/VIDEO/ Război în Ucraina, ziua 467: Rusia susține că a respins o ofensivă majoră. ISW: Prima linie de apărare rusă a fost spartă

investigații

/VIDEO INVESTIGAȚIE/ Platon, istoria unui Raider: 20 de dosare penale și prejudicii de sute de milioane

15 iunie 2022, ora 12:09

Mulți îl consideră un geniu al răului, alții îl numesc Raiderul nr.1 al CSI. A pus pe brânci companii din domeniul agricol. Este acuzat de atacuri raider în sectorul energetic, bancar, de asigurări. Este „tatăl spiritual” al Laundromatului rusesc. Are 49 de ani și la activ aproape 20 de dosare penale în examinarea procurorilor. Noua ediție a emisiunii Cutia Neagră PLUS este despre Veaceslav Platon, controversatul businessman fugit din R. Moldova în iulie 2021 și anunțat în căutare de către oamenii legii. Echipa de investigații de la Cutia neagră a analizat timp de câteva luni informații și documente care se referă la cele aproape 20 de dosare penale care îl vizează pe Platon sau persoane din anturajul său. E vorba de acuzații de spălare de bani, corupere, escrocherie, administrare frauduloasă a fondurilor, eschivare de la plata impozitelor și multe altele. Prejudiciul total se ridică la miliarde de lei. În ediția de astăzi vă prezentăm informații despre doar câteva dintre aceste dosare, care au cutremurat societatea moldovenească, au provocat prejudicii considerabile, dar încă se mai află la faza de urmărire penală. În unele cazuri deja de 10 ani!

Pe 15 iunie se fac 2 ani de când controversatul om de afaceri Veaceslav Platon a fost eliberat din penitenciar după ce demersul de suspendare a executării pedepsei, depus de procurorul general Alexandr Stoianoglo a fost admis de judecători. Platon s-a aflat în detenție timp de aproape 4 ani, fiind condamnat pentru participare la „furtul miliardului”. Din momentul eliberării și până în momentul în care a plecat din țară, în privința controversatului businessman nu au mai fost depuse demersuri din partea procurorilor pentru aplicarea unor măsuri preventive. Platon s-a aflat în libertate, cu dreptul de a călători în afara țării și chiar cu posibilitatea de a presta servicii de consultanță pentru Procuratura Generală pe dosare de rezonanță, legate de jaful din sistemul bancar moldovenesc.

ALEXANDR STOIANOGLO, procuror general suspendat:Domnul Platon, cu care, încă odată repet, nu am avut și nu am nicio relație și nu am avut nicio legătură niciodată a ieșit în public cu o declarație că este gata în a acorda asistență statului pentru restituirea banilor. Și da eu l-am invitat și în biroul meu de serviciu. Am avut întrevederi cu dl Platon. Eu pot să vă spun că am fost gata și sunt gata să mă întâlnesc și cu diavolul numai pentru un scop - restituirea banilor în buget.
 

VEACESLAV  PLATON  (15.06. 2020): Eu vreau să demonstrez că această țară, nu este o țară a impotenților, că această țară a fost furată și sunt oameni care pot întoarce, pot ajuta să întoarcă banii, pentru că întoarce Procuratura, eu pot să ajut să întoarcă mijloacele date. Eu voi prezenta dovezi, eu voi prezenta scheme, urmăriri, eu voi prezenta mecanismele de rambursare. Eu voi prezenta propunerea ca această urmărire penală să se miște din loc. Mecanisme instituționale care ar trebui să înceapă a funcționa ca furtul miliardului să fie examinat normal. Ca oamenii să zică: da, știți, singurul om care nu doar a vorbit despre furtul miliardului, dar care real s-a apucat și a făcut - acesta va fi cel mai bun trofeu. Ei asta voi face. - Ce timp vă alocați pentru asta? Cât? Jumătate de an? Un an?- Care jumătate de an? Ce e cu dvs? La mine totul e pe zile, pe ore, pe săptămâni.

Toate acestea se întâmplau în timp ce mai multe acțiuni pretins frauduloase întreprinse de Veaceslav Platon și oamenii săi de încredere erau investigate în cadrul a 20 de dosare penale, aflate încă pe masa procurorilor sau pe rolul instanțelor de judecată. Jumătate din aceste dosare au fost pornite după 2016, când Platon se afla deja în arest preventiv, fiind acuzat de participare la furtul miliardului.

Cel mai vechi dosar penal care vizează interesele lui Veaceslav Platon datează încă din anul 2011. Cauza se referă la dobândirea ilicită de către „Energoalians”, asociată numelui lui Platon, a sumei de 31 de milioane de lei de la compania energetică RED NORD. Banii au fost pretinși în calitate de dobânzi de întârziere. Chiar dacă dosarul are mai bine de 11 ani de când a fost inițiat, acesta încă se află la faza incipientă a urmăririi penale.

Șefa interimară a Procuraturii Anticorupție dă asigurări că dosarele ce vizează Moldovagaz au fost reanimate și urmărirea penală va fi dusă la bun sfârșit.

ELENA CAZACOV, șefă interimară Procuratura Anticorupție: „Trebuie să ținem cont că sunt niște fapte care sunt vechi. Sigur că nu putem exclude și perioadele în care au început investigațiile, schimbările atât în țară, cât și în organul Procuraturii, însă la moment vă asigur că toate cauzele penale sunt în lucru, urmărirea penală se desfășoară”.

Fraude la Moldovagaz

În 2012, procurorii mai pornesc o cauză penală pentru sustragerea a peste 100 de milioane de lei de la Moldovagaz în favoarea unei companii afiliate lui Platon, „Ferra Management LLC”. Banii au fost pretinși în baza unei datorii fictive create în 2000. Dosarul a fost inițiat de Centrul Anticorupție în martie 2012. În 2015 a fost clasat și apoi reluat.

Moldovagaz a fost obligată să achite peste 100 de milioane de lei companiei din SUA, de instanțele de judecată din R. Moldova.  Presupusa datorie de 5,2 milioane de dolari ar fi aparținut companiei fiică a Moldovagaz - Completgaz, aflată în proces de insolvabilitate.

Creanțele companiei „Fera Management”, care inițial nici nu a figurat printre creditori  în cadrul procesului de insolvabilitate, au fost validate pe  23 februarie 2012 de magistratul Aureliu Colenco de la Curtea de Apel Economică, numit ulterior de presă „judecătorul lui Platon”. În prezent, acesta este avocatul lui Ilan Șor. Dosarul a ajuns la Colenco în condiții suspecte, după ce a fost recuzat magistratul care avea în procedură procesul de insolvabilitate.

Pe 1 martie 2012, la o săptămână după ce preluase dosarul, Colenco a dispus  încasarea a 5,2 milioane de dolari din contul Moldovagaz în beneficiul „Fera Management”.  În aceeași zi fiind emis și un titlu executoriu.

SINCRON AUDIO : AURELIU COLENCO, ex-judecător: „Eu în primul rând nu țin minte despre ce este vorba. Un proces de insolvabilitate era dosarul? - Da, era întreprinderea „Completgaz” cu un proces de insolvabilitate. - Dvs acum m-ați sunat cu un fel de învinuiri, eu vreau să vă spun că …în proces de insolvabilitate, pentru admiterea cărorva creanțe nu este necesar ani, luni și așa mai departe. Dacă era dosar de insolvabilitate, el poate să deruleze și într-o oră. - Dar vă amintiți de compania asta „Ferra Management” americană? - Eu nu îmi amintesc de așa companie. - Ați avut în procedură mai multe litigii legate de întreprinderi de zahăr care cumva aveau tangențe cu dl Platon. De asta presa anterior v-a numit judecătorul lui Platon. Cum comentați? - Eu vă preîntâmpin că dvs o să vă alegeți cu un dosar civil. - La dvs în procedură nu ajungeau cumva organizat dosarele care îl vizau pe Platon? - Eu nu cunosc aceste chestii. Eu vă spun. Mai bine dvs consultați legea”. 

Atunci „Moldovagaz” s-a plâns de ilegalități în acest dosar și a cerut ajutorul autorităților: „Moldovagaz” a depus cerere de recurs la Curtea Supremă de Justiţie asupra Încheierii Curţii de Apel Economică în vederea neadmiterii încasării forţate a sumelor băneşti de pe conturile sale. În acelaşi timp a anunţat şi a solicitat intervenţia de urgenţă a organelor puterii centrale de stat şi organelor de drept ale Republicii Moldova în vederea apărării securităţii energetice a statului”, scria Moldovagaz într-un comunicat de presă”.

Peste 3 ani s-a pus punct litigiului. Moldovagaz a executat decizia Curții de Apel Economice, după ce  procedura a fost strămutată la Comrat, către executorul judecătoresc Nicolai Cîlcic, unul dintre figuranții „Spălătoriei Rusești”. Executorul a prezentat ordinul incaso la Moldova Agroindbank, controlată atunci de Platon, care în aceeași zi l-a executat și a transferat 101,5 milioane lei, echivalentul a 5,2 milioane de dolari din contul Moldovagaz către „Ferra Management”, susțin procurorii.

UPDATE // După publicarea investigației, reprezentanții Moldova Agroindbank au dezmințit informațiile indicate în ordonanța procurorilor. Potrivit instituției bancare, ordinul incaso, prezentat de executorul judecătoresc Nicolae Cîlcic la 11 iunie 2015, nu a fost executat. A fost respins din motiv că nu respecta regulamentul Băncii Naționale. MAIB ne-a prezentat și documente confirmative în acest sens.

Compania americană „Fera Management” a mai fost implicată în scheme gestionate de Platon. Aceasta a deținut un pachet de acțiuni la Moldindconbank pe care în 2009 l-a cedat unei firme cu același nume din Ucraina. 

În acte, fondator al companiei ucrainene este Veaceslav Majeru, un apropiat al lui Platon, fost director al  companiei „Marr Sugar” care a controlat trei fabrici mari de zahăr din Moldova. Încă din 2003, Majeru a făcut parte din Consiliul Moldinconbank.

Mai multe acte ce țin de constituirea firmei „Fera Management” au fost găsite de procurori în timpul percheziţiilor efectuate în vara anului 2012 la oficiul lui  Platon de pe strada 31 August.

Pe parcursul anchetei, procurorii au stabilit că frauda de la Moldovagaz ar fi fost gestionată de Aliona Stașevskaia și Alexandru Balica, oameni de încredere ai lui Platon. De asemenea, în schemă ar fi participat și fostul director al Moldovagaz - Alexandr Gusev, dar și câteva persoane, care de iure apărau interesele Moldovagaz, iar de fapt au făcut jocul lui Platon. Astăzi, dosarul este aproape finalizat, urmând să fie înaintată învinuirea făptuitorilor.

ELENA CAZACOV, șefă interimară Procuratura Anticorupție: Eu cred că reeșind din insistența procurorilor și dorința de a duce până la capăt aceste cauze penale va fi și o finalitate. Mai mult ca atât, chiar recent a fost reluată o urmărire penală pe un caz pornit în 2010, care era suspendat și care are tangențe cu cauza penală ce vă referiți la „Moldovagaz”. Se fac investigații inclusiv și pe această cauză penală. Deci nu a fost soluție de clasare sau încetare. A fost suspendat că nu era persoana de a fi pusă sub învinuire.

Într-un studiu realizat în 2019 de experţii comunităţii „WatchDog” despre fraudele masive care au avut loc la „Moldovagaz”, s-a regăsit și un alt episod legat de numele controversatului businessman Veaceslav Platon.

SERGIU TOFILAT, expert în energetică Asociația WatchDog: „Noi am cercetat cu colegii prin care scheme a fost majorată artificial datoria la Moldovagaz. Și una din scheme ține de faptul că Moldovagaz a fost obligată printr-o hotărâre de judecată, în 2006, să livreze gaz pe datorie fabricii de sticlă „Cristal Flor”. În 2005 acea fabrică avea datorii la Moldinconbank la credite și Platon a decis să acapareze această fabrică. A intentat procedură de faliment și a numit un administrator. Asta era în 2005. În 2006, apare o hotărâre de judecată care obliga Moldovagaz să livreze gaz pe datorie fabricii de sticlă și acea hotărâre este ilegală, pentru că în Legea cu privire la energetică este scris foarte clar: dacă consumatorul nu și-a achitat factura, furnizorul de gaz îl deconectează. Fix așa se întâmplă cu fiecare din noi. Nu știu de ce, judecata a hotărât că lui Platon i se poate de dat gaz pe datorie. În rezultat, în perioada 2006-2008, Fabrica de Sticlă a consumat gaz de aproape 5 milioane de dolari, cu Moldovagaz nu s-a achitat. Acel gaz era folosit pentru producerea buteliilor de sticlă care erau vândute prin firmele lui Platon. Câteva firme erau înregistrate în Căușeni, pe strada Eminescu, unde e adresa de domiciliu a Mariei Uzun, mama lui Veaceslav Platon. Iată așa o coincidență. Azi dacă ne ducem la "Cristal Flor" în Florești, vedem că acolo sunt ruine și buruine. Moldovagaz nu are nicio șansă să recupereze banii. În anul 2009, ofițerii CNA au făcut un act de inspecție și au constatat toate aceste fraude. Noi cunoaștem de fraudele astea anume din acest act de inspecție. Și întrebarea care pe noi ne preocupă este de ce nici CNA-ul, nici Procuratura până în ziua de azi nu au întreprins măsuri, nu au înaintat învinuiri lui Platon și acest dosar nu se știe care e situația lui.

Card fals pentru judecătoarea CSJ

În 2013, acțiunile lui Platon și oamenilor săi ajung obiect al altor 3 dosare penale. Este vorba despre sustragerea a 12 milioane de lei de la fabrica „Glodeni Zahar”, fabricarea ilegală a unui card fals pe numele unei judecătoare de la CSJ cu scopul de a o denigra și compromite. Iar cel de-al treilea dosar viza schema de atac raider asupra Moldova Agroindbank, care ar fi fost pusă în aplicare de Platon.

De 3 ani, pe masa judecătorilor se prăfuiește un dosar penal în care Veaceslav Platon este învinuit de  „fabricarea și punerea în circulaţie a cardurilor false”. În acest dosar au fost programate 20 de ședințe, dar toate au fost amânate, în majoritatea cazurilor la solicitarea avocaților lui Platon.  În octombrie 2019, pe când se afla în penitenciar, Platon a refuzat să fie escortat la Judecătorie pentru a participa la o ședință pe acest dosar.

Cauza penală a fost pornită de Centrul Anticorupție încă în primăvara anului 2013 pe faptul spălării banilor în proporţii deosebit de mari. Oamenii legii anchetau modul în care judecătoarea Curții Supreme de Justiție, Svetlana Novac, ar fi ridicat 3,6 milioane de lei de la Moldinconbank, folosind un card deschis la o bancă din Letonia.

Pe parcursul anchetei, procurorii au stabilit că semnătura judecătoarei și actele folosite la obținerea cardului din Letonia pe numele Svetlanei Novac au fost falsificate. Nici la filiala Moldinconbank de unde au fost extrase într-o singură zi, prin mai multe operațiuni, 297 de mii de dolari, magistrata nu a fost niciodată.

Din perioada anilor 2008 am examinat, atât în calitate de raportor cât şi membru al Completului de judecată al Colegiului Civil, Comercial şi de Contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie cauze civile în care existau tangenţe fie cu cetățeanul Platon Veaceslav, fie companii care îi aparţin. Luînd în consideraţie că până la moment în toate pricinile examinate de mine, Platon nu a avut câştig de cauză, deschiderea cardului bancar pe numele meu în Letonia şi ridicarea numerarului de pe acest card din „Moldindcombank”  sub numele meu, constituie acţiuni de intimidare, pentru emiterea unei decizii favorabile acestuia şi favorizarea lui pentru cauzele care vor parveni spre examinare şi în viitor. Asemenea mijloace financiare nu am primit niciodată şi în filiala centrală a ,,Moldindcombank” nu am fost niciodată” a declarat judecătoarea Svetlana Novac în 2013, când a fost audiată de procurori.

După ce au fost clarificate aceste circumstanțe, magistrata a fost recunoscută de procurori ca parte vătămată în dosarul inițiat de Centrul Anticorupție pentru spălare de bani. După 6 ani de anchetă, abia în iunie 2019, din dosar a fost disjunsă o cauză penală separată în care Veaceslav Platon este învinuit de „fabricarea și punerea în circulaţie a cardurilor false”. Astăzi, dosarul se mai află pe rol în primă instanță, ședințele de judecată fiind amânate pe bandă rulantă.

ELENA CAZACOV: Ceea ce ține de judecătorul și falsul de carduri, chiar astăzi a fost amânată pe unele motive iarăși invocate de partea apărării, inclusiv și înaintarea deja a două cereri de recuzare față de instanța de judecată.  Practic pe fiecare cauză penală ce ține de învinuirea domnului Platon sunt invocate diferite cereri, inclusiv de recuzare a judecătorilor, care incontestabil duc la tergiversare. De către instanță se încearcă a fi fixate mai multe ședințe, câte 10 ședințe pentru ca să fie lucrative, însă din aceste motive ele se extintind în timp.

La solicitarea Cutiei Negre, Procuratura Anticorupție a precizat că încă două persoane au statut de învinuit în „dosarul cardului fals al judecătoarea Novac”. Învinuiții sunt anunțați în căutare și până va fi identificat locul aflării acestora,  urmărirea penală a fost suspendată.

Una dintre persoane este Marina Marohina, verișoara lui Veaceslav Platon. Aceasta lucra în Secția operațiuni bancare la Moldinconbank, când a avut loc tentativa de discreditare a judecătoarei. Potrivit procurorilor, anume  Marohina ar fi perfectat cardul bancar fals pe numele Svetlanei Novac și a transferat pe el 300 de mii de euro din contul unei firme afiliate lui Platon. Apoi, tot ea a perfectat facturile bancare ce atestau că Svetlana Novac a extras 290 de mii de dolari la Moldinconbank.

În octombrie 2020, Marohina a fost reținută pe Aeroportul Internațional Chișinău, fiind anunțată în căutare și escortată la Procuratura Anticorupție. După ce i-a fost înaintată învinuirea, a fost eliberată cu interdicția de a părăsi țara. Peste o lună, aceasta a reușit să fugă la Londra, folosind un pașaport bulgar.

Anterior, într-o emisiune televizată, procurorul general suspendat Alexandr Stoianoglo nu a putut să explice cum a scăpat Marohina.

ALEXANDR STOIANOGLO, procuror general suspendat (20.07.2021): „Este adevărat că doamna Marohina a fost pusă sub învinuire. Pe parcursul ultimilor ani ea nu a fost aici. Noi am avut nevoie de audierea ei, de aceea noi am avut niște înțelegeri neoficiale, după care ea a venit în țară. A fost audiată. În privința ei a fost adoptată decizia de a nu părăsi țara, dar cu regret ea a părăsit țara. A fost din nou anunțată în căutare . Ca de obicei, oamenii ăștia pleacă prin segmentul transnistrean și așa părăsesc țara”.

Atac raider la Moldova Agroidbank

Abia în noiembrie 2021, după ce fugise din R. Moldova, Veaceslav Platon a fost pus sub învinuire și a primit mandat de arest în contumacie într-un alt dosar penal inițiat încă în aprilie 2013. Este învinuit de escrocherie și spălarea banilor în proporții deosebit de mari pentru o schemă prin care a ajuns să controleze Moldova Agroindbank.

Schema a presupus deposedarea de active a 75 de acționari ai băncii. În același dosar, alte patru persoane au fost judecate încă în anul 2018, iar în sentințe se puncta că Platon a fost organizatorul și beneficiarul schemei.

Procurorii au stabilit că Veaceslav Platon a cumpărat în 2011 de la Stela Pahomi, cea care ar fi ajuns mai târziu un om-cheie în mai multe escrocherii puse la cale de Platon, societatea pe acțiuni „Registru-Corect”. Platon a convins-o pe Pahomi să îi vândă registrul după ce i-a comunicat că intenţionează să facă o serie de investiţii în domeniul companiilor de asigurare şi bancare, făcându-i în acest sens oferta de a fi una din persoanele din echipa lui. Pahomi a acceptat și a vândut compania cu 100 de mii de lei. 

După această tranzacție, Stela Pahomi a fost promovată în mai multe funcţii de conducere în cadrul companiilor de asigurări și băncilor controlate de Veaceslav Platon. Este important să menționăm că atât tranzacțiile din 2010 când Pahomi a cumpărat societatea pe acțiuni „Registru-Corect”, cât și vânzarea acesteia lui Platon au fost ținute în mare secret până în anul 2013. În acte, în continuare o parte din acțiuni erau înregistrate pe numele fostului proprietar.

Societatea pe acțiuni „Registru-Corect” a reprezentat de fapt cheia de acces a lui Platon în lista de acționari ai „Moldova-Agroindbank”. Firma deținea toate informațiile despre acţionarii băncii și era responsabilă de toate tranzacţiile cu acţiunile instituției bancare. Acum, Platon putea deconecta semnalul de alertă care s-ar fi declanșat în momentul atacului raider.

La scurt timp, având acces la întreaga listă de acționari ai MAIB, la indicația lui Platon, au fost selectate 73 de întreprinderi care nu activau de mai mulți ani, dar aveau acțiuni la bancă, în mare parte foste colhozuri și cooperative agricole și două persoane fizice care primiseră moștenire acțiuni la MAIB. În două săptămâni, în februarie 2013, toți acești acționari au fost deposedați de active. 

Din numele acționarilor au fost falsificate procuri pe numele unor persoane inexistente, care au transmis acțiunile către două companii din Marea Britanie și Scoția, create cu o săptămână înainte de tranzacțiile de la MAIB. Firmele nerezidente au fost reprezentate de cetățeni ucraineni, interpușii lui Platon.

Procurorii au stabilit legături între ucrainenii implicați în tranzacții. „Krasutskyi Artiom, în anul 2013, pentru prima dată a părăsit teritoriul Ucrainei, fiind însoţit de cetățeanul Hrankivskyi Vitalii. Ambii au intrat pe teritoriul R. Moldova într-un autocar de model Volvo, constatându-se activitatea aceastora în comun. Totodată, la 14 martie 2013, au autentificat împreună, la notarul public Ucrainean Natalia, documentele privind companiile „E-Rich Limited” şi „AMG Invest Limited”, dovadă servind înscrierile din Registrul actelor notariale.  Iar la 16 martie, împreună, au părăsit teritoriul R. Moldova în trenul Chişinău-Moskova”, se spune în decizia Curții Supreme de Justiție, emisă în noiembrie 2020, în care este inculpată Stela Pahomi.

Peste o săptămână, acțiunile au fost vândute prin intermediul Bursei de Valori a Moldovei către alte două firme offshore al căror beneficiar era Platon, în acte figurând la fel cetățeni ucraineni. De asemenea, s-a constatat că banii folosiți la bursă pentru cumpărarea acțiunilor MAIB au provenit din „spălătoria rusească”, traversând prin conturile executorului judecătoresc Svetlana Mocan deținute la Moldinconbank.

Procurorii au stabilit că cele două companii offshore implicate în tranzacții au fost asistate la Chișinău de verișoara lui Platon, Marina Marohina. 

 „Marohina a prezentat la biroul de traducere certificatul de înfiinţare a societăţii  „Ostryn Business Limited” şi actul de desemnare a directorului acestei companii. Tot Marohina a prezentat pentru traducere la același birou certificatul de înregistrare a comerciantului „Dilnoro Group”, precum şi asigura aplicarea ştampilei acestei companii şi a semnăturii directorului acesteia”, citat din proiectul ordonanței de învinuire a lui Platon, pregătit de procurori încă în aqnul 2017.

După un plan bine gândit, gruparea lui Platon a încercat să ascundă infracțiunea. A racolat un polițist care avea misiunea să realizeze o percheziție la sediul „Registru-Corect” și să ridice toate actele ce vizează tranzacțiile cu acțiunile MAIB.

În cadrul urmăririi penale a fost stabilită cu certitudine legătura între Platon Veaceslav şi Popînin Octavian, ultimul fiind încadrat în grupul condus de Aliona Staşevskaia la solicitarea lui Platon. Popînin a fost remunerat neoficial, pe parcursul anilor 2013-2016, lunar, cu suma de 1000 euro, fapt confirmat prin audierea persoanelor, precum şi prin cercetarea documentelor ridicate de la Veaceslav Platon”, descriu procurorii în același proiect de ordonanță.

Această ordonanță se pregătea în 2017, dar a rămas doar pe hârtie. Lui Platon nu i-a fost înaintată atunci învinuirea. Pe de altă parte, în aprilie 2018, Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, a emis o decizie în dosarul ce viza furtul de acțiuni de la MAIB. Patru persoane învinuite, printre care și Stela Pahomi au scăpat de închisoare. Pahomi a fost achitată și eliberată din arest.

Avocatul celor două surori care fusese deposedate de acțiuni este convins că s-au făcut presiuni mari în acest dosar, atât la Procuratură, cât și în judecată.

MIHAIL GORINCIOI, avocat:Cele mai mari probleme și neplăceri au fost din start când doi procurori lucrau împotriva noastră și favorizau persoanele care erau bănuite. Eu eram frapat de ce spunea procurorul. Eu sunt avocat de 24 de ani. Așa obrăznicie eu nu am mai întâlnit. Doamna la prima instanță parcă era cu avocații ca și cu frații ei la o cafea: pe al tău îl scutesc, pe al tău îl eliberez. Făcea niște lucruri. Eu deja știam, pentru că avocatul care o reprezenta pe Pahomi e o persoană  foarte apropiată a lui Damir și Plahotniuc, deci știam  că dosarul acesta noi o să-l pierdem. Au fost influențe o sută de procente. Și doamna din primă instanță a dat o sentință de râsul găinilor. I-a achitat.

Am contestat la Curtea de Apel. Acolo a fost iar un show total. Acolo a fost o judecătoare foarte inteligentă, corectă - Balmoș, pot să-mi permit să spun și familia. Avea dosarul. Peste o lună jumate au adus-o la condiția de stres că a fost nevoită să plece. -Credeți că a fost determinată să plece? - A fost chemată, știu și de cine din conducere …A fost impusă pentru acest dosar să plece. Ea categoric refuza, pentru că aici e condamnare 100 de procente. …I-a dat dosarul știți cui? Prim-vicepreședintelui, domnul Ulianovschi, feciorul căruia era ministru de Externe la puterea lui Plahotniuc. Nu am ce să mai.

 Dar cum s-a comportat în acest dosar m-a șocat și mai tare. Încă mai tare decât în prima instanță. El la a doua ședință când ne-a chemat și ne-a spus: stimaților, noi eram vreo 6 avocați și era greu să ne aduni pe toți, pentru mine e o problemă să vă strâng pe toți 6, dar dacă vă strâng, în 25 de minute dosarul ăsta e…. Așa și a fost. Eu m-am uitat la ceas Curtea de Apel a examinat apelul, uitați-vă această sentință de 320 de foi el în 31 de minute. Noi am venit toți, ne-a strâns că era comanda dată și i-a achitat. Dar cel mai important. A lăsat în vigoare aceasta și sechestru pe 8 milioane, autoturism de lux și apartament în centrul orașului a fost ridicat. Și peste 4 zile Stela Pahomi s-a dus și a ridicat toți banii și noi am rămas toți cu buza umflată și celelalte părți vătămate care mai sunt pe dosare civile”.

Avocatul a reușit între timp să întoarcă tot pachetul de acțiuni furat de gruparea lui Platon de la clientele sale și să încaseze toate dividendele plătite de Moldova Agroindbank începând cu anul 2013. 

În noiembrie 2020, Curtea Supremă de Justiție  a trimis dosarul la rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, într-un alt c omplet de judecată. Între timp, Stela Pahomi, dar și alți figuranți din dosar, au fugit din R. Moldova.

Pahomi pare să fi fost o piesă importantă pentru Veaceslav Platon. Mai multe înregistrări audio ale discuțiilor dintre Platon și Serghei Iaralov, cardinalul gri al lui Vlad Plahotniuc, ajunse în posesia Cutiei Negre, arată că Platon își făcea mari griji pentru Stela Pahomi, atunci când aceasta se afla în arest și îi solicita lui Iaralov ajutor pentru a o scoate la libertate.

Discuție telefonică între Veaceslav PLATON și Serghei IARALOV:

V.P - Sergiu, el a promis față de tine că nu o va atinge, că nu luptă cu femeile. Mereu spune că se ține de cuvânt, că este corect și tot așa mai departe. Luptă el cu mine, bine, fără probleme. De ce să o atingă pe ea? Dacă vrea ca ea să nu intre în toate situațiile cu Agro, că să nu-l încurce, să spună că o lasă să plece, doar să nu se implice în această situație. Cred că ne putem înțelege și vom îndeplini întocmai. Vrea ca ea să plece din țară, haideți să ne înțelegem să plece din țară.

S.I. - Bine. Eu voi transmite tot.
V.P. - Mie cel mai mult nu-mi place când cineva suferă din cauza mea. 
S.I. - Da, dacă este război, e războiul vostru. Na*uia Stela aici? :)
V.P.- Dacă sunt careva condiționalități pentru eliberarea ei, spuneți. Dacă ea încurcă, spuneți că ea încurcă și să se ducă naibii de aici. Principalul meu scop e să scot fetița.
S.I. - Aha

V.P. - Vreau să ne concentrăm pe asta. Eu nu cred că el are careva pretenții serioase în privința ei.

Deși încă din 2018 se afirma în instanțele de judecată că Platon a fost organizatorul și beneficiarul schemei de la MAIB, abia  în noiembrie 2021  a ajuns să fie învinuit oficial  în acest dosar, fiind emis pe numele său un  mandat de arest în contumacie.

ELENA CAZACOV:La moment în privința dumnealui există deja suficiente probe pentru finalizarea urmăririi penale. Problema la moment este de domeniul legislativ, avînd în vedere faptul că dumnealui se ascunde de organul de urmărire penală. Asta împiedică expedierea dosarului în instanța de judecată. Odată ce vor surveni modificările legislative care se presupun, ceea ce va permite expedierea cauzei penale în instanța de judecată în lipsa persoanelor care se ascund de organele de urmărire penală, incontestabil cauza respectivă va fi diferită justiției”.

Capcana întinsă de Platon fostului președinte MAIB

Reporterul Cutiei Negre a reușit să discute și cu fostul președinte al Moldova Agroindbank, Grigore Furtună, care a fost la un pas să devină una dintre victimele grupării lui Platon, care încerca să-l deposedeze de pachetul de acțiuni de trei procente și jumătate pe care îl deține la MAIB. Acest caz a rămas neelucidat de către procurori.

În 2013, fostul bancher a fost chemat la Inspectoratul Fiscal, fiind  bănuit de evaziune fiscală de zeci de milioane de lei.

GRIGORE FURTUNĂ, acționar MAIB: „Dl Furtună, de ce ascundeți de la stat și de noi faptul că ați obținut un venit de 20 de milioane de dolari în afara țării? Fiindcă nu l-am obținut. Dar iată noi avem documente că dvs ați obținut. Îi scris că eu aș fi primit printr-o bancă din Kiev, prin altă bancă din Kiev, pe un cont bancar într-o bancă din China - 20 de milioane de dolari. Că eu aș fi emis o garanție și în temeiul acelei garanții a fost întreprinsă o afacere, care s-a soldat cu rezultatul scontat și pe contul meu bancar în China au apărut 20 de milioane de dolari. Eu le spun că asta e comandă și vă spun și care e scopul acestei comenzi, dacă voi nu știți - pachetul meu de acțiuni la MAIB. Fiind vândut la bursă, acoperă cele 52 milioane de lei”.

Bărbatul a comandat o expertiză juridică independentă care a demonstrat că actele au fost falsificate și nici nu a fost în afara țării, cu atât mai mult în China, pentru a-și deschide un cont bancar. După o luptă grea cu FISC-ul și Procuratura, a reușit să scape de dosarul penal inițiat pentru evaziune fiscală.  

GRIGORE FURTUNĂ, acționar MAIB: „Cum a nimerit semnătura mea pe contractul cela? - Ați găsit răspunsul? - Am găsit. Asta registratorul independent către vreme ceea deja se afla sub controlul grupului Platon. - La „Registru Corect ” vă referiți? - Da, doamna ceea Pahomi. Ea controla. Acolo semnăturile mele sunt”.

Victor Furtună s-a convins că Platon a stat în spatele schemei și atunci când a văzut în tranzacțiile fictive numele companiei „Seabon Limited”, implicată și în Laundromat, despre care procurorii spun că era gestionată de Platon.

GRIGORE FURTUNĂ, acționar MAIB:Când am căutat eu răspunsurile, documentele celea, acolo mi s-a nimerit o companie „Seabon Limited” din Marea Britanie. Iată asta a fost. „Seabon” ne-a legat. Prin același „Seabon” s-au făcut alte mașinării, cu spălarea ceea - Laundromatul. Așa am ajuns că e Platon. - Compania asta era una dintre cele implicate? - Era cheie. Pretenția mi-a fost înaintată de „Seabon”.

Fraude la fabrici de zahăr

În aprilie 2014, Veaceslav Platon a fost pus sub învinuire într-un dosar penal ce vizează delapidări în proporții deosebit de mari la fabrica „Glodeni-Zahăr”, fiind chiar anunțat în căutare de către procurori. Dosarul era inițiat din 2013. Presa a scris anterior că Platon a avut interese mari pe piața de zahăr din R. Moldova, acaparând pachete de acțiuni la diferite întreprinderi:  Cupcini-Cristal, „Glodeni Zahăr”, Combinatul de zahăr din Alexandreni și Fabrica de zahăr din Făleşti.

Schema de la „Glodeni Zahăr” a fost desfășurată în anul 2010. Fabrica, care se afla în proces de insolvabilitate, s-a angajat să-i vândă 1800 de tone de zahăr SRL-ului ,,Viktomax Sistem” la un preț de 24,8 milioane de lei. Agentul economic a plătit și un avans de peste 6 milioane de lei. 

În contractul de vânzare-cumpărare a fost inclus un punct care stipula că în cazul în care vânzătorul nu-și onorează obligațiunile în 30 de zile, va plăti o sumă dublă față de avansul pe care l-a primit. 

Marfa nu a fost livrată, iar Fabrica de Zahăr a fost obligată, prin judecată, să achite penalitatea de 12,4 milioane de lei prevăzută în contract. Ordonanța a fost executată rapid, firma lui Platon primind în loc de bani 780 de tone de zahăr. Deși ordonanţa judecătorească a fost ulterior anulată, zahărul nu a mai fost restituit de compania „Viktomax Sistem”, astfel fabrica fiind prejudiciată cu 12,4 milioane de lei. 

 Platon Veaceslav a dirijat încheierea contractului de vânzare-cumpărare la data de 23 martie 2010  dintre Sliusarenco Oleg în calitate de adjunct al administratorului procesului de insolvabilitate al SA ,,Glodeni Zahăr” şi ,,Viktomax Sistem” SRL, fiind o societate comercială gestionată de acelaşi grup criminal organizat. Tot Platon Veaceslav i-a indicat lui Oleg Sliusarenco de a nu executa contractul de vânzare-cumpărare încheiat cu ,,Viktomax Sistem” în vederea aplicării  clauzei contractuale cu privire la achitarea unei penalităţi. Tot Platon Veaceslav a organizat ca ,,Viktomax Sistem” să se adreseze în instanţa de judecată în scopul obţinerii sumei de 12,4 milioane de lei de la „Glodeni Zahăr”, afirmă procurorii într-o ordonanță de învinuire a lui Platon, emisă cu 8 ani în urmă, care a ajuns în posesia Cutiei Negre.

„Viktomax Sistem” a fost înregistrată cu un an mai devreme de tranzacția cu „Glodeni Zahăr”. Pe hârtie, fondator al firmei este un oarecare Viktor Koruts. Numele acestuia figurează și în dosarul Laudromat. Koruts a reprezentat în 2011, prin procură, o firmă offshore și a depus la Judecătoria Comrat o cerere pentru încasarea unei datorii de  500 de milioane de dolari.  

„Vitomax Sistem” și-a avut oficiul pe strada Meșterul Manole 12, unde au fost înregistrate mai multe companii asociate cu numele lui Platon. Clădirea aparține uzinei Alimentarmaș, care a fost administrată de Iurii Kontievschi, fostul cumnat al lui Platon.

Procurorii au stabilit în cadrul anchetei că schema de la Fabrica de Zahăr din Glodeni ar fi fost coordonată de omul lui Platon, aceeași Aliona Stașevskaia.

Dosarul ce vizează delapidările de la Fabrica de Zahăr din Glodeni se află de 9 ani la faza de urmărire penală, fiind inițiat în septembrie 2013.

ELENA CAZACOV: „Practic la moment acțiunile de urmărire penală au fost finalizate. Însă având în vedere că procurorul în exercitarea căruia se află această cauză penală a fost suprasolicitată cu alte cauze penale de rezonanță și unde au fost persoane cu măsuri preventive, fiind prioritizate activitățile, s-a axat pe acele cauze penale. Cred că în timpul apropiat, pe această cauză penală, după survenirea modificărilor legislative de care am menționat va fi posibilă transmiterea în instanța de judecată inclusiv și acestei cauze penale”.

În 2014, Platon fusese anunțat în căutare pe acest dosar, iar în 2016, când a fost extrădat în R. Moldova din Ucraina, procurora Adriana Bețișor a dispus sistarea investigaţiilor de căutare a  învinuitului.

În 2020, cu câteva luni înainte de eliberarea lui Platon din închisoare, au fost  revocate măsurile preventive pentru mai multe persoane date în urmărire generală în dosarul Fabricii de Zahăr din Glodeni. Este vorba despre Vitalie Mihailov, Alexandru Balica, Aliona Stașevscaia și Oleg Sliusarenco.

ELENA CAZACOV: „Ca să fie clar. Ceea ce ține de Fabrica Glodeni, persoanele la moment sunt puse sub învinuire. În privința celora au fost doar revocate măsurile preventive. Nu la cererea procurorilor. Instanța de judecată a schimbat măsurile preventive în privința acelora”.

Totuși, acesta nu este unicul dosar pornit de procurori în privința lui Platon pe fraude ce vizează fabricile de zahăr. În 2001, Procuratura municipiului Chișinău a avut un dosar pe cazul dispariției a 3 mii de tone de zahăr, în valoare de 14 milioane de lei, de la un depozit al firmei „Balcombe”, controlată de oameni apropiați lui Platon, inclusiv fostul său cumnat Iurie Kontievski. Atunci, Veaceslav Platon chiar a stat în arest câteva luni, dar la scurt timp dosarul a fost încetat.

Procurorul șef al municipiului Chișinău din acea perioadă, Ivan Diacov, își amintește bine cazul.

IVAN DIACOV, fost procuror-șef mun. Chișinău:S-a depistat că la o bâtrânică din Tighina, au venit facturi pe 6 vagoane de zahăr. Cineva a folosit pașapoartele bătrânii pe ascuns, sau cum acolo s-a făcut. Bătrâna a spus că eu nu am nicio treabă la zahărul ăsta. Au derulat niște controale operative și a ieșit că Veceslav e stăpânul. Ce vreau să vă spun? Atunci ne-a șmecherit și pe noi. El a stat în arest în jur de 3 luni, până am stabilit de unde au venit vagoanele, cum s-au încărcat, cui aparține zahărul. Voi înțelegeți că vagoanele asta nu este o torbă. Vagoanele s-au descărcat la Ghidighici, la bazele celea. Dar faptu-i fapt. Au spart un perete prin spate și s-a furat tot zahărul. A fost organizat. - Adică au organizat furtul zahărului în timp ce Platon stătea în arest? - Da, au organizat foarte talentat și noi am rămas fără obiectul furtului. Ni s-au rupt toate ațele și dosarul s-a clasat”.

Peste ani de la acele evenimente, Ivan Diacov s-a întâlnit cu Platon, care lucra deja la Moldinconbank. Ultimul i-a amintit de arest.

IVAN DIACOV:El atunci mi-a spus o frază. Ivan Gheorghevici, am ajuns la concluzia că toți oamenii care încep afaceri, trebuie să treacă prin pușcărie, măcar 3-5 zile fiecare trebuie să stea acolo. A făcut  o pauză și zice: Dar 3 luni e mult. Platon pe parcursul anilor tot timpul ne depășea. Am în vedere nu pe mine, dar justiția, organele de drept. El tot timpul a mers cu un pas înainte.

Învinuit în „Laundromat” după ce a fugit la Londra

Recent, Veaceslav Platon a fost pus sub acuzare și în dosarul „Laundromat”. Pe 18 aprilie, magistrații au dispus arestul  acestuia în contumacie, iar procurorii au inițiat investigațiile în vederea căutării învinuitului care a fugit la Londra. 

Pentru ca să ajungă să îl pună pe Platon sub acuzare pe acest dosar, procurorilor le-au trebuit tocmai 8 ani! Perioadă în care au dat vina pe comisii rogatorii, lipsă de probe, teorii juridice despre lipsa infracțiunii predicat, adică proveniența ilicită a banilor trecuți prin spălătorie.

Probe despre implicarea lui Platon în Spălătoria Rusească, procurorii anticorupție au obținut încă în 2012, în plină desfășurare a schemei de spălare de bani. Potrivit procesului verbal al perchezițiilor efectuate la sediul lui Platon de pe str. 31 August, în birou și safeuri au fost descoperite mai multe acte de constituire și ștampile ale firmelor off-shore prin care avea loc Laundromatul. 

În 2016, în cadrul acestui dosar penal au fost reținuți 3 executori judecătorești și 16 magistrați. O parte dintre ei au fost deja condamnați de prima instanță pentru pronunțarea cu bună știință a unei încheieri contrare legii. 

Judecătorii implicați în Laundromat urmau să fie judecați și pentru complicitate la spălare de bani, dar în toamna anului 2020 procurorii anticorupție au decis să îi scoată de sub învinuire pe acest capăt de acuzare. Informația a fost tăinuită un timp de Procuratură.

În 2017, procurorii moldoveni au pus-o sub învinuire pentru implicare în Laundromat pe Elena Platon, sora lui Veaceslav Platon și au anunțat-o în căutare. Un an în urmă, aceasta a fost condamnată în Federația Rusă, la 10 ani de închisoare, tot în dosarul Laundromat. Femeia a fost șefa Departamentului Trezorerie la „Moldindconbank” și gestiona în totalitate numerarul în lei şi valută la bancă. Astfel, Elena Platon a asigurat tranzitarea banilor prin R. Moldova spre offshoruri

Câțiva ani în urmă, autoritățile ruse l-au anunțat în căutare, pentru arest și pe Veaceslav Platon, pentru organizarea grupului criminal responsabil de Laundromat. Dar în Republica Moldova, controversatul om de afaceri a fost pus sub acuzare abia două luni în urmă. În iarna anului 2020, fostul procuror general Alexandr Stoianoglo afirma că împotriva lui Platon nu există probe în acest dosar.

Alexandr Stoianoglo, procuror general suspendat: „Noi avem răspuns oficial de la organele de drept din Federația Rusă, unde la întrebarea: „prezentați-ne proveniența banilor”, noi am primit răspuns că nu poate fi demonstrată ilegalitatea provenienței banilor. Platon nu are în dosarul Loundromat niciun statut, pe acest dosar nici măcar nu a fost interogat. Vă asigur, dacă Platon era, intuitiv cred că el a participat în asta, dar dacă în privința lui aveau să fie dovezi, vă asigur că demult avea să fie judecat”.

Șefa interimară a Procuraturii Anticorupție susține că procurorii au primit mai multe informații din Federația Rusă, iar noile probe au făcut posibilă înaintarea învinuirii lui Platon.

ELENA CAZACOV: Au fost acumulate probe noi care au dat posibilitate inclusiv și la anularea unor soluții în privința unor persoane care anterior au fost și scoase de sub urmărire penală. Și la momentul obținerii acestor probe au fost anulate soluțiile respective și reluată investigațiile și în privința celorlalte persoane. Una din probe care a dat temei la reluarea unor acțiuni de urmărire penală în privința unor persoane au fost anume răspunsuri la comisii rogatorii parvenite din partea Federației Ruse. Anterior nu erau la noi răspunsuri. Erau înaintate cereri de comisii rogatorii. În momentul în care au parvenit aceste răspunsuri au fost posibile acțiunile care au fost făcute. Sperăm mult ca în timpul apropiat în cazul în care parvin și răspunsurile la comisiile rogatorii, având în vedere că au fost încheiate gituri cu alte state, obținem cât mai multe probe pentru dovedirea vinovăției incontestabile a numitului ca această cauză penală, chiar și în lipsa lui să fie expediată în instanța de judecată”.

Alte câteva dosare penale care se mai află în lucru pe mesele procurorilor se referă la ilegalități comise pe piața de asigurări, prin prejudicierea biroului Național al Asiguratorilor Auto și a companiilor de asigurări ASITO și Moldasig. Patru dintre aceste dosare descriu aceeași schemă - companii apropiate lui Platon care luau credite considerabile de la bancă, cu poliță de asigurare de la ASITO sau Moldasig, nu întorceau creditele, astfel încât companiile de asigurări se vedeau nevoite să o facă în locul firmelor.

Nu s-au plătit taxe la stat de 4 milioane de lei

Într-o altă cauză penală inițiată în 2016, Platon este învinuit de escrocherie care a dus la prejudicierea bugetului de stat cu peste 4 milioane de lei. În timp ce dosarul stă blocat de ani buni la faza de urmărire penală, iar Platon se află la libertate, o fostă angajată a Moldinconbank, Olga Pungă, a fost condamnată pe același caz încă în 2018 la 8 ani și 6 luni de închisoare. Cauza penală în privința femeii a fost disjunsă din dosarul de bază și remisă rapid în judecată.

Din sentința dictată de CSJ aflăm că  Veaceslav Platon era beneficiarul companiei „Legaltriumf”, contractată  de Moldinconbank pentru  a se ocupa de recuperarea datoriilor pe credite problematice. Reprezentanții firmei prezentau în instanțele de judecată ordine de plată falsificate care arătau că a fost achitată taxa de stat pentru acțiunile civile intentate de Moldinconbank. În realitate, plăţile obligatorii la bugetul de stat nu erau făcute, iar banii se păstrau pe conturile băncii și puteau fi folosiți de membrii grupării lui Platon.

Oamenii legii au identificat 235 de ordine de plată false, care au adus prejudicii statului în sumă de 4 milioane de lei. Potrivit învinuirii, fosta angajată Moldincombank, a fost cea care executa indicațiile lui Platon și aplica ştampila falsă a băncii  pe ordinele de plată. Pungă neagă acest lucru și susține că dosarul i-a fost fabricat, pentru a o determina să facă declarații împotriva lui Platon.

In 2020, la scurt timp după ce Platon a fost eliberat din închisoare, a ieșit la liberatate și Olga Pungă. Dosarul ei va fi revizuit tot la solicitarea procurorului general Alexandr Stoianoglo. Pe 25 iunie 2020, Judecătoria Hâncești a dispus ca Pungă să fie eliberată din penitenciarul de la Rusca.

Evaziune fiscală de 17 milioane de lei

Din septembrie 2016, Platon este cercetat penal și pentru evaziune fiscală în proporții deosebit de mari. Dosarul a fost inițiat de Procuratura Anticorupție în urma unui denunț făcut de Inspectoratul Fiscal. La solicitarea Cutiei Negre, procurorii au precizat că Platon nu a plătit statului impozite de peste 17 milioane de lei în rezultatul unor tranzacții de donație. La 5 ani distanță și acest dosar stă blocat la faza de urmărire penală.

ELENA CAZACOV: Da, este așa un dosar, dar el la data de 28 decembrie 2021 a fost expediat conform competenței la PCCOCS. - De ce a preluat dosarul? - Fiindcă ei aveau încă o cauză penală tangențial cu aceasta. Și mai mult de atât, este de competența lor să investigheze astfel de infracțiuni”.

Dosare suspendate și complici eliberați din arest

Anul 2020 a fost unul deosebit de bun pentru Veaceslav Platon și echipa sa. Platon și mai mulți membri ai echipei sale, condamnați sau arestați anterior pe dosare care aveau legătură cu controversatul businessman, au fost eliberați din detenție, la demersul procurorilor. 

Am amintit mai sus despre câțiva dintre ei. Judecătorii din Laundromat au scăpat de acuzarea privind complicitate la spălare de bani. Iar urmărirea penală pe două dosare care îl vizau pe Veaceslav Platon a fost suspendată de procurori.

Unul dintre aceste dosare este cel de corupere a deputaților. Cauza penală a fost pornită încă în 2014, dar controversatul afacerist așa și nu a fost pus sub învinuire în acest dosar. Iar complicele său, Vitalie Burlacu, zis Vitas, a fost eliberat din închisoare la 11 iunie, cu patru zile înainte de eliberarea lui Platon. Atunci, Curtea de Apel Chișinău a decis încetarea cauzei penale împotriva lui Burlacu, pe motiv că au fost încălcate mai multe norme de procedură în perioada investigării cazului.

Pe 22 septembrie 2020, Procuratura Anticorupție a decis în general să suspende urmărirea penală pe acest dosar întru neadmiterea încălcării termenului rezonabil.

Tot în septembrie 2020, Procuratura Anticorupție a decis să claseze un dosar de delapidare a 22,4 milioane de lei din contul companiei de asigurări „Alliance Insurance Group”, prin crearea unor tranzacții fictive la procurarea unui teren din parcul Valea Trandafirilor din Chișinău. Și în acest caz, urmele duceau spre Veaceslav Platon.

Platon nu planifică să se întoarcă în R. Moldova: „Eu nu sunt idiot”

Contactat de CUTIA NEAGRĂ pentru a comenta cele peste 20 de dosare instrumentate de Procuratură, dar și acuzațiile care i se aduc, Veaceslav Platon a declarat:

„- În timpul lui Voronin erau 48. De ce le-au redus, eu nu știu. Erau 48, dar învinuirea mi-a fost înaintată doar pe 4-5 dosare. De ce spuneți că sunt doar 22 și unde s-au pierdut restul 26 nu știu. Să caute că mai sunt, nu este tot.

-        Dar plecare dvs din țară are legătură cu aceste dosare?

-        Plecarea mea din țară are legătură cu regimul instaurat în R.Moldova. Pur și simplu nu ai ce face în R. Moldova când se instaurează un asemenea regim. Eu nici anterior nu am trăit în Moldova. Din câte știți, am fost adus forțat și până când nu am primit sentința, am așteptat. Și cum am primit verdictul, am plecat frumușel acolo unde vreau să trăiesc, unde vreau să mă dezvolt, unde vreau să construiesc un business.

Dar când reveniți în R. Moldova?

Are vreun sens să mai trec odată prin fărădelegile prin care am trecut? Nu are rost. Eu doar nu sunt idiot! În R. Moldova dosarele nu sunt instrumentate pentru a fi transmise în judecată. Ele sunt necesare pentru a ține oamenii în cârlig, pentru a-i ține în arest în timpul urmăririi penale, pentru a ține oamenii în închisoare fără a trimite dosarele în judecată. Dosarele au fost în așa hal falsificate, scrise pe genunchi, procurorii le-au deschis pentru bifă, pentru că Plahotniuc le-a stabilit un plan privind inițierea dosarelor penale împotriva lui Platon. Porneau dosarele pentru bifă, găseau doi martori falși, mă recunoșteau bănuit, în câteva cazuri mi-au înaintat învinuirea și mai departe nu-mi făceau nimic”.

Întrebat cum se face că el și oamenii săi au fost scoși din arest în 2020, iar câteva dosare care îl vizează au fost suspendate, Platon a răspuns că acele dosare erau politice, iar oamenii nu erau vinovați.

-  Vă explic. Furtul miliardului a fost cea mai mare crimă din țară. Uitați că până la mine a fost eliberat dl Petic, a fost eliberat dl Bolbocean, a fost eliberat Enachi (n.r. Eșanu), care îmi transmitea salutări peste geam. Eu am fost eliberat peste un an și abia după ce a fost demonstrat că infracțiunea a fost comisă de alte persoane: Plahotniuc și Șor. Eu tot am întrebări la dl. Stoianoglo de ce în privința mea nu au fost închise 22 de dosare penale falsificate. La noi, din păcate, se crede că dacă o persoană cinstită și corectă ajunge într-o funcție, ea trebuie să se ocupe de toate, trebuie să le reușească pe toate. El trebuie, doar prin personalitatea sa, să restabilească dreptatea peste tot, trebuie să aibă timp pentru tot și toate.

Această investigație a fost realizată cu suportul financiar al Fundației Soros Moldova, în cadrul proiectului „Inițiativa pentru integritate în justiție”, implementat de Comunitatea WatchDog.MD. Fundația Soros Moldova nu intervine în politica editorială a redacției TV8.

IGP s-a autosesizat în urma investigației TV8, despre casa de milioane a comisarului sectorului Rîșcani
Cutia Neagră PLUS: Gropile de împrumut. Cratere uriașe și pagube de milioane, apărute după reparația unor drumuri din R. Moldova
/VIDEO/ Cutia Neagră PLUS: Gropile de împrumut. Cratere uriașe și pagube de milioane, apărute după reparația unor drumuri din R. Moldova
Interviu cu jurnalista TV8, Mariana Rață: „Scopul unui jurnalist nu este să răstoarne puterea, ci să informeze publicul”
Interviu cu jurnalista TV8, Mariana Rață: „Scopul unui jurnalist nu este să răstoarne puterea, ci să informeze publicul”
/VIDEO/ Cum Ucraina a învins propaganda rusă și a unit o națiune? Șevcenko: „Am început să luptăm cu ea încă din 2014”
/VIDEO/ Cum Ucraina a învins propaganda rusă și a unit o națiune? Șevcenko: „Am început să luptăm cu ea încă din 2014”
TV8 angajează noi colegi! Cum poți deveni SMM, cameraman, reporter TV sau editor imagine
TV8 angajează noi colegi! Cum poți deveni SMM, cameraman, reporter TV sau editor imagine
O minoră, lovită în timp ce traversa strada: „Mi-a zis să beau o pastilă și să mă culc”. La 10 zile, șoferul nu a fost identificat
/VIDEO/ O minoră, lovită în timp ce traversa strada: „Mi-a zis să beau o pastilă și să mă culc”. La 10 zile, șoferul nu a fost identificat

social

/VIDEO/ Cutia Neagră PLUS: Gropile de împrumut. Cratere uriașe și pagube de milioane, apărute după reparația unor drumuri din R. Moldova

04 iunie 2023, ora 22:15

Mai multe cratere imense care amintesc de cele lăsate de meteoriți căzuți au apărut în ultimii ani în preajma unor sate din Republica Moldova. Gropile cu adâncime de peste zece metri nu au însă o proveniență cosmică, ci sunt consecințe ale neglijenței companiilor de construcție a drumurilor. O normă legală adoptată în urmă cu cinci ani în interesul firmelor de construcții, le permite acestora să extragă nisip și argilă pentru ridicarea terasamentului drumurilor de pe câmpii și imașuri apropiate de șantier. 

Aceeași lege îi obligă însă să respecte niște norme de exploatare a așa-numitelor gropi de împrumut și să le astupe de îndată ce șoseaua este finalizată. De multe ori însă companiile se eschivează de la aceste obligații, iar prejudiciul adus statului se ridică la zeci de milioane de lei. Cutia Neagră Plus a inspectat timp de câteva luni mai multe gropi de împrumut din republică și a descoperit grave încălcări. 

La câteva sute de metri de la intrarea în satul Coștangalia, raionul Cimișlia, la hotarul unor lanuri de grâu și a unor plantații de viță-de-vie se cască două cratere imense. Adânciturile de aproape zece metri în pământ sunt urme lăsate de o companie care a construit drumul de legătură dintre satul Porumbreni și orașul Cimișlia.

Specialiștii le numesc „gropi de împrumut”. De aici, constructorii de drumuri au primit dreptul legal să extragă lut sau nisip pentru ridicarea terasamentului șoselei moderne inaugurate cu mare fast în toamna anului trecut. Drumul a fost inaugurat, compania de construcții turcească Onur și-a luat banii. E vorba despre 30 de milioane de euro. Iar craterele de pe teritoriul satului Coștangalia au rămas să sperie localnicii. 

O lege adoptată încă în anului 2018, le permit companiilor să extragă argilă și lut de pe terenuri aflate în preajma drumurilor în construcții, cu condiția ca după încheierea lucrărilor, acestea să astupe gropile și  să aducă terenul în stare inițială. Lucru care nu se întâmplă aproape niciodată. 

ȘTEFAN BEJAN, Reporter de investigație:

Ne aflăm pe una din “gropile de împrumut” din satul Coștangalia, raionul Cimișlia. În total, primăria a oferit Administrației de Stat a Drumurilor 13 hectare de pământ, pentru a extrage argilă și argilă nisipoasă, pentru construcția drumului M3”

Angajații companiei Onur s-au apucat abia acum să astupe dezastru pe care l-au lăsat în urma exploatării terenurilor publice. În ziua în care am mers să filmăm gropile de împrumut din Coștangalia, un escavator și șase camioane lucrau de zor. La escavarea acestor terenuri, firma a comis mai multe abateri de la legislație. 

ȘTEFAN BEJAN, Reporter de investigație 

Conform legislației, o groapă de împrumut nu trebuie să aibă mai mult de cinci metri adâncime. Eu am un metru optzeci și cinci. Dacă ne uităm atent la această groapă, o să observăm cu ochiul liber că ea este mult mai adâncă.“

Prejudicii de milioane aduse mediului

Escavarea la o adâncime mai mare de cinci metri poate să producă mai multe efecte nefaste asupra mediului, să perturbeze circulația apelor subterane, risc de poluare cu uleiuri si alte substanțe toxice, explică experții. Ina Coșeru, președinta Comisiei de mediu spune că adâncimea de cinci metri este stabilită deoarece “asta presupune bineînțeles că mai repede poți să recultivezi locul, nu periclitezi apele freatice dacă e cinci metri, pentru că apele freatice sunt până la 30 de metri. 

Am arătat imaginile filmate lui Sergiu Bejan, directorul Administrației de Stat a Drumurilor, una dintre instituțiile responsabile de monitorizarea procesului de extragere a argilei. Bejan crede că inspectorii ar trebui să facă mai multe vizite inopinate pentru a tăia din poftele constructorilor.

Observațiile noastre sunt confirmate și de constatările inspectorilor de mediu. Ion Bulmaga, directorul Inspectoratului de Mediu, ne-a spus că verificările făcute de ei au arătat că firma turcească a efectuat extrageri mult peste cantitatea stabilită în proiect. Prejudiciul adus statului este de aproape șapte milioane de lei. 

Ion Bulmaga, șeful Inspectoratului pentru Protecția Mediului ne-a spus că: “În urma controalelor efectuate de colaboratorii Inspectoratului de Mediu au fost depistate patru cazuri de extragere în afara perimetrilor atribuite. Au fost calculate și prejudiciile cauzate mediului prin aceste extrageri ilicite. Avem un prejudiciu de peste 250 de mii, peste trei milioane și două prejudicii de un milion treizeci și trei de mii și de aproape două milioane.” 

Primăria Coștangalia regretă că a permis extragerea

La aproape 3 ani de când a permis companiei Onur să extragă nisip, primarul localității, Efim Strogoteanu, își regretă decizia. “Prin decizia consiliului local au fost alocate aceste terenuri pentru “gropi de împrumut”. Însă, la moment, vă zic că îmi pare rău că am luat așa decizie, deoarece acolo s-au extras cantități enorme”, a ținut să menționeze primarul localității.

Primarul mai spune că în timpul escavării, compania de construcții a produs mai multe pagube.

S-a deteriorat drumul, cu gropi. A mers de mai multe ori greiderul care a împrăștiat tot pietrișul care mai era. Acum, când plouă, este practic imposibil de ajuns în sat. Și, nu s-a alocat nici un ban pentru reparația acestui drum. Oamenii erau nemulțumiți. Treceau mașini de mare tonaj prin sat și deteriorau drumul, cutremura tocmai și casa. Și au construit un pârău, au pus două tuburi și noi am avut inundații. Noi ne-am adresat la Administrația de Stat a Drumului, au venit niște experți, care dacă au fost trimiși de dânșii, tot interesele lor le-au apărat”, a mai precizat acesta pentru Cutia Neagră Plus.

Am mers la sediul companiei Onur din Comrat pentru a vorbi cu reprezentanții companiei. În Oficiul firmei am găsit doar două secretare. Am lăsat numărul de telefon și ni s-a promis că vom fi apelați. Până la moment însă nu am fost sunați de reprezentanții Onur. 

Pe teritoriul Republicii Moldova există în prezent 25 de “gropi de împrumut”. Ne-am propus să facem o inspecție la câteva dintre acestea pentru a vedea dacă situația de la Coștangalia este un caz singular. Ceea ce am descoperit însă ne-a îngrozit. Craterele imense lăsate de izbeliște la marginea satelor arată că extragerea necontrolată a argilei de către companiile de construcție a drumurilor este un fenomen răspândit la scară largă.

Gropi ca după bomardament

În apropierea localității Cornești din raionul Ungheni am găsit o situație similară cu cea de la Coștangalia. Încă din 2018 întreprinderea moldovenească Rutador SRL a început extragerea argilei. Anul trecut compania de drumuri a terminat de săpat, și-a luat utilajele și a plecat. Argila extrasă de la Cornești a fost folosită pentru construcția unei porțiuni de șase km de drum care ocolește localitatea Bahmut, raionul Călărași. Construcția centurii Bahmutului s-a aflat deseori în atenția presei, deoarece lucrările au durat tocmai șapte ani.

ȘTEFAN BEJAN, Reporter de investigații:

Ne aflăm în apropiere de localitatea Bahmut. Nu! Nu este acel Bahmut, care este cunoscut de către toți și unde se duc astăzi lupte grele. Este Bahmutul din raionul Călărași, Republica Moldova. Deși, ceea ce a lăsat aici firma de construcții după extragerea argilei, seamănă ca și cum ar fi căzut o bombă. Ia uitați-vă aici ce crater. Locuitorii ne-au spus că acum mai bine de un an au avut loc ultimile extrageri și, de atunci, nimeni nu a mai venit să astupe aceste gropi. Ia uitați-vă, efectiv au abandonat această groapă. Aici s-a format și un mic lac.

La doar câțiva metri de acest crater, găsim altul și mai mare. Nici în acest loc nu au fost respectate angajamentele pe care firma și le-a luat. Imaginile de aici par a fi inspirate din filme cu apocalipsă. 

ȘTEFAN BEJAN, Reporter de investigații:

O groapă imensă. Cred că are mai mult de 10 metri înălțime. E greu să ne dăm seama. Au luat cât au putut. N-au ținut cont nici de cele mai elementare reguli de mediu. Observați! e mult mai mult decât cinci metri înălțime. Și au abandonat acest loc, la voia întâmplării, la voie mamei natură.

“Ploile-nevoile”

Primarul orașului Cornești, Valeriu Morari, spune că anterior în acest loc a fost pășune iar firma a promis că va efectua toate lucrările de amenajare a terenului imediat după terminarea drumului. “Practic, la finalizarea lucrărilor de drum, cariera trebuie să fie amenajată conform standardelor care sunt - Să pună copaci? - Da! - Să pună iarbă! - Da!”, a declarant Morari.

Întrebat dacă a semnalat inspectorilor de mediu încălcările, primarul ne-a spus că el nu cunoaște normele de exploatare. “Da! Într-adevăr, adâncimea este foarte mare, dar eu, standardele date nu le cunosc. Dar, mai sunt alte instituții abilitate care trebuie să verifice”, s-a apărat acesta.

L-am sunat pe Anatol Mihalache, dirigintele de șantier, angajat de Rutador să fie responsabil de “groapa de împrumut” de la Cornești. Mihalache a dat vina pe vreme pentru întârzierea lucrărilor de acoperire a gropilor.

 ”Noi în toamnă, în noiembrie, înțelegeți, ploile-nevoile, n-ai cum lucra acolo. În primăvară iarăși la fel, toată luna aprilie a plouat. Am vrut să intervenim mai devreme. Nu am putut. Acum cu summit-ul ista toată tehnica a fost luată la Anenii Noi.  Noi am vrut mai devreme. Au fost ploile și nu am putut. Acolo nici nu puteai să te ridici sus. Acum săptămâna asta am ieșit cu lucrările la Bahmut și ne ocupăm și cu groapa de împrumut”, ne-a spus Mihalache la telefon.  

Drumul promis în schimbul lutului se lasă așteptat

În schimbul lutului gratuit oferit de primăria Cornești, Rutador urmează să repare și un km de drum de la intrarea în sat. 

Primarul se plânge că a transmis mai mult solicitări către companie și autorități, a primit asigurări că lucrările de reparație vor începe curând, dar cei responsabili încă nu și-au onorat angajamentul. “Conform programului de lucrări, asfaltarea drumului de acces spre Cornești a fost planificat să fie executat după finalizarea drumului de ocolire a satului Bahmut. Dat fiind faptul că lucrările au fost finalizate înaintea începutului sezonului rece al anului, iar temperaturile scăzute nu ne permit execuția a lucrărilor de asfaltare, antreprenorul va executa lucrările garantate îndată ce temperatura mediului ambiant va permite execuția lucrărilor de asflatare. Iaca!”, a citat primarul de Cornești dintr-un răspuns primit de la Rutador.  

Dirigintele de șantier ne asigură că în curând Rutador își va îndeplini promisiunea și va demara lucrările de reparație a drumului. “De la monumet până la calea ferată se repară total drumul ăsta. Este așa ceva, este ordin, banii sunt pregătiți pentru așa ceva. Până în august noi trebuie să finalizăm toate lucrările legate de drumul ăsta”, ne-a dat asigurări reprezentatul companiei.

Și Sergiu Bejan ne-a spus că reparația drumului va începe în scurt timp. “Noi îl facem, pentru că obiectul abia se finalizează. Acum noi facem rectificări în bugetul fondului rutier. Nu noi, dar ministerul. Și noi avem preconizați acești 900 de metri”, ne-a precizat șeful ASD. 

Au plătit amenda, dar spun că nu au comis nici o ilegalitate

Și în satul Troița Nouă din Anenii Noi, Rutador a lăsat în urmă un peisaj apocaliptic. O imensă pată galbenă și mormane de pământ tronează pe unul din dealurile acoperite cu iarbă fragedă. 

Inspectoratul pentru Protecția Mediului  spune că la exploatarea acestei gropi cu împrumut au fost extrase cantități de argilă mai mari decât prevedea proiectul de execuție. Prejudiciul adus statului este de peste 250 mii de lei.

Reprezentantul companiei neagă însă aceste acuzații și spune că Rutador a exploatat chiar mai puțin decât i s-a permis. “Nu! Asta nu e adevărat. Da noi acolo, tehnologic trebuia să facem suprafețele orizontale și trebuia să lucrăm cu tehnică grea. Temporat acolo poate mai adânc (n.r. am săpat) pe unele locuri, dar cantitatea scoasă este mult mai mică decât aceea care este permisă”, ne-a spus la telefon Sergiu Guțu, dirigintele de șantier, responsabil de groapa de la Troița Nouă.

Acesta este contrazis însă de șeful de la drumuri, care spune că Rutador a fost chiar amendată pentru încălcările depistate. “La Troița Nouă antreprenorul a fost amendat că a depășit acel volum pe adâncime, cu suma de 235 mii de lei, pe care a achitat-o. Și a fost impus să restabilească înapoi acele cote care au fost decapate și preîntâmpinat că dacă se mai repetă, desigur că urmările vor fi cu mult mai complicate”, a declarant Sergiu Bejan pentru Cutia Neagră Plus. 

O nouă “groapă de împrumut” – un nou crater

Același tablou dezolant îl găsim și la Hănăsenii Noi din raionul Leova. Primăria localității a oferit 59 de ari pentru extragerea argilei, folosită la reabilitarea drumului republican ce leagă Leova de Cantemir. Terenul a fost exploatat de firma turcească Ozka care și-a asumat ca după finalizarea lucrărilor să planteze copaci și arbuști pe pământul pustiit. În locul lor, la aproape un an distanță găsim în continuare o groapă imensă.

Sergiu Bejan ne asigură că Administrația de Stat a Drumurilor va avea grijă ca firmele să-și îndeplinească toate atribuțiile prevăzute în contract. ”În caz când admitem că se întâmplă ca antreprenorul nu-și onorează obligațiunile, atunci rămâne garanția de bună execuție. Finalizăm recultivarea deja din această garanție. Orice groapă de împrumut va fi dusă până la sfârșit 100% de administrația drumurilor”, a precizat Bejan. 

Ina Coșeru, președinta Comisiei de Mediu, spune că legislația are lacune și urmează să fie făcute mai multe modificări la Codul subsolului, inclusiv la exploatarea “gropilor de împrumut”. ”Noi o să facem fondul de recultivare funcțional, pentru că el era inclus în codul subsolului, dar nimeni niciodată nu a respectat acest fond. Fondul trebuie să fie o categorie aparte la agentul economic, care să respecte un plan de recultivare anual și atunci peisajele apocaliptice dispar. Se exploatează două hectare, după asta se recultivează, următorul teren și iar se recultivează. Noi creăm acum instrumente de monitorizare, de presiune în cazul în care agentul economic nu respectă și elaborăm și regulamentul de recultivare. Deci toate instrumentele care pot fi utilizate pentru a ieși din situația asta. Pentru că avem foarte multe locuri care au schimbat imaginea Republicii Moldova. Și multe cariere sunt într-adevăr în locuri valoroase din punct de vedere al peisajelor - de-a lungul Prutului, de-a lungul Nistrului”, ne-a informat deputata. 

Din sursele noastre, am aflat că cei care se ocupă de astfel de activități nu-și onorează până la capăt obligațiile. De aceea noi am refuzat continuarea colaborării.

Anticipând probabil că firmele de construcții nu se vor ține de cuvânt, mai multe primării au refuzat să le ofere terenuri pentru extragerea argilei. Așa s-a întâmplat la Rădeni, unde Administrația de Stat a Drumului a solicitat consiliului local să ofere 40 de hectare în folosință unei companii de construcții.

Petru Răbdău, primarul comunei Rădeni, spune că inițial primăria a dat acordul, dar într-un final a refuzat să permită extragerea argilei de pe terenul localității. “Noi am avut drumuri în șantier în localitate și vreau să vă spun că campioanele oricum crează disconfort, începând cu îmbrăcămintea rutieră a drumurilor existente, disconfortul locuitorilor prin nivelul înalt de gălăgie și praful care este mult, urmare a acestor lucrări. Noi am avut discuții și locuitorii au dat acceptul doar cu condiție ca să fie făcute careva investiții. Din sursele noastre, am aflat că cei care se ocupă de astfel de activități nu-și onorează până la capăt obligațiile - nu conservează groapa din care extrag argila, nu plantează. De aceea noi am pus o pauză și am refuzat continuarea colaborării”, a menționat primarul comunei Rădeni. 

Pe urmele lutului

Am pornit această investigație de la ipoteza că firmele de construcții abuzează de permisiunea de exploatare a gropilor cu împrumut și fură argilă și pentru alte scopuri. Mai multe surse ne-au confirmat că furtul argilei din “gropile de împrumut” este o practică frecventă pe șantierele din țară. Ne-am propus să verificăm această ipoteză. Am mers la Leova, acolo unde era un șantier în lucru activ. Două zile am stat pe urmele camioanelor care cărau lutul extras pentru construcția drumului spre podul de la Bumbăta. Nu am reușit să identificăm nici un camion care să se fi abătut de la traseu.

În schimb, am observat că groapa din care se extrăgea lut era una imensă, iar adâncimea depășea cei cinci metri legali. Am arătat imaginele filmate de la Leova șefului de la Inspectoratul de Mediu. Ion Bulmaga a remarcat și el că adâncimea pare să nu corespundă cadrului legal. Cu exactitatea, spune acesta, va fi posibil de stabilit însă doar după efectuarea controalelor. 

Din ceea ce văd eu aici, s-ar părea inițial că sunt lucrări la o adâncime mai mare. Dar, nu cunosc care a fost nicelul solului până la începutul lucrărilor. Aceste puncte sun fixate în acele contracte. Ulterior, urmează să ieșim la fața locului să le contrapunem, punctele din proiectul atribuit și punctele din natură, pentru a vedea dacă sunt devieri sau nu”, a declarant Bulmaga.

/Cutia Neagră PLUS/ Situația financiară de la Air Moldova: Ce datorii a acumulat compania până în anul 2022
/VIDEO/ Cutia Neagră PLUS: Secretul din Larnaca. Conexiunile dintre soțul Emmei Tăbîrță și fiul patronului Trans-Oil
Cutia Neagră Plus: TOP 10 mașini cumpărate în 2022 de deputați. Cine a plătit 40 de mii de euro pentru un autoturism
Cutia Neagră PLUS: Gropile de împrumut. Cratere uriașe și pagube de milioane, apărute după reparația unor drumuri din R. Moldova
/VIDEO/ Cutia Neagră PLUS: Gropile de împrumut. Cratere uriașe și pagube de milioane, apărute după reparația unor drumuri din R. Moldova
Interviu cu jurnalista TV8, Mariana Rață: „Scopul unui jurnalist nu este să răstoarne puterea, ci să informeze publicul”
Interviu cu jurnalista TV8, Mariana Rață: „Scopul unui jurnalist nu este să răstoarne puterea, ci să informeze publicul”
/VIDEO/ Zi istorică în Moldova! Maia Sandu, la finalul Summitului CPE: „Sunt mai multe rezultate concrete”
/VIDEO/ Zi istorică în Moldova! Maia Sandu, la finalul Summitului CPE: „Sunt mai multe rezultate concrete”
TV8 angajează noi colegi! Cum poți deveni SMM, cameraman, reporter TV sau editor imagine
TV8 angajează noi colegi! Cum poți deveni SMM, cameraman, reporter TV sau editor imagine
/VIDEO/ Interpreta și jurnalista TV8, Andreea Josan, ne bucură cu o nouă melodie - „Ты прости”: „Va răscoli amintiri”
/VIDEO/ Interpreta și jurnalista TV8, Andreea Josan, ne bucură cu o nouă melodie - „Ты прости”: „Va răscoli amintiri”
TelegramWhatsappViber
Trimite-ne o știre

© 2023 TV8.md. Preluarea materialelor publicate pe tv8.md se face doar cu citarea sursei și prin intermediul unui link activ către pagina articolului.

FacebookInstagramYouTubetwittertelegram