care le aveam despre teren, dacă ați reușit. -  Eu nu am găsit la mine documentele și eu nu țin minte numele persoanelor. Dați-mi vreun document ca eu să văd pe ce dată, când l-am cumpărat, eu acasă nu am”.

I-am remis actul cadastral al terenului, dar ulterior Mihai Bîlba nu a mai răspuns nici la apeluri, nici la mesajele noastre.

Cu Mihai Gofman am comunicat de mai multe ori. Inițial s-a arătat dispus să discute la subiect cu reporterul Cutiei Negre, dar ne-a tot amânat de la o zi la alta.

MIHAIL GOFMAN, ex-vicedirector Serviciul Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor şi Finanţării Terorismului: 

„-Care-i problema? Tot e declarat. Tot e frumos. - Vreau să vă întreb cum ați ajuns să-l cumpărați, cum l-ați identificat, vă cunoașteți cu cei care vi l-au vândut? - Nu mă interesează. Știu eu toate jocurile voastre. Încercați să vă apropiați de mine? Apropiați-vă! Eu știu că discuția noastră  este înregistrată și pe mine asta nu mă interesează. Transmiteți-i lui Eduard Mușuc niște chestiuni. Să nu se joace în jocuri care nu-l privesc pe dânsul. -Dvs sunteți dispus să discutați cu mine la acest subiect sau nu, la telefon sau să ne întâlnim? - Azi la noi e marți, data de 15. Ne sunăm”. 

„Mă scuzați. Mai am oleacă de timp să mă odihnesc. Nu vă supărați. - Să revin mâine la dvs? -  Reveniți, fără probleme.…Nu refuz. Eu vreodată am refuzat jurnaliștii să discut?”

„O să pot să vă spun sâmbătă-duminică. Mă sunați când doriți. -  Bine vă sun atunci. - Eu, apropo, în comparație cu restul, nu fug de nimeni. Săptămâna viitoare o să găsesc și pentru voi oleacă de timp”.

Ulterior, retorica lui Gofman s-a schimbat. A refuzat să vorbească și ne-a amenințat cu Poliția.

„Voiam să știu dacă ați decis să ne-ntâlnim să discutăm la subiectul acesta cu terenul, ne oferiți răspunsuri la întrebările pe care le avem sau nu? - Căutați-vă de treabă. Eu nu dau niciodată date personale. S-au terminat jocurile voastre. - Ne spuneți clar, dacă sunteți de acord să vorbim bine, dacă nu, nu vă mai deranjez. - Nu-s de acord și nu mă mai deranjați pe telefon. Vă dau la Poliție”.

În octombrie 2012, la cererea Galinei Cramarenco și cealaltă bucată de pământ de peste un hectar, pe care o avea în proprietate a fost separată cadastral în 6 loturi, care se suprapun parțial cu terenul familiei Mușuc. 

„În baza documentelor prezentate de Moldsilva, adică ei au prezentat documentele care vizează executarea hotărârii de Guvern și cu ieșire la fața locului a inginerului cadastral au fost stabilite hotarele la fața locului. Și iată, dacă luăm de la colțul acela, 100 de metri până practic ajunge aproape de casa lui Constantin Botnari. O parte din acest teren este ocupat de un alt teren îngrădit care se află în arenda cetățeanului Mihail Gofman. Am solicitat pornirea unui dosar penal încă în 2010, dar CCCEC (Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupției) a refuzat urmărirea penală. Acum e clar de ce”. 

Abia în septembrie 2017, când procurorii gestionau un dosar penal pentru deposedarea mai multor persoane de terenuri din Durlești, în vizor au ajuns și loturile Galinei Cramarenco. Aceasta chiar primise statut de învinuit în dosar, iar Ludmila Gofman - calitate de parte „civilmente responsabilă”. Adică, cea care urma să răspundă pentru prejudiciul material cauzat prin fapta învinuitei. Terenurile au ajuns atunci sub sechestru. După 10 luni de anchetă, dosarul a fost clasat. Procurorul a stabilit că lipsesc elementele infracțiunii. 

A urmat o nouă tranzacție, dar tot în familie. Galina Cramarenco, a vândut cele 6 terenuri, scăpate de sechestru, Irinei Varzari, o pensionară de 81 de ani, care era soacra fiului său Evghenii Cramarenco. 

Tranzacție între cuscre

Pentru că plecase din țară, Galina Cramarenco a perfectat o procură la Moscova pe numele nurorii sale Renata, să-i reprezinte interesele în tranzacția de vânzare-cumpărare. În aceeași zi, Irina Varzari a desemnat-o prin procură, tot pe fiica sa Renata să gestioneze mai departe bunurile imobiliare. Amintim de legătura de rudenie a Irinei Varzari  cu Valeriu Teslari, cel care a cumpărat inițial pământul la licitație de la Primăria Durlești. Și acesta îi este ginere, fiind căsătorit cu a doua fiică a sa - Diana.  

Am reușit să o găsim acasă pe Irina Varzari. Femeia trăiește modest într-un bloc din sectorul Râșcani al capitalei. Ne-a vorbit după ușă, evitând să fie filmată. și a recunoscut că terenul era gestionat de Evghenii Cramarenco, care a divorțat între timp de fiica sa.

„Terenul l-am dat la fiică și nu știu ce face ea. Eu l-am cumpărat mai demult, dar acum nu mă simt bine și l-am dat în nădejdea ei. -   Dar la care dintre fete l-ați dat? -   Renatei. -  Dar pe acte de ce nu l-ați trecut? Am văzut că dvs figurați. -   N-am reușit. Operație am avut. Când o să mă simt mai bine o să schimbăm. -   Dar dvs cum l-ați procurat? Am văzut că de la dna Galina Cramarenco.-   Da, ea s-a mutat de aici. A plecat peste hotare și m-a întrebat.  - Chiar dvs l-ați cumpărat sau copiii? -  Eu și pe urmă le-am dat lor. Adică, m-au ajutat și ei. -   Da ce planificați să faceți pe terenul cela când l-ați cumpărat, cu ce scop?-   Am vrut să facem o „butculiță”.  -   Da știți că există dosar penal, litigii cu terenurile celea? -  Nu. Ea mie nu-mi spune nimi -  Dar pe dvs niciodată nu v-au chemat procurorii? -  Nu m-au chemat, dacă am dat în nădejdea lor. - Dar cum o putem găsi pe Renata?-   Eu nu știu dacă ea este. Îmi pare că trebuia să se ducă la sanatoriu. -  Îmi cer scuze. Mă simt rău.

Am încercat să vorbim și cu Evghenii Cramarenco, care lucrează astăzi la Gazprom, fiind directorul filialei din Sankt Petersburg, dar secretara nu ne-a făcut legătura. 

Procese de judecată timp de 13 ani

Începând cu anul 2009, familia Mușuc a umblat prin instanțele de judecată pentru a demonstra că este proprietara terenului de un hectar și jumătate de la traseul M1 și a fost deposedată ilegal de pământ. Procesele s-au finalizat abia în 2019, iar judecătorii au obligat Primăria Durlești să stabilească hotarele terenului în natură. 

EDUARD MUȘUC: „Zece ani de zile, noi am fost în procedură civilă, care s-a finalizat cu un câștig de cauză, cu o decizie irevocabilă în instanța de judecată și acum suntem în al treilea an de când decizia respectivă nu se execută”. 

ANGELA MATCOV, șefă Departamentul Cadastru, Agenţia Servicii Publice:

„Stabilirea hotarului se face de către autoritatea publică locală. Cadastrul poate ieși doar la fața locului și efectua măsurările propriu-zise, deci partea tehnică, documentează ceea ce stabilește autoritatea publică locală. -Și ați făcut o astfel de încercare? – A fost așa o încercare în anul 2020, dar ea nu a putut fi finalizată, deoarece reprezentantul autorității publice locale u s-a prezentat la fața locului. Și atunci, în absența lui, noi nu putem să finalIzăm lucrările”.

Decizia instanței nu poate fi executată, deoarece terenul a fost revândut de câteva ori, iar actualii proprietari sunt considerați cumpărători de bună credință. Irina Varzari a vândut în decembrie 2019 două loturi de 50 de ari, iar alți 30 de ari i-a înstrăinat în august 2020. În prezent, femeia mai are în proprietate doar un singur teren de 24 de ari. 

EDUARD MUȘUC: „Oamenii aceștia care sunt proprietarii de astăzi nu poartă nicio vină. Ei sunt cumpărători de bună credință. Noi nu avem cum să cerem de la dânșii întoarcerea terenului. Unica chestiune care rămâne și sigur că ea va fi dusă până la capăt este ca statul să plătească bani grei pentru aceste acțiuni, pentru aceste delapidări, petru acest furt iarăși o să plătească statul”.  

Statul riscă să plătească despăgubiri - 30 milioane lei

Familia Mușuc intenționează să ceară în judecată achitarea prejudiciilor de către Primăria Durlești, Agenția Moldsilva și Agenția Servicii Publice care are în subordine Cadastrul, toate instituțiile pe care le consideră că au participat la schema de preluare a terenului. În procedura de asigurare sau cea de executare există riscul să fie pus sechestru pe conturile acestor instituții publice.

EDUARD MUȘUC: „Deoarece terenul acesta știți cât costă aici un ar de teren? 10 mii de euro și în sus. Terenul aici e scump. La momentul de față, acțiunea civilă depășește 30 de milioane de lei. Este evaluarea terenului și sunt evaluate despăgubiri, inclusiv materiale și morale. Totul se calculează din 2009 . Cu cât mai mult se întinde chestia asta cu atât mai mare va fi suma inclusă în acțiunea civilă.  -Cât de corect este acum ca instituțiile statului să plătească o sumă uriașă în timp ce în spate au stat niște oameni? - După părerea mea, sigur că nu este corect. Cea mai bună soluție este întoarcerea terenului și acoperirea tuturor despăgubirilor de către persoanele implicate în acest furt. Ei nu sunt mulți beneficiari. Sunt câteva persoane. Una deja decedase, primarul de Durlești”. 

Din octombrie 2020, la Procuratura Municipiului Chișinău există un dosar penal ce vizează terenul familiei Mușuc. Doi funcționari au statut de bănuit, iar în scurt timp dosarul va ajunge în judecată, afirmă procurorul de caz.

VIOREL POSTOVANU, procuror: „Urmărirea penală continuă. Nu este finalizată. Sunt persoane recunoscute în calitate de învinuit la moment, dar nu o să le numesc. – Dar câte persoane? – Sunt două persoane, funcționari publici, unica ce pot să vă spun. Sunt anumite probleme, având în vedere faptul că evenimentele s-au produs nu azi și nu ieri. Sunt multe persoane care au decedat, care sunt plecate peste hotare. - Dar ați reușit să luați legătura cu persoanele plecate peste hotare. – Nu, nu. Două persoane sunt plecate în Canada, care urmează să fie audiate ca martori.- Dar în afară de funcționari, persoanele care au fost cumpărători, vânzători ai acestor terenuri, au vreo caliate? – La moment, la persoanele fizice nu s-a dat apreciere. Sper cât mai repede, o lună, două luni cred că o să avem răspuns la toate întrebările, cine sunt persoanele vinovate. Unica ce pot să vă spun este că dosarul e de perspectivă, nicidecum nu poate fi vorba de clasare. Sunt probe, cu perspectiva de judecată”. 

În cadrul urmăririi penale, s-a pus sechestru pe terenurile vizate, la solicitarea procurorului. De asemenea, pe loturile situate chiar la marginea traseului M1 există o altă interdicție aplicată de Administrația de Stat a Drumurilor. Câteva parcele urmează a fi expropriate în cadrul unui proiect de modernizare și lărgire a traseului M1. Pentru lucrările cadastrale, în luna februarie, au fost alocate resurse din fondul rutier. 

PETRU ZOLOTCOV, șef Direcția Achiziții de Teren Administrația de Stat a Drumurilor: „Din considerentul că volumul de lucrări e mare, urmează să achiziționăm aceste servicii prin licitație publică și planificăm în luna martie să anunțăm licitația, pentru desemnarea câștigătorului la executarea serviciilor cadastrale. După ce va fi desemnat câștigătorul, urmează să facă lucrările, să înceapă a întocmi pachetul de acte cadastrale, o să ieșim cu măsurări în teren și procedura mai departe. -Administrația de stat a Drumurilor a reușit să ia legătura cu proprietarii acestor terenuri? -Am discutat cu o parte din ei. Ei singuri au venit la comunicare. - Din considerentul că ele sunt adiacente drumului M1, cad sub lucrările de utilitate publică și sunt afectate de proiect. Au venit să solicite informații ce țin de suprafața afectată de proiect, parametrii tehnici acolo. -  Cu ce sume ar urma să despăgubească statul proprietarii acestor terenuri? - La moment nu avem calculate sumele pentru că acestea sunt terenuri sub construcție. Ele urmează să fie evaluate de evaluatori independenți și licențiați, după executarea lucrărilor de transpunere”.

Schemă dubioasă la BEM, cu aceleași personaje 

Ne abatem puțin de la subiectul terenului de lângă Poiana Domnească, pentru a vă povesti o altă schemă dubioasă, cu implicarea acelorași personaje, prin care Banca de Economii a fost prejudiciată cu milioane de lei. Schema a fost deconspirată în urma unui audit al Curții de Conturi.

În octombrie 2008, Banca de Economii a luat în arendă o clădire din strada Columna, în care să-și deschidă o filială. 

Potrivit contractului, plata lunară de locațiune constituia 35 de euro pentru un metru pătrat. O taxă colosală, în condițiile în care, pe atunci, un metru pătrat de imobil în zonă putea fi arendat cu 10-15 euro pe lună. Proprietari ai clădirii erau în acte 4 persoane interpuse, printre care aceeași Irina Varzari, soacra lui Evghenii Cramarenco, care era pe atunci consilierul președintelui BEM, Grigore Gacichevici. Alți doi coproprietari ai imobilului erau părinții  lui Alexandr Gusev, președintele „Moldovagaz”. Plecat de la BEM, Evghenii Cramarenco a ajuns consilierul lui Gusev și membru al Consiliului de Administrare la „Moldovagaz”.

Banca de Economii a plătit în 2008, în avans, pentru trei ani, 24 de milioane de lei pentru arenda clădirii din strada Columna. Potrivit auditului Curții de Conturi, toată suma a fost transferată pe contul lui Valeriu Teslari, cumnatul lui Cramarenco. Anume el a încheiat contractul de locațiune cu BEM-ul în baza unei procuri semnate de toți coproprietarii imobilului.

În 2010, Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupției a inițiat o anchetă ce viza arenda clădirii din strada Columna. Dar oamenii legii nu au stabilit atunci relații de rudenie între proprietarii imobilului și factorii de decizie ai Băncii de Economii.

Potrivit unor surse de încredere, Alexei Gofman, fratele lui Mihail Gofman de la Centrul Anticorupție lucra în acea perioadă la BEM și era în relații de prietenie cu președintele băncii Grigore Gacichevici și consilierul său Evghenii Cramarenco. Cutia Neagră a descoperit și un alt detaliu curios. Cei trei au semnat într-o zi, pe 6 noiembrie 2008, contracte cu Agenția Moldsilva pentru arenda unor terenuri din Pădurea Durlești. 

Loturile arendate de cei trei foști colegi de lucru la Banca de Economii sunt vecine. Gacichevici a arendat 92 de ari de pădure (marcaj cuverde), Cramarenco - 46 de ari (marcaj cu portocaliu) , iar Alexei Gofman - 64 de ari (marcaj cu mov). Iar alt teren vecin, de 87 de ari (marcaj cu albastru), a fost arendat de fostul șef al Moldovagaz, Alexandr Gusev, prin intermediul Irinei Zetia, o rudă a soției sale Ala Gusev, care a fost Ala Zetia înainte de căsătorie. Tot în aceeași zi, un alt teren alăturat, de aproape 10 hectare (marcaj cu roșu) ajunge în arenda companiei „Privat Imobil”, care îi aparținea lui Mihai Gofman. 

Tot pe 6 noiembrie 2008, Mihail Gofman semnează încă un contract de arendă cu Moldsilva pentru alte 2 hectare. Iar peste o lună, o altă firmă a sa - „B.G.-Agroser” arendează încă 15 hectare de pădure la Durlești. Astfel, membrii familiei Gofman au ajuns să arendeze aproape 30 de hectare din Pădurea Durlești pentru 49 de ani. 

Nu am reușit să-l găsim pe fostul deputat comunist, Anatolie Popuşoi, care era pe atunci director la Moldsilva și a semnat toate aceste contracte de arendă. Numărul de telefon pe care îl avem este deconectat.

De-a lungul anilor, Moldsilva s-a judecat cu firmele lui Gofman pentru recuperarea unor datorii de sute de mii de lei, acumulate din neplata taxei de arendă a pădurii. Procese de judecată a avut și cu Evghenii Cramarenco și Grigore Gacichevici, care la fel nu au plătit la timp taxele pentru arenda loturilor din Pădurea Durlești. 

Casa lui „Borsetka”, în grija lui Gofman 

Și ultimul detaliu curios legat de terenul arendat de Mihail Gofman lângă Poiana Domnească. În anii precedenți, acesta i-a cedat pământul fostului deputat democrat Constantin Botnari, zis „borsetka” . Botnari l-a îngrădit și și-a extins ograda casei  pe terenul care parțial se intersecta cu lotul familiei Mușuc. Ba mai mult, după ce a fugit din R. Moldova, Mihail Gofman ar fi rămas să aibă grijă de Casa Albă a lui Botnari, susține Eduard Mușuc. 

Accesul pe drumul care duce spre casa lui Constantin Botnari este blocat de o poartă, iar zona este supravegheată video. Am reușit să trecem dincolo, după ce poarta a rămas întredeschisă. Ajunși la terenul din pădure, am stabilit că gardul ce înconjoară fosta locuință a lui Botnari a fost strămutat. 

Aici tot era gard. Văd că l-au distrus.  Acum tu ai dreptate. El a fost recent tăiat. Gardul ăsta e nou. El  e proaspăt.

Centrul de Investigații Jurnalistice a publicat în 2016 un video filmat cu drona în care se vede clar că terenul  îngrădit pentru ograda lui Botnari era mult mai mare decât astăzi. În vara anului trecut, Botnari a vândut casa luxoasă din Poiana Domnească. De când fugise din R. Moldova, de gospodărie ar fi avut grijă Gofman.

L-am întrebat pe un paznic unde e proprietarul. Mi-a spus că el se află în Londra că nu este aici. Era după 2019.  Mi-a spus că eu pot să vă fac legătura cu omul care are grijă de această casă și acest lot de pământ. Eu zic nicio problemă, dar cum îl cheamă și el îmi spune că Mihail Gofman. Practic, Gofman a avut grijă de casa lui constantin Botnari atunci când el era la Londra. Și mi-a făcut legătura. I-am spus care e problema. Că terenul care se află la dvs î arendă și în proprietate practic este terenul nostru. Este hotărârea instanței de judecată și ca să nu nimerim în situația când vom cere niște despăgubiri mari din partea statului mai bine voi să încercați cumva să rezolvați împreună cu Constantin Botnari. Întîi a încercat să-mi spună că nu este la curent. După asta i-am explicat că toate lucrurile sunt cunoscute. A spus că o să facă legătura cu Botnari și o să revină. A revenit peste câteva zile și mi-a spus că Botnari este la Londra și când se va întoarce sunt gata să ne așezăm să discutăm cum rezolvăm problema și după asta a dispărut. N-am mai discutat.

Casa lui Gofman din Poiana Domnească, înregistrată pe mama sa

Mihail Gofman are o casă de lux  în apropiere de cea a lui Botnari. Imobilul este situat pe două terenuri alăturate, cu o suprafață totală de 12 ari și are ieșire la două străzi paralele. Casa este înregistrată pe numele mamei sale Rita Gofman. De la înălțime se vede ograda bine amenajată, cu foișor și piscină, iar peste drum se află chiar lotul de pădure arendat de la Moldsilva până în anul 2057. Gofman ne-a spus la telefon că nu locuiește în Poiana Domnească. 

Despre fostul șef-adjunct al  Serviciului Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor, Mihail Gofman, presa a scris anterior că ar fi ajutat la desfășurarea „laundromat”-ului în R. Moldova. În 2011, Parlamentul a votat un amendament la Legea cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, care a permis  deblocarea conturilor pe care veneau transferurile din Federația Rusă, în proporții deosebit de mari. Amendamentul a fost înaintat de ex-directorul CNA, Viorel Chetraru, la propunerea lui Gofman. Astfel „a fost dezactivat butonul roșu”, care a permis transferul banilor din laundromat, prin R. Moldova, în zone offshore.

/LIVE TEXT/ Val de cutremure puternice în Turcia: Tsunami pe plajă și clădiri prăbușite. Bilanțul morților crește rapid
/LIVE TEXT/ Val de cutremure puternice în Turcia: Tsunami pe plajă și clădiri prăbușite. Bilanțul morților crește rapid
TV8 își extinde echipa și angajează noi colegi! Cum poți deveni redactor site sau reporter TV
TV8 își extinde echipa și angajează noi colegi! Cum poți deveni redactor site sau reporter TV
Război în Ucraina, ziua 348: Lupte grele și atacuri nocturne. Șeful ONU: Lumea se îndreaptă către ”un război mai extins”
Război în Ucraina, ziua 348: Lupte grele și atacuri nocturne. Șeful ONU: Lumea se îndreaptă către ”un război mai extins”
Dosar penal pe cazul minorului din Hagimus, răpit pe o stradă din Bender. Flenchea: „Amenințare la adresa drepturilor cetățenilor”
/VIDEO/ Dosar penal pe cazul minorului din Hagimus, răpit pe o stradă din Bender. Flenchea: „Amenințare la adresa drepturilor cetățenilor”
55 de salvatori moldoveni au plecat în misiune în Turcia. Sandu: Curaj celor care luptă să salveze oameni din ghearele dezastrului
/FOTO/ 55 de salvatori moldoveni au plecat în misiune în Turcia. Sandu: Curaj celor care luptă să salveze oameni din ghearele dezastrului

social

/VIDEO/ Cutia Neagră PLUS: Cine sunt stăpânii lacurilor din R. Moldova și cum au ajuns terenurile în proprietatea lor

05 februarie 2023, ora 19:55

Apa este una din resursele strategice ale unui stat și influențează decisiv dezvoltarea economică, sănătatea și standardul de viață al cetățenilor. Astfel, apa este considerată un bun public și poate fi exploatată numai după niște reguli stricte. Republica Moldova se situează în rândul țărilor foarte sărace în resurse acvatice. Fiecare moldovean dispune de o cantitate anuală de circa 500 de metri cubi de apă, mult sub media europeană.

Un raport al Curții de Conturi din 2021 surprinde mai multe încălcări admise la gestionarea lacurilor și a terenurilor din preajma acestora. În complicitate tacită cu autoritățile locale, mai multe zone de protecție a lacurilor au ajuns în timp moșii ale unor oameni de afaceri. Aceștia au pus mâna pe pământ, ocolind legea. Iar acum îl exploatează fără să se țină cont de cele mai elementare standarde de mediu. Noii proprietari și-au ridicat pe malul lacurilor afaceri sau case de locuit, care pun în pericol mediul ambiant. 

Schema este simplă. Mai întâi, aceștia își construiesc pe terenul statului bunuri imobile. Mai apoi, obțin prin judecată dreptul de proprietate asupra clădirilor. În ultima etapă, proprietarii clădirilor cer de la primărie să li se ofere teren aferent construcției. Conform legislației, autoritățile publice locale nu au dreptul să îi refuze și sunt obligate să vândă terenuri din preajma lacurilor la  preț normativ.

Expertul de mediu Valeriu Cazac spune că în domeniul gestionării lacurilor și râurilor din Republica Moldova este un mare haos. Chiar dacă legislația moldovenească de mediu este destul bună, aceasta nu este aplicată: 

Este legea 440 privind zonele riverane și zonele de protecție a râurilor, a bazinelor acvatice și iată aici avem cele mai mari încălcări a legislației, iar multe râuri nu mai au zonele acestea de protecție. Unii gospodari, care s-au găsit mai cu inițiativă, mai cu bani și cu proiecte de a dezvolta zone de agrement și de a-și construi o casă pe acest lac, au mers pe o cale care pare a fi legală, cu acordul administrației publice locale. Este procedura simplă, prin care se schimbă destinația teritoriului și ne trezim peste o bucată de timp că are acolo cineva o vilă sau s-a construit un restaurant, o zonă de agrement”.     

Cutia Neagră Plus a depistat mai multe terenuri din zona de protecție a lacurilor care au ajuns în timp proprietate privată. Stăpânii terenurilor au ridicat aici afaceri prospere sau case de odihnă. 

În centrul orașului Hîncești, în apropiere de Hanul lui Manuc, pe o suprafață de 30 de hectare se întinde lacul Hîncești. Lacul din localitate și mai multe terenuri din preajmă au intrat în posesia unor oficiali locali și oameni din anturajul actualului primar Alexandru Botnari.

Spre exemplu, lacul este dat în arendă de mai bine de 24 de ani unei companii care aparține unui ales local din Hâncești. Pentru exploatarea iazului, firma plătește 9500 de lei pe an. Cutia NEAGRĂ PLUS a descoperit că în alte localități, pentru lacuri cu suprafață asemănătoare, primăriile obțin venituri din arendă de peste 100 de mii de lei pe an. 

Alexandru Botnari, primarul municipiului Hîncești, recunoaște că plata pentru arendă este una mică, dar primăria nu poate face nimic deoarece contractul de arendă a fost semnat acum 23 de ani, când el nu era în funcție: 

Vreau să vă spun că atunci când am venit în funcția de primar iazul era deja dat în arendă. Nu știu câți ani în urmă, am luptat ca să ducem tratative, să modificăm prin decizia Consiliului plata arendei, era 3000 de lei, pe an. Vă imaginați! În centrul orașului”, spune Alexandru Botnari. 

Contractul cu chilipir de arendă a lacului l-a obținut firma Brunap Grup SRL. Fondator și administrator al companiei este Aurel Biriucov, consilier local în Hîncești de mai mulți ani. Aceeași companie a intrat și în posesia unui teren de 37 de ari de pe malul lacului. Alesul local a ridicat aici un complex de agrement, cu restaurant, terase, loc de joacă pentru copii, foișor, loc pentru grătar și chiar o punte pentru pescuit. 

Biriucov a operat după o schemă clasică. În octombrie 1999 a înființat compania Brunap Grup SRL. La o lună de la înființare, a obținut autorizația de construcție, iar la 6 zile distanță a fost eliberat deja și actul de recepție finală a lucrărilor. Peste o lună, Biriucov înregistrează la Cadastru drepturile de proprietate asupra construcției. Peste zece ani, firma ridică alte 4 construcții pe același teren. Și abia un an în urmă, compania, în calitate de proprietar al celor 5 construcții, obține în de la Primăria Hîncești 37 de ari teren aferent clădirilor. Contactat de Cutia Neagră Plus, Biriucov spune că a obținut terenul, respectând legislația: 

Iazul este în arendă din 99-2000. Se plătește arenda, totul este în regulă. Terenul s-a procurat în baza deciziei judecătorești, trecut prin Consiliu, adică totul este oficial. Acesta este pământ aferent. Eu am construcției, construcțiile sunt făcute în baza autorizațiilor din 1999 și în 2010 iarăși sunt alte construcții, tot autorizate. Trecute prin toate instanțele, totul este legitim. - Dumneavoastră știți că există legea apelor și mai există Legea cu privire la protecția zonelor riverane, care spune că fiecare corp de apă, în cazul dat lacul, are nevoie de o zonă de protecție, ori construcția dumneavoastră este chiar în buza lacului. -  Zona de protecție a lacului este drumul, la mine construcțiile sunt în partea de sus a drumului”.

Datele de la Cadastru îl contrazic însă pe Biuriucov. Cei 37 de ari se află în zona de protecție a iazului.

Pe celălalt mal al lacului, tot în zona de protecție, se întinde un complex hotelier de patru stele. Raiax Hotel pune la dispoziția clienților săi camere de lux, un restaurant și chiar o piscină în aer liber. Complexul hotelier se află pe două loturi de teren cu suprafața de 33 de ari. În ultimii 20 de ani, pământul și clădirile de pe el au trecut din mână în mână, pornind de la doi vechi parteneri de afaceri ai primarului Alexandru Botnari care au vândut bunurile unui cetățean din Israel, iar peste ani le-au cumpărat din nou,  la o licitație organizată de o bancă. 

Actualii proprietari au mai cumpărat în 2021 încă 12 ari de pământ alături, unde au construit piscina. Inițial, compania a solicitat 3 ari în arendă, iar în timpul ședinței, consilierii au decis să-l vândă.

ALEXANDRU BOTNARI, primarul municipiului Hîncești:

„Că cineva, undeva se împroprietărește, eu ce treabă am? Da, azi, foștii mei parteneri de business sunt proprietari. Acolo pe parcurs s-a construit un hotel - ca zonă turistică, ceea ce privește legea, lângă parc, nu este încălcare. Când s-a construit bazinul respectiv, nu încăpea în parametri și trebuia să pună gard de protecție, să amenajeze malul. Era necesar, ca să facă bazinul după dimensiunile, investiția, proiectul pe care îl aveau, încă vreo 3-4 sote (nr. ari) în chirie, categoric nu în vânzare. Acuma, decizia de procurare a terenului aferent a fost luată la aceeași ședință, printr-un proiect de decizie, la aceeași dată. N-am inițiat eu, în baza cererii. - Dar nu trebuia prin licitație să fie înstrăinat? -  Aferent nu. - El tot a fost vândut ca și teren aferent? - La bazinul acvatic da - Ceea ce face ca prețul de vânzare să fie mult mai mic?” 

Astăzi municipiul Hîncești riscă să piardă alte terenuri din zona de protecție a lacului. Asta deoarece în 2018, urmare a unei licitații, Primăria Hîncești a oferit în arendă pentru 25 de ani alte 4 loturi de pe malul lacului.

 Această decizie deschide o portiță pentru ca arendașii să poată privatiza terenul în timp.

 ALEXANDRU BOTNARI, primar municipiul Hîncești:

„Care este posibilitatea, ca peste o bucată de timp, cei care au luat în arendă să-și construiască acolo diferite construcții: terase, restaurante, să vină să dea în judecată primăria și să obțină pământul ca și teren aferent? după aceeași schemă care este deja verificată - Legislația care era acum 20 de ani era într-un fel, multe lucruri s-au schimbat și sunt puncte care astăzi sunt mult mai stricte. Nu este atât de simplu! Riscul este, dumneavoastră aveți dreptate. În orice caz cât am fost eu primar, lucrul acesta nu o fost.”

Unul dintre cei 4 arendași este chiar fiul primarului de Hîncești, Alexandru Botnari. Alexandru Botnari junior a fost de-a lungul timpului vizat în mai multe anchete jurnalistice. În una dintre investigații, Rise Moldova scotea la iveală o schemă imobiliară prin care fiul primarului a pus mâna pe un teren public de 60 de ari, plătind doar 7 mii de lei.  

Un al arendaș este Lică Ion, fiul consilierului democrat Lică Gheorghe. Printre arendași apare din nou numele lui Aurel Biriucov.

ALEXANDRU BOTNARI, primar municipiul Hîncești:

„- Cum se face că toți cei care au luat în arendă sunt legați de administrația publică locală - Eu am să fac copie la monitorul oficial, la anunțurile care au fost și lista participanților care au participat la licitație, care au depus cerere și au participat la licitație. Nu dirijează Primăria - cineva poate, cineva nu. Ea este publică. Ceea ce ține de feciorul meu, eu de multe ori am spus, vrea să se dezvolte și el, vrea să fie agent economic, dar din păcate, din cauza că tatăl său e primar, numai probleme are.”

Această licitație a fost subiectul unei anchete a Autorității Naționale de Integritate. Atunci, ANI a constatat că Alexandru Botnari a  încălcat regimul juridic  al conflictelor de interese prin încheierea contractului de arendă din zona de agrement cu propriul fiu. 

Aproape după același scenariu s-a făcut cu moșie pe malul lacului din Orhei și fiul unui fost ales local din oraș. Spre deosebire de proprietarii restaurantelor și a complexelor de agrement de pe malul lacului din Hîncești, boierul din Orhei a ocupat și folosește terenul de pe malul iazului în mod abuziv.  

Centrul orașului Orhei. În imediata apropiere de Orhei Land, pe malul lacului împrejmuit de codri, se ridică câteva clădiri împrejmuite cu gard înalt. Moșia aparține lui Maxim Jantovan, fiul lui Victor Jantovan, un fost consilier local din Orhei. Maxim Jantovan a moștenit proprietatea de la bunica sa, Alexandra, care cu 24 de ani în urmă a cumpărat o casă de pe terenul imprejmuit de la o asociație a sindicatelor. Ultima intrase în posesia clădirii cu doar o lună și jumătate mai devreme. Iar ulterior, familia Jantovan a început să ridice pe același teritoriu o altă clădire, încă nefinalizată.

Curtea de Conturi avertizează că cei care au permis înregistrarea construcțiilor au încălcat Codul Funciar, care interzice construcțiile pe malul iazurilor. Contactat de Cutia Neagră Plus, Victor Jantovan menționează că el a cumpărat o clădire gata ridicată, pe care doar a reconstruit-o.

VICTOR JANTOVAN, om de afaceri din Orhei:

„Noi am recunostruit-o, am amenzajat-o. Noi nu am ieșit pe altă fâșie de pământ care nu ne aparținea nouă. Cume ele au fost, așa și au rămas, doar au fost îmbunătățite și reparate. Tot ce s-a făcut, asta e o încăpere mică pentru pază. Ea este undeva trei pe trei, așa o încăpere mică la o poartă. - Dumneavoastră în ce scop folosiți construcțiile? - Noi o folosim ca o casă de vară, noi mai mult vara acolo ne aflăm - Casă de odihnă. - Da, casă de odihnă. _ dumneavoastră intenționați să procurați acest pământ în calitate de teren aferent? - Noi! Știți! Eu ca fost consilier al orașului Orhei, cunosc foarte bine legislația legislația, și înțeleg că zona de protecție trebuie să fie liberă. Dar zona care se află în spatele clădirii, nu știu cui aparține, deoarece delimitarea nu este făcută. Noi am încercat cândva acolo să facem o bază de odihnă, să folosim pădurea, dar nu s-o primit, era și cu finanțele cam greu.” 

Obținerea dreptului de proprietate asupra celor două clădiri, deschide drumul pentru alte înstrăinări. Maxim Jantovan ar putea solicita mai departe dreptul de a privatiza cei 22 de ari pe care se află construcțiile. La moment, terenul imprejmuit aparține Agenției Apele Moldovei, iar familia Jantovan nu plătește niciun leu pentru arendă.

Cutia Neagră PLUS: „Sicriul” din Laundromat! Cum a fost îngropat dosarul angajaților BNM. Legătura dintre Tăbîrță și Platon
/VIDEO/ Cutia Neagră PLUS: Proscrișii. Lista neagră secretă cu peste 300 de persoane și companii puse sub sancțiuni în R. Moldova
/VIDEO/ Cutia Neagră PLUS: Cum ajung milioane de euro de la UEFA în buzunarele oligarhului prorus Victor Gușan din Tiraspol
Peste 70 de zile de la dispariția Mădălinei în SUA: Căutarea s-a mutat într-o zonă muntoasă. Ar fi fost zărită mașina mamei
/FOTO/ Peste 70 de zile de la dispariția Mădălinei în SUA: Căutarea s-a mutat într-o zonă muntoasă. Ar fi fost zărită mașina mamei
TV8 își extinde echipa și angajează noi colegi! Cum poți deveni redactor site sau reporter TV
TV8 își extinde echipa și angajează noi colegi! Cum poți deveni redactor site sau reporter TV
/VIDEO/ Cutia Neagră PLUS: Cine sunt stăpânii lacurilor din R. Moldova și cum au ajuns terenurile în proprietatea lor
/VIDEO/ Cutia Neagră PLUS: Cine sunt stăpânii lacurilor din R. Moldova și cum au ajuns terenurile în proprietatea lor
/LIVE TEXT/ Val de cutremure puternice în Turcia: Tsunami pe plajă și clădiri prăbușite. Bilanțul morților crește rapid
/LIVE TEXT/ Val de cutremure puternice în Turcia: Tsunami pe plajă și clădiri prăbușite. Bilanțul morților crește rapid
Un bărbat ce zăcea la pământ, observat de polițiștii de frontieră de la Lipcani: Ce s-a întâmplat cu acesta
Un bărbat ce zăcea la pământ, observat de polițiștii de frontieră de la Lipcani: Ce s-a întâmplat cu acesta
TelegramWhatsappViber
Trimite-ne o știre

© 2022 TV8.md. Preluarea materialelor publicate pe tv8.md se face doar cu citarea sursei și prin intermediul unui link activ către pagina articolului.

FacebookInstagramYouTubetwittertelegram