19 aprilie 2022, ora 12:27

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a anunțat că a promulgat legea care interzice simbolurile Z și V, dar și panglica Sf. Gheorghe. Șefa statului susține că Republica Moldova nu poate accepta folosirea simbolurilor invaziei ruse în Ucraina. Totodată, dă asigurări că moldovenii vor putea comemora în continuare, eroii celui de-Al Doilea Război Mondial. 

„Războiul pornește din intoleranță și neînțelegere... Simbolurile pe care le incriminăm nu sunt despre războiul de acum 77 de ani, ci se referă la războiul de azi din Ucraina. Nu putem promova acțiuni care sunt asociate cu suferințe și care îndeamnă la teroare, distrugeri și violuri”, a subliniat Maia Sandu într-un briefing de presă. 

„Nu putem admite mesaje care denaturează informația despre război. Cei care azi justifică uciderea ucrainenilor, mâine sau chiar azi pot cere uciderea moldovenilor”, a mai spus președinta. 

„Nu putem permite ca atrocitățile de azi să fie asociate cu memoria eroilor din Al Doilea Război Mondial, nu exist glorie în distrugeri și moarte. Războiul nu este pace, iar minciuna nu este adevăr. Mesajele care promovează false valori trebuie sancționate dur. Trebuie să spunem un nu ferm războiului și simbolurilor acestora, locul lor este, alături de alte simboluri barbare, la coșul de gunoi al istoriei”, a adăugat Sandu. 

„Literele niciunui alfabet nu pot fi folosite pentru dezbinare, alfabetele au fost create pentru buna comunicare între oameni. Nu putem tolera imagini care ne dezbină, ne incită la ură. Sub drapelul național ne regăsim cu toții”, a mai menționat Maia Sandu. 

04 octombrie 2023, ora 08:05

Speakerul Legislativului, Igor Grosu, a anunțat că s-a luat act de hotărârea pronunțată Curții Constituționale (CC) privind oamenii lui Ilan Șor, precizând că Parlamentul este obligat să pună în acord legislația cu decizia pronunțată. În acest sens, deputații se vor întruni astăzi în ședință plenară pentru a completa Codul electoral cu prevederi care îl va pune în acord cu considerentele reținute de CC. 

Totodată, Grosu a precizat că persoanele cu statut de învinuit, bănuit sau inculpat de săvârșirea infracțiunilor „nu pot fi înregistrate în calitate de concurenți electorali sau se va anula înregistrarea concurentului dacă acesta este deja înregistrat”. Reglementări sunt deja efective prin decizia Comisiei pentru Situații Excepționale (CSE) din 4 octombrie.

„Parlamentul se va întruni astăzi în ședință plenară pentru a completa Codul electoral cu prevederi care îl va pune în acord cu considerentele reținute de Curtea Constituțională. Astfel, în lege vor fi stabilite criteriile de individualizare și posibilitatea contestării deciziilor administrative, așa cum rezultă din hotărârea Curții și din jurisprudența CtEDO”, a menționat Grosu.

Astfel, potrivit președintelui Parlamentului, urmează să fie stabilite criteriile de individualizare a restricțiilor dreptului de a fi ales, care se vor referi în principal la aspectele care rezultă expres din hotărârea Curții Constituționale de declarare a neconstituționalității Partidului Politic Șor.

De asemenea, legea de completare a Codului electoral „va prevedea și remediul judiciar efectiv –  posibilitatea contestării la Curtea de Apel Chișinău a deciziilor administrative prin care se vor aplica restricțiile respective”, potrivit lui Grosu.

„Ca să fie clar – grupările criminale organizate nu sunt compatibile cu democrația. Curtea Constituțională a spus asta foarte clar atunci când a declarat gruparea criminală Șor în afara constituționalității. Grupările criminale atentează la securitatea națională și la procesul unor alegeri libere și corecte.

(...) La modul practic: restricțiile de a candida la alegerile locale din 5 noiembrie 2023 se vor referi în mod clar la persoanele care nu pot fi admise în calitate de concurenți electorali. Este vorba despre persoanele cu statut de învinuit, bănuit sau inculpat de săvârșirea infracțiunilor care au fost menționate ca argument de Curte la declararea neconstituționalității partidului, au realizat nemijlocit acțiuni care au constituit argumente reținute în hotărârea CC de declarare a neconstituționalității partidului, au fost excluse din scrutinul electoral anterior ca urmare a încălcării principiului finanțării ilegale comise în mod intenționat sau au fost incluse în sancțiunile internaționale reținute în cuprinsul hotărârii CC.

Instituțiile statului – Inspectoratul General al Poliției, Centrul Național Anticorupție, Serviciul de Informații și Securitate, Procuratura Generală – vor prezenta informația cu privire la persoanele care cad sub incidența acestor criterii. Comisia Electorală Centrală, în baza acestei informații, va adopta lista persoanelor ce nu pot fi înregistrate în calitate de concurenți electorali și o va prezenta organelor electorale, care vor respinge persoanele menționate în calitate de concurenți electorali sau vor anula înregistrarea concurentului dacă acesta este deja înregistrat. Aceste decizii ale organelor electorale pot fi contestate la Curtea de Apel Chișinău, în termen de 1 zi de la data adoptării hotărârii”, a anunțat președintele Parlamentului.

Speakerul Parlamentului a precizat că aceste reglementări sunt deja efective prin decizia CSE din 4 octombrie și că organele electorale au obligația ca, din acest moment, să se conformeze noilor prevederi.

Curtea Constituțională a decis marți, 3 octombrie, că membrii fostului PP Șor, scos în afara legii, pot participa la alegeri. Înalta Curte a declarat neconstituțională modificarea în Codul Electoral, făcută recent de deputații PAS, prin care exponenții partidelor politice scoase în afara legii au interzis să candideze la alegeri pe o perioadă de la trei la cinci ani.

Hotărârea este definitivă și nu poate fi supusă niciunei căi de atac. Aceasta intră în vigoare la data adoptării și se publică în Monitorul Oficial.