14 aprilie 2022, ora 17:38

Magistrații Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, au examinat demersul procurorului desemnat de Consiliul Superior al Procurorilor (CSP), Victor Furtună, cu privire la prelungirea măsurii preventive sub formă de liberare provizorie sub control judiciar, aplicată în privința procurorului general suspendat, pe o perioadă de 60 zile.

În rezultatul examinării demersului, judecătorul de instrucție a admis parțial solicitarea procurorului de caz și a dispus prelungirea măsurii preventive sub formă de liberare provizorie sub control judiciar aplicată în privința procurorului general suspendat, pe o perioadă de 30 zile.

Totodată, Procuratura precizează că de la începerea anchetei, au fost efectuate mai multe acțiuni de urmărire penală, care au drept scop cercetarea completă și obiectivă a circumstanțelor cazului, după cum urmează:

- a fost înaintată învinuirea la 4 persoane;

- au fost audiate 14 persoane în calitate de martori, declarațiile cărora în cumulul cu celelalte probe administrate, elucidează circumstanțele cazurilor cercetate;

-​au fost efectuate peste 40 examinări a peste 5000 de documente și înscrisuri de ciornă;

- au fost formulate către alte state 3 cereri de asistență juridică internațională în materie penală;

- au fost efectuate 4 percheziții în urma cărora au fost depistate și ridicate mai multe documente, înscrisuri de ciornă, la fel calculatoare, telefoane mobile și alți purtători de informație electronică;

„Menționăm că, toate calculatoarele, telefoanele mobile și alți purtători de informație electronică ridicate în urma perchezițiilor, au fost supuse expertizelor inginero-tehnice. La moment marea majoritate a rapoartelor de expertiză fiind întocmite, iar concluziile acestora în coroborare cu restul probelor acumulate în cadrul urmăririi penale, sunt relevante pentru stabilirea adevărului pe caz”, precizează reprezentanții Procuraturii.

Pe 24 martie, CSP a decis cine va examina pretinsele acțiuni ilegale ale procurorului general suspendat, Alexandru Stoianoglo. Membrii CSP au adoptat această decizie în urma examinării sesizării lui Gheorghe Străisteanu, care a și invocat pretinsele acțiuni ilegale din partea lui Stoianoglo. Misiunea de examinare a sesizării i-a revenit procurorului anticorupție, Alexandru Musteață. 

Cu toate acestea, evaluarea disciplinară a procurorului general suspendat bate pasul pe loc. CSM nu a reușit să desemneze un candidat în componența Comisiei ad-hoc de disciplină pentru verificarea faptelor sesizate ca fiind abateri disciplinare comise de  Alexandr Stoianoglo.

Procurorul general suspendat, Alexandru Stoianoglo a fost scos de sub control judiciar pe 7 martie, după ce instanța de judecată a respins cererea procurorilor privind prelungirea măsurii preventive pe numele acestuia. Prin urmare, procurorul nu a fost de acord cu decizia primei instanțe, considerând-o ca fiind neîntemeiată a contestat-o cu recurs la Curtea de Apel Chișinău.

Pe 7 februarie, magistrații judecătoriei Ciocana au dispus prelungirea măsurii preventive sub formă de liberare provizorie sub control judiciar pe un termen de 30 zile, deși au fost cerute 60 de zile.

Alexandru Stoianoglo, a fost eliberat din arest la domiciliu pe data de 9 decembrie, după ce Curtea de Apel Chișinău a decis schimbarea măsurii preventive și plasarea acestuia sub control judiciar, pe un termen de 30 de zile.

La sfârșitul lunii noiembrie 2021, Procuratura Anticorupție a anunțat că a încheiat urmărirea penală pe numele lui Stoianoglo pentru depășirea atribuțiilor de serviciu. Mai exact Stoianoglo este acuzat că, la eliberarea din funcție a procurorului Nicolae Chitoroagă, ar fi dispus achitarea îndemnizației de concediere în mărime de peste 160 de mii de lei, prejudiciind astfel bugetul Procuraturii, deoarece, la acel moment, Chitoroagă avea statut de învinuit întrun dosar penal.

Alexandru Stoianoglo a fost reținut la începutul lunii octombrie și tot atunci a fost suspendat din funcție, după ce în biroul de serviciu, dar și în locuința sa au avut loc percheziții. Acesta este învinuit de abuz în serviciu, depășirea atribuțiilor, corupere pasivă și darea de informații minciunoase. 

Stoianoglo califică acuzațiile care i se aduc drept răzbunare din partea președintei Maia Sandu. Șefa de stat a negat orice implicare și a cerut procurorilor și judecătorilor să fie corecți și echidistanți.

Abonează-te la pagina de Telegram TV8.md pentru a fi la curent:t.me/tv8md

23 decembrie 2024, ora 18:12

În prag de criză energetică, când suntem îndemnați să economisim, moldovenii consumă mai multă energie electrică decât de obicei, în sezonul rece. Potrivit Ministerului Energiei, consumul mediu atinge valori până la 850 MW în orele de vârf, dar către ora 18:00, acesta ajunge astăzi la circa 1.000 MW.

Autoritățile spun că, dacă din 1 ianuarie 2025 nu vom mai avea energie electrică din stânga Nistrului, trebuie să reducem consumul, mai ales în orele de vârf (7-11 dimineața și 18-23 seara), pentru a evita deficitul de energie și întreruperile.

„Trebuie să facem un efort ca să „tăiem” circa 60 MW din vârfurile de consum”, a subliniat Ministerul Energiei.

Cum planificăm să acoperim consumul de energie pe malul drept din 1 ianuarie 2025, în cazul în care MGRES va opri livrările?

Pentru a acoperi cerințele energetice începând cu 1 ianuarie 2025, în cazul în care Centrala Termoelectrică de la MGRES nu va mai livra energie, autoritățile moldovene vor mobiliza sursele interne de producere de energie. 

Astfel, centralele electrice de termoficare ale Termoelectrica și CET Nord vor asigura o parte din necesar, acoperind aproximativ 200 MW. De asemenea, CET-urile au rezerve pentru a crește capacitatea de producție.

În plus, Energocom a contractat deja 100 MW de la Centrala Nuclearelectrică de la Cernavodă, România, la un preț plafonat, iar alți 100 MW vor fi contractați de la Centrala Termoelectrică de la Brazi, OMV Petrom.

Centrala Hidroelectrică de la Costești-Stânca poate furniza până la 10 MW, iar autoritățile au făcut demersuri pentru a asigura funcționarea continuă a acesteia în perioada iernii.

Sursele de energie regenerabilă pot livra între 50 și 150 MW, în funcție de condițiile meteorologice. Producătorii independenți de energie electrică din surse regenerabile sunt de acord să valorifice energia produsă pentru a satisface cerințele interne ale țării, iar eventualele surplusuri vor putea fi exportate.

Puterea instalată a surselor regenerabile era de 521 MW la începutul lunii octombrie, iar la 1 ianuarie se estimează că aceasta va depăși 600 MW. De asemenea, în primăvară, producția din surse regenerabile va crește.

Pentru a acoperi vârfurile de consum, se preconizează achiziționarea a până la 200 MW de energie electrică de pe piața din România (OPCOM). Prețurile pe bursă sunt variabile și dependente de condițiile climatice și de cererea pieței.

Capacitatea de import garantată din ENTSO-E pentru Moldova este de 315 MW, iar prin sprijinul Uniunii Europene și al operatorilor din România, Ucraina, Polonia, Slovacia și Ungaria, se va crește capacitatea de import, folosind capacitatea nerezervată din ENTSO-E și liniile electrice de 110 kW dintre Moldova și România, care pot transporta 100+ MW.

În ceea ce privește consumul pe malul stâng al Nistrului, acesta variază între 120 și 180 MW. Malul stâng va acoperi consumul propriu prin funcționarea unui bloc energetic la MGRES pe cărbune (cu o capacitate de 140 MW) timp de 50 de zile, cât durează stocurile de cărbune, și prin funcționarea centralei hidroelectrice Dubăsari la o capacitate variabilă.