15 septembrie 2022, ora 12:03

Reforma justiției se mișcă „prea încet” în ciuda faptului că există voință politică de a crea un sistem de justiție veritabil. Declarația a fost făcută de președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, la Forumul Reformarea Justiției și Combaterea Corupției. Potrivit șefei statului, este important ca lucrurile să se întâmple repede, pentru „a salva banul public și încrederea cetățenilor în justiție”.

„Reforma justiției este în continuare elementul cheie al schimbărilor prin care trebuie să trecem. De succesul acestei reforme depinde dacă vom reuși să readucem încrederea cetățenilor în stat, de succesul ei depinde cât de repede vom deveni stat membru al UE, cât de repede vom construi o economie puternică și incluzivă. Miza acestei reforme este în continuare extrem de mare. Tocmai de aceea, noi vom insista în continuare pe această reformă, indiferent cât de mari vor fi problemele de ordin tehnic, rezistența la schimbare sau sabotajul din sistem”, a menționat președinta Maia Sandu. 

„Astăzi, nimeni din reprezentanții puterii nu îi mai amenință pe procurori și judecători cerându-le să ia decizii ilegale, ei toți sunt liberi să aplice legea și să facă justiție. Din păcate, o parte dintre ei în continuare înțeleg libertatea ca pe o posibilitate de a face ce vor ei, de a face abuzuri, să își negocieze deciziile pentru a obține foloase necuvenite ca urmare a emiterii deciziilor ilegale sau a tergiversării lor”, a adăugat șefa statului în cadrul forumului. 

În opinia președintei, oamenii corupți din sistemul justiției sunt în continuare cel mai mare impediment în calea implementării reformei. 

„Nu mai putem pierde timpul așteptând ca justițiarii să capete o conștiință, sistemul trebuie curățat de urgență și s-a dovedit că nu se poate curăța de sine stătător”, a punctat Maia Sandu.

Președinta a mai menționat că este îngrijorată de tergiversarea în sistemul judecătoresc a examinării unor dosare importante. „Astăzi, acest comportament de tergiversare nu este sancționat de nimeni, organele interne ale sistemului sunt în incapacitatea a de sancțiuni, iar Procuratura nu a reușit să sancționeze pe nimeni pentru a transmite un mesaj puternic că corupția este pedepsită”, a spus Maia Sandu.

Șefa statului i-a mai îndemnat pe judecători ca în actul justiției să se bazeze pe dovezi fundamentale. 

13 ianuarie 2026, ora 10:30

Victor Petrov, adjunctul bașcanei Găgăuziei Evghenia Guțul, a dat în judecată Inspectoratul Teritorial al Poliției de Frontieră Iași, după ce, în martie 2025, i-a fost refuzată intrarea în România. Autoritățile din țara vecină au motivat decizia prin faptul că Petrov figurează pe lista persoanelor sancționate de Uniunea Europeană pentru intenția de a destabiliza Republica Moldova.

„Prin subminarea procesului politic democratic și destabilizarea ordinii constituţionale, Victor Petrov sprijină acţiunile și politicile care subminează și ameninţă democraţia, statul de drept și stabilitatea în Republica Moldova”, se arată într-o decizie din februarie 2024 a Consiliului European care i-a interzis accesul în țările din Uniune, transmite Ziarul de Iași.

Înainte de procesul cu Inspectoratul de Frontieră Iași, Petrov a dat în judecată și Inspectoratul de Frontieră din Giurgiu, unde a încercat, la fel, să intre în România după ce a fost inclus pe lista de sancțiuni.

Decizia de a-l include pe Victor Petrov a fost luată pe 22 februarie 2024. În motivare, Consiliul a menționat faptul că „Petrov este adjunctul bașcanului Adunării Populare a Găgăuziei și liderul Uniunii Poporului din Găgăuzia, o mișcare sociopolitică vădit pro-rusă care a fuzionat cu partidul politic «Renaștere». Primește sprijin politic din partea persoanei incluse pe listă Ilan Șor. Victor Petrov se implică activ în diseminarea de informaţii false și în incitarea la violenţă, precum și în cultivarea unui sentiment de teamă în rândul populaţiei găgăuze din Republica Moldova în legătură cu o posibilă pierdere a autonomiei provocată de autorităţile din Chișinău. Ca urmare, autorităţile din Republica Moldova au blocat unul dintre site-urile sale web, gagauznews.md. Diseminarea continuă însă prin intermediul unui nou domeniu de internet, gagauznews.com, și prin declaraţiile lui Petrov. Prin subminarea procesului politic democratic și destabilizarea ordinii constituţionale, Victor Petrov sprijină acţiunile și politicile care subminează și ameninţă democraţia, statul de drept și stabilitatea în Republica Moldova. De asemenea, el este asociat cu Ilan Șor”.

Funcționatul a negat, ulterior, acuzațiile și a afirmat că ar fi persecutat de către actuala guvernare a Republicii Moldova, iar sancțiunile care i-au fost aplicate la nivel naţional şi internaţional ar fi ilegale.

În ciuda deciziei Consiliului European, pe 1 martie 2025, Petrov s-a prezentat la un punct de trecere a frontierei aflat în subordinea Inspectoratului Teritorial al Poliției de Frontieră Iași, declarând că se îndreaptă spre Bulgaria. Polițiștii i-au refuzat intrarea în România după ce au identificat în bazele de date măsura emisă în februarie 2024. 

Ulterior, Petrov a contestat decizia în instanță, solicitând anularea interdicției de intrare, obligarea Poliției de Frontieră să radieze măsura și recunoașterea dreptului său de liberă circulație pe teritoriul României. El a susținut, de asemenea, că nu i-au fost comunicate motivele refuzului și nici durata aplicării măsurii.

Dosarul a fost transferat de la Tribunalul Iași la Curtea de Apel București, unde se va judeca începând cu 13 martie 2026.

Acesta nu este primul demers de acest fel al lui Petrov. Pe 29 mai 2024, el a încercat, de asemenea, să intre în România, deși se afla sub sancțiunea Consiliului European. Tentativa, care a eșuat la fel, a avut loc printr-un punct de trecere aflat în raza Poliției de Frontieră Giurgiu. Petrov a dat în judecată și această instituție pentru aceleași motive, avocatul său susținând că decizia Consiliului European reprezintă, de fapt, doar o „recomandare”. Pe 4 decembrie 2025, Tribunalul Giurgiu i-a respins acțiunea pe fond.

TV8.md amintește că, în anul 2024, ofițerii de investigație și procurorii de la cauze speciale au efectuat mai multe percheziții acasă la Victor Petrov, dar și la o companie de telemarketing din Chișinău. Atunci, surse apropiate anchetei au precizat pentru TV8 că funcționarul ar fi vizat într-un dosar de spălare de bani și evaziune fiscală. 

Ofițerii au ridicat acte contabile, contracte și înscrisuri de ciornă care dovedesc o contabilitate dublă, o armă de foc cu permis expirat, precum și sume de bani. Mai exact, peste 450 de mii de lei, 100 de mii de ruble rusești, peste 20 de mii de euro și aproape 7 mii de dolari americani. 

Potrivit surselor TV8, Victor Petrov era suspectat de faptul că ar activa în interesul lui Ilan Șor și a interlopului Grigori Caramalac, care ar sta în spatele acțiunilor PSRM din perioada electorală, având legături strânse cu Șor. Toți cei vizați negau acuzațiile. 

Ulterior, Autoritatea Națională de Integritate a ajuns la concluzia că Victor Petrov și membrii familiei acestuia au obținut în perioada 2021 - 2022, atunci când Petrov era deputat în Adunarea Populară a Găgăuziei, o avere nejustificată în valoare de 1.624.066 de lei.