17 martie 2022, ora 12:45

Ambasada Federației Ruse în Republica Moldova a venit cu un mesaj public în care îndeamnă cetățenii ruși, aflați pe teritoriul Republicii Moldova, să contacteze misiunea diplomatică în cazul în care sunt discriminați „pe motive naționale, lingvistice, culturale, religioase sau de altă natură”.

„Dragi cetățeni ai Rusiei și compatrioți ruși! În legătură cu cazurile de discriminare pe motive naționale, lingvistice, culturale, religioase sau de altă natură, precum și săvârșirea acțiunilor de violență sau acțiuni care amenință viața și sănătatea, puteți contacta adresa ambasadei la adresa electronică: sos.moldova@mail.ru. Cererea trebuie să conțină datele de contact ale solicitantului. Toate cererile vor fi luate în considerare în ordinea stabilită”, se arată în nota informativă a ambasadei”, se arată în nota emisă de Ambasada Rusiei la Chișinău.

O notă informativă similară a fost emisă și de ambasadele Rusiei în alte state precum Germania, România sau Finlanda. Scrisoarea Ambasadei ruse a provocat revoltă în rândul internauților, dar și mai multor experți de la noi. Bunăoară, fostul președinte al Curții Constituționale, Alexandru Tănase, consideră că „Ambasada Rusă din Republica Moldova pregătește dosarul pentru extinderea operațiunii de “denazificare”.

Am solicitat și opinia altor experți de la noi. „Vor să isterizeze societatea și să-și motiveze din punct de vedere juridic acțiunile viitoare care pot surveni și în Republica Moldova, invocând faptul că au primit multe plângeri de la cetățenii ruși precum că sunt discriminați și marginalizați”, este de părere Juristul Teodor Cârnaț, doctor în drept constituțional. 

În opinia lui Cârnaț, Ministerul de Externe de la Chișinău ar trebui să ceară explicații de la ambasadorul rus la Oleg Vasnețov. 

„Pentru a-și justifica dosarul de ocupare pe viitor și a Republicii Moldova ei vor inventa astfel de plângeri precum că  în R. Moldova rușii sunt discriminați. Acesta este scopul care-l urmăresc prin astfel de mesaje ale Ambasadei Federației Ruse în Republica Moldova. Cred că Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene este bine să-l cheme la covor pe ambasador pentru a explica ce a servit ca și temei pentru a veni cu astfel de declarații și dacă la baza acestei declarații au fost careva plângeri din partea unor cetățeni ruși sau din partea celor care vorbeasc limba rusă, dar trebuie să facă aceasta în regim de urgență”, a adăugat Teodor Cârnaț. 

Iar expertul IPRE, Mihai Mogâldea consideră prin acest mesaj, Rusia urmărește să incite spiritele și să provoace discuții pe marginea unor acțiuni de discriminare.

„Putem interpreta această acțiune ca fiind o provocare într-un anumit sens, adică se dorește cumva crearea unor discuții pe marginea unor potențiale discriminări așa cum se menționează în aceast mesaj al Amabasadei. Nu cred că scopul acestui demers este de a iniția anumite acțiuni de ordin militar sau anumite amenințări la securitatea Republicii Moldova ci mai degrabă pentru a inflama spiritele mai ales în rândul opiniei publice, a societății, a scoate în prim plan anumite așa-zise probleme care dorește să le aducă în discuție Federația Rusă aici la Chișinău. Este o acțiune menită să incite spiritele, să provoace anumite discuții pe marginea așa numitror acțiuni discriminatorii ale autorităților la nivel central și local de exemplu. Din punctul meu de vedere nu există dovezi privind nerespectarea drepturilor minorităților ruse în Moldova pentru că R. Moldova la acest capitrăș stă destul de bine”, a spus Mogâldea.

În scurt timp, cu o reacție a venit și Ministerul de Externe de la Chișinău. 

„Am remarcat mai multe reacții apărute în presă în urma unui comunicat de pe site-ul oficial al Ambasadei Federației Ruse privind sensibilizarea societății referitoare la așa zise „cazuri de discriminare” a cetățenilor Federației Ruse aflați pe teritoriul Republicii Moldova. Această postare nu contribuie la atmosfera de calm din societatea noastră și rugăm partenerii să se abțină de la astfel de gesturi și să dea dovadă de o mai bună evaluare a situației din țara noastră”, a  scris într-o postare pe Facebook Daniel Vodă, purtătorul de cuvânt al MAEIE. 

„Ținem să subliniem că în țara noastră sunt garantate drepturile tuturor locuitorilor, Republica Moldova fiind un model în regiune pentru conviețuirea în pace și siguranță între toți locuitorii ei, indiferent de proveniența etnică asumată de către aceștia. În acest context, aducem la cunoștință că nu au fost sub nici o formă înregistrate cazuri de discriminare, mai ales pe criterii de apartenența etnică, Republica Moldova ghidându-se după mecanisme solide, europene, de prevenire a discriminării”.

„În cazul în care cineva se simte discriminat se poate adresa la Consiliul pentru prevenirea și eliminarea discriminării și egalității de șanse, inclusiv la linia fierbinte 0-8003-3388”, a adăugat Vodă. 

Abonează-te la pagina de Telegram TV8.md pentru a fi la curent:https://t.me/tv8md

22 octombrie 2024, ora 21:58

O femeie de 32 de ani a decedat la spital după ce a căzut de pe o trotineră electrică. În timp ce oamenii legii anchetează cazul, cei care folosesc transportul de alternativă cer infrastructură de la autoritățile capitalei. 

Accidentul s-a produs la data de 27 septembrie în jurul orei șapte dimineața, în sectorul Buiucani al capitalei. 

„Potrivit poliției, totul s-a întâmplat la intersecția străzilor Liviu Deleanu și Alba Iulia, unde ne aflam și noi. După cum se poate observa, trotuarul este proaspăt reparat, fără borduri sau denivelări, fiind separat atât pentru pietoni, cât și pentru transportul alternativ. Nu este clar cum s-a întâmplat ca tânăra de 32 de ani să piardă controlul trotinetei, cauza fiind investigată acum de polițiști”.

Tânăra a ajuns la spital în stare gravă. Au urmat 20 de zile în care medicii au luptat pentru viața ei. Joi, însă, lucrurile au ieșit de sub control. Femeia a murit pe patul de spital, iar oamenii legii au deschis un proces penal pentru a stabili toate circumstanțele. 

Între timp, activiștii susțin că cei care aleg să meargă cu transportul alternativ ar fi în siguranță dacă ar avea infrastructura potrivită.

„Atât timp cât această infrastructură nu există utilizatorii acestui transport sunt nevoiți să utilizeze carosabilul care este foarte periculos sau trotuarul care tot nu este okay de a fi utilizat și a fi partajat cu pietonii. Autoritățile municipale fac în continuare piste pentru cicliști din contul trotuarelor ceea ce este foarte greșit. Eu când circul cu bicileta pe un astfel de trotuar partajat între bicicliști și pietoni mă simt ca la bouling. Cea mai bună soluție o avem pe strada 31 august unde o bandă întreagă a fost dată pentru biciclete în ambele direcții, iar în acele momente noi ne simțim foarte siguri”.

Săptămâna trecută, activiștii de la Alianța Bicicliștilor din Chișinău s-au plâns autorităților locale că sunt amendați de polițiști atunci când sunt prinși cu trotineta pe trotuar. Aceștia susțin că sancțiunile descurajează oamenii să opteze pentru transportul alternativ. 

„Poate este nevoie de limitat și mai mult viteza, pentur că există această posibilitate tehnică de a limita și mai mult viteza cu care aceste trotinete se pot deplasa. De a pune un moratoriu pe punctul care interzice circulația pe trotuar și totuși să se permită circulația pe trotuar. Să fie amenajate piste temporare, proiecte pilot pentru a se putea deplasa transportul alternativ”.

Activiștii spun că urmează să aibă o rundă de consultări atât cu autoritățile locale cât și oamenii legii la acest subiect. Potrivit Inspectoratului Național de Securitate publică, de la începutul anului s-au înregistrat 62 de accidente cu implicarea trotinetelor electrice, dintre care 48 în Chiținău. Majoritatea s-au soldat cu răniți, unii ajungând în stare gravă la spital.