16 iunie 2022, ora 20:24

De la început războiul din Ucraina, zeci de mii de oameni și-au făcut valizele și s-au refugiat în țara noastră. Cei mai mulți dintre ei, ajunși pe teritoriul Republicii Moldova, s-au adresat la Biroul de Migrație și Azil. Refugiații ne-au mărturisit că sunt recunoscători, pentru că pot beneficia de un adăpost sigur, dar și de asistență juridică, pentru că, în caz contrar, nu știu cum s-ar descurca. Potrivit Centrului de Apel al Biroului, de la începutul războiului și până în prezent, numărul de apeluri din partea ucrainenilor s-au redus în jumătate. 

Eudochia Chirinov, în vârstă de 55 de ani, s-a născut în Republica Moldova. În tinerețe, a plecat la muncă în Ucraina, s-a căsătorit acolo, și-a întemeiat o casă și o familie și nu avea de gând să revină la baștină. Soarta a decis, însă, altfel, iar acum câteva luni, femeia, împreună cu fiul său, au venit în țara noastră, fugind din calea războiului. Doar că, de această dată, ei au statut de refugiat.

„- Eu m-am căsătorit în Ucraina, dar eu sunt aici născută, aici aveam viza de reședință, în Moldova. Cât am stat la Odesa am lucrat mulgătoare, măturătoare de străzi, prin sate, că avem nevoie de bani, de ajutor.
  - Nu aveți casă, nicio locuință, aici?
  - Nu.
  - Și când ați revenit?
  - Când am revenit am crezut că va fi tot bine, că o să mă primească o mătușă”, a declarat una din refugiate, Eudochia Chirinov.

Deși, femeia se află în țara sa natală, spune că vrea să revină în Ucraina, pentru că acolo are o locuință, dar aici este nevoită să se adăpostească în centrul de azil. Totuși, până vor pleca acasă, au nevoie de ceva bani, pentru a se întreține, așa că abia așteaptă ca fiul să se angajeze la muncă.

Și Ludmila împreună cu soțul s-au adăpostit, acum o lună, într-un centru de azil pentru refugiați. Femeia spune că este recunoscătoare pentru tot ajutorul acordat, inclusiv pentru asistența juridică, ce li se oferă.

„- Aici, chiar în Centrul de Azil, avem jurist. Putem să ne adresăm mereu, orice ajutor ne acordă.
  - Ce fel de ajutor?
  - Toate întrebările se rezolvă, cu documente, poate un tratament. Ne adresăm pentru angajarea în câmpul muncii sau cu orice întrebare au oamenii. Sunt foarte recunoscătoare pentru atitudine. Am așa o impresie că ne sunt niște oameni foarte dragi și apropiați”, a menționat o altă refugiată, Ludmila.

Femeia spune că să vrea să se angajeze și tot juriștii din Centrul de Azil o ajută să găsească un loc de muncă. Totuși, este bucuroasă că soțul său este angajat deja și astfel pot să-și pună un ban de-o parte.

„Soțul s-a angajat grădinar. Îngrijește de flori. Pe el l-au angajat și el lucrează”, a mai vorbit aceasta.

Potrivit responsabililor de la Centru de Apel al Biroului pentru Migrație și Azil, la începutul războiului din Ucraina, numărul de adresări din partea refugiaților era și de peste 900 pe zi.

Între timp, lucrurile s-au mai așezat, iar oamenii apelează mai puțin. În prezent, numărul apelurilor zilnice de la refugiați a scăzut în jumătate. 

Asistența juridică de care beneficiază refugiații ajunși pe teritoriul țării noastre este gratuită. Potrivit legii, fiecare persoană care solicită azil ori permis de ședere, are dreptul la muncă și chiar este încurajată să se angajeze.

Potrivit datelor statistice, pe teritoriul Republicii Moldova, în prezent, se află aproape 80 de mii de cetățeni ucraineni, dintre care 40 de mii sunt minori. Din data de 24 februarie și până azi, Biroul de Migrație și Azil a înregistrat peste 8000 de cereri de azil.

26 septembrie 2023, ora 15:02

Cabinetul de miniștri a aprobat lista laureaților Premiului Național din anul curent. Câștigătorii au fost selectați prin vot secret de către membrii Comisiei pentru decernarea Premiului Naţional, în cadrul ședinței din 21 septembrie 2023. 

În acest an, Premiul Național a fost obținut de următoarele persoane:

Ion Borș, producător, regizor, și Mariana Starciuc, scenaristă, decană a Facultății Artă Teatrală, Coregrafică și Multimedia, Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice, pentru originalitatea filmului „Carbon”, precum și pentru promovarea imaginii Republicii Moldova în domeniul cinematografic;

Vladimir Palamarciuc, artist plastic, pentru activitatea prodigioasă, limbajul metaforic și simbolic al operei, care ies în evidență prin conjugarea elementelor artei populare cu elementele inovatoare ale artei contemporane, organic inserate în structuri plastice tradiționale, cu un impact remarcabil înpromovarea valorilor culturale pe plan național și internațional;

Larisa Turea, scriitoare, dramaturgă, Maestru în Artă, pentru lucrarea „Cartea foametei”, care evocă, atât prin mărturiile supraviețuitorilor, cât și prin documente de arhivă originale, fenomenul foametei postbelice în R.S.S. Moldovenească ca instrument de reducere a rezistenței față de regimul sovietic;

Nina Corcinschi, doctor habilitat în filologie, conferențiar universitar, critic și istoric literar, directoare a Institutului de Filologie Română „Bogdan Petriceicu Hasdeu”, pentru lucrările de critică literară scrise cu abnegație și pentru întreaga activitate în domeniul culturii și științei filologice;

Nicolae Leahu, doctor în filologie, conferențiar universitar, poet, critic, director al Școlii Doctorale Filologie, Facultatea de Litere a Universității de Stat „Alecu Russo” din Bălți, pentru Opera Omnia;

lona Stepan, conferențiar universitar, director artistic și prim-dirijor al Capelei Corale Academice „Doina” a Filarmonicii Naționale „Serghei Lunchevici”, prim-dirijor al Corului Național de Cameră al Sălii cu Orgă, Artist al Poporului, pentru întreaga activitate;

Veaceslav Sambriș, regizor, Maestru în Artă, director artistic al Instituției Publice Teatrul Republican „Luceafărul”, mun. Chișinău, pentru înaltă măiestrie în promovarea imaginii teatrului, a artei spectacolului și a culturii în societate și peste hotarele țării, precum și pentru realizări deosebite în montarea spectacolelor prezentate pe scena teatrului;

Echipa Centrului Național de Tehnologii Spațiale al Universității Tehnice a Moldovei: Viorel Bostan, profesor universitar, doctor habilitat în tehnică, rector, cercetător științific principal, director de proiect, Nicolae Secrieru, conferențiar universitar, doctor, cercetător științific coordonator, Valentin Ilco, cercetător științific, Vladimir Melnic, cercetător științific, Alexei Martiniuc, cercetător științific, Vladimir Vărzaru, cercetător științific, pentru dezvoltarea și lansarea nanosatelitului Republicii Moldova „TUMnanoSAT” cu misiuni de cercetare de la Stația Spațială Internațională și pentru monitorizarea, postoperarea și promovarea tehnologiilor spațiale;

Departamentul „TeleFilm-Chișinău” al Companiei „Teleradio- Moldova”: Mircea Surdu, director, Leonid Melnic, vicedirector, producător, Eugeniu Popovici, regizor principal, Lucia Tăut, redactor, și Roman Gațcan, cameraman, pentru abordarea inovativă, perseverență și abnegație în activitate, contribuție substanțială, cu impact considerabil la dezvoltarea societății, la promovarea principiilor moral-umanitare, precum și la consolidarea valorilor, a patrimoniului și a imaginii Republicii Moldova.

• Anual, Guvernul decernează până la 10 Premii Naționale pentru realizările remarcabile în domeniul științei, culturii, artei și sportului care au contribuit la promovarea imaginii țării pe plan internațional și au avut un impact considerabil asupra progresului tehnico-științific și socio-economic. La fel ca și în ceilalți ani, câștigătorii Premiului Național vor primi recompensă bănească, în valoare de 100 de mii de lei, diplomă și medalie.