19 decembrie 2022, ora 09:49

Pe 16 februarie 2023, Sheriff Tiraspol se va bate cu formația Partizan Belgrad pentru un loc în primăvara europeană. Clubul transnistrean are șansa să se califice pentru a doua oară în fazele superioare ale unei competiții europene, iar odată cu asta să beneficieze de milioane de euro de la UEFA. 

Cutia Neagră a făcut o radiografie a banilor care au intrat în conturile unuia dintre cei mai mari contribuabili ai regimului separatist de la Tiraspol de la prima sa participare în cupele europene și a transferurilor opace a sute de jucători străini pe filierele sud-americană și africană.        

Clubul de fotbal Sheriff Tiraspol reprezintă simbolul regimului separatist din Transnistria. Liderii nerecunoscuți din stânga Nistrului încearcă să personifice succesul acestei echipe pe plan internațional ca element definitoriu al pretinsei statalități transnistrene.

FC Sheriff este parte a imperiului financiar al oligarhului prorus din stânga Nistrului, Victor Gușan. Clubul de fotbal a înghițit, din momentul înființării sale, în 1997, și până în prezent, sute de milioane de dolari pentru care ar fi invidios orice club de tradiție din vestul Europei. Complexul Sheriff, ridicat în coasta capitalei regiunii, ar fi absorbit, după unele documente ale Departamentului de stat al SUA, circa 200 de milioane de dolari.

Victor Gușan a reușit să facă din Holdingul Sheriff o afacere care încasează mai mult decât bugetul regiunii. Companiile din acest grup desfășoară afaceri pe toate segmentele economiei locale – comerțul cu carburanți, medicamente, producerea și exportul de alcool, caviar, telefonie fixă și mobilă, internet, producerea de criptovalută etc. Contrabanda cu țigări, carne și zahăr în care este bănuit că ar fi implicat Holdingul Sheriff afectează grav atât economia Moldovei, cât și cea a Uniunii Europene.

Afaceri pe toate segmentele   

Cutia Neagră a depistat lipsă de transparență și la transferurile de jucători pe care FC Sheriff le-a efectuat în ultimii ani.  

Jucătorul de fotbal Adama Traoré, golgheterul Sheriff-ului în cupele europene, a devenit obiect de litigiu în vara lui 2022 între clubul din Congo TPM, Tout Puissant Mazembe, și FC Metz din Franța după ce clubul francez l-a transferat pe Traore la gruparea tiraspoleană.   

Formația din Congo s-a plâns la Tribunalul FIFA că a fost înșelată de Metz în cazul transferului lui Adama Traoré. Mai exact, Metz a fost acuzat că l-a transferat pe Traoré la Sheriff fără ca să îi plătească clubului african 30% din valoarea transferului. Tribunalul FIFA a satisfăcut parțial cererea lui FC TPM din Congo și a amendat clubul francez cu 55.000 de euro. 

Periplul acestui jucător a atras atenția asupra lipsei de transparență a transferurilor făcute de cluburile transnistrene care au în loturile lor cei mai mulți jucători originari de pe continentul african - Sheriff și Dinamo-Auto.      

În sezonul competițional 2022/2023, 33 de jucători au părăsit clubul Sheriff Tiraspol. Dintre aceștia,  doar doi jucători au plecat pe bani - Adama Traoré, vândut pe două milioane de euro la Ferencvaros, și Gustavo Dulante, transferat contra sumei de un milion de euro la formația letonă, FC Riga. Cel puțin așa arată transfermarket.com., un site despre transferuri și statistici în fotbal.

Șeful serviciului de presă al Sheriff, Miroslav Primovici, explică situația opacă legată de sumele primite pentru celelalte transferuri prin confidențialitatea contractelor: „Toate transferurile efectuate de club, dar și sumele acestora, sunt strict transparente și înregistrate. Faptul că nu le anunțăm pentru presă, trebuie să știți că fiecare înțelegere are un punct inclus de confidențialitate. Noi respectăm orice înțelegere încheiată între două părți”, a răspuns șeful serviciului de presă al Sheriff.

În ultimele cinci sezoane competiționale, Sheriff Tiraspol a legitimat 118 jucători, iar alți 116 au plecat de la club.

Impresarul Leonid Istrati,  care lucrează de ani buni cu Sheriff Tiraspol, a dezvăluit pentru Cutia Neagră strategia clubului transnistrean: „Sheriff a făcut rezultate și mulți bani. E un scouting foarte bun… Directorul general, Vaja Tarnishvili, este fostul căpitan al echipei. Știe echipa. Doar el se ocupă de transferuri. Are ochi bun la jucători, Sheriff ia jucători doar liberi de contract și îi vinde pe bani mulți. Au plecat mulți jucători pe bani. Salariile sunt între 7.000 și 10.000 [de dolari] pe lună. Plătesc la timp, ca ceasul... Ei au o strategie, de exemplu, perioada de transferuri nu a început, dar Sheriff este deja în căutare. Cei mai buni jucători liberi de contract. Ei sunt primii care semnează. Cei mai buni jucători liberi de contract, practic, crema cremelor”.

În ce privește transferul lui Adama Traore de la Mets la Sheriff, Istrati a spus că s-a realizat deoarece acesta nu juca în cea de-a doua ligă franceză și, astfel, a venit liber de contract.  

38 de milioane de euro obținute în ultimii zece ani

Un calcul făcut din sumele raportate de UEFA și cele oficiale ale Sheriff Tiraspol arată un total de aproape 38 de milioane de euro obținute în ultimii zece ani de acest club de fotbal. 

Oficialii europeni au comunicat că în sezonul competițional 2013/2014, pentru prezența în grupele UEFA Europa League, formația tiraspoleană a încasat aproape 2,1 milioane de euro. În sezonul 2017/2018, Sheriff a încasat alte 4,3 milioane de euro.

Echipa lui Gușan a avut cele mai mari încasări în 2021-2022, când Sheriff a ridicat suma-record de circa 23 de milioane de euro, conform unor declarații oficiale de venit ale clubului.

În sezonul 2022/2023, un calcul făcut în baza datelor publice arată că promovarea în grupele UEFA Europa League și cele două victorii obținute în fața echipei cipriote Omonia Nicosia a mai băgat în conturile clubului 4,8 milioane de euro. 

La acești bani s-ar mai putea adăuga sume noi dacă Sheriff va continua în Conference League, a treia competiție fotbalistică de anvergură organizată de UEFA.

Forul fotbalistic european a refuzat să ne spună cu exactitate suma încasată anul trecut de gruparea de la Tiraspol. Reprezentanții instituției au precizat că raportul financiar pentru sezonul 2021/2022 va fi publicat abia în ianuarie, anul viitor.

Accesul Sheriff-ului la masa bogaților a fost posibil datorită unor modificări în Regulamentul privind competițiile interne ale Republicii Moldova. Pe 24 decembrie 2019, Comitetul Executiv al Federației Moldovenești de Fotbal a anulat limita de jucători străini pentru cluburi, dar a mărit taxa de legitimare a acestora până la 100.000 de lei. 

Această decizie a fost luată la aproape jumătate de an de la instalarea lui Leonid Oleinicenco în funcția de președinte al FMF. Purtătorul de cuvânt al Federației, Alexandru Grecu, a justificat decizia prin faptul că a adus beneficii tuturor cluburilor, chiar și celor care nu evoluează în grupele europene: „Cu cât mai mulți stranieri vor fi legitimați în Divizia Națională, cu atât mai mare va fi suma de bani care va reveni cluburilor care utilizează jucători moldoveni sub 21 de ani. În 2020, pentru legitimarea unui stranier, cluburile vor trebui să achite 100.000 de lei - cu 30.000 mai mult decât în sezonul trecut”.

Serviciul de presă al FMF a refuzat să facă publică suma pe care Sheriff Tiraspol a plătit-o pentru legitimarea jucătorilor străini în Moldova din 2020 până în prezent. 

Noua politică a FMF este departe însă să aducă „o suplinire substanțială” a veniturilor pentru cluburi. Un oficial din cadrul Federației, care a solicitat anonimatul, a calificat măsura respectivă drept „un băț cu două capete”. Pe de o parte, este adevărat că cluburile care cresc jucători au un anumit venit din acești bani, dar, pe de altă parte, jucătorii moldoveni nu vor mai ajunge să joace.

În plus, președintele Clubului Sportiv Dacia-Buiucani, Constantin Anghel, a afirmat că cei 100.000 de lei pentru un jucător străin este o sumă infimă și optează pentru majorarea acesteia. Constantin Anghel se declară îngrijorat de opțiunea cluburilor transnistrene Sheriff și Dinamo Auto pentru jucătorii africani. În opinia sa, această situație ar putea să prezinte un pericol la un moment dat pentru competiția internă.  

„Nu vreau să mă trezesc într-o bună zi, când Superliga noastră, așa-numită, se va transforma într-un campionat în centrul Europei, cum suntem noi geografic amplasați, să jucăm cu o filială a campionatului african. Asta nu îmi doresc. Noi, ca cluburi, să ținem balanța asta, între legionari de calitate și jucători autohtoni. Astfel, ne vom trezi peste doi-trei ani că la selecționata țării, la under-21, noi nu vom avea jucători de aici, de pe loc, deoarece ei n-o să aibă dreptul, n-o să aibă oportunitatea să joace în liga națională. Vă mai deschid cărțile: Este o  agenție care aduce legionari, plătesc clubului pentru cazare, alimentație, salarizare, suta asta de mii de lei, și promovează aici jucători în centrul Europei”, a spus Constantin Anghel.  

 „Un respect profund președintelui”

Responsabilul de comunicare cu presa al FC Sheriff, Miroslav Primovici, neagă că ar fi fost favorizați de decizia FMF privind anularea limitei pentru jucători străini. „Suntem în situație similară cu toate celelalte cluburi din Super Liga. În 2017 am avut performanță cu foarte mulți jucători cu pașaport moldovenesc și nu doar. Am ajuns în grupele Ligii Europa, dar am fost și la un pas de a ne califica în primăvara europeană. Toate cluburile sunt în situații identice”.

Administrația FMF îi poartă un respect profund președintelui Sheriff, oligarhul prorus Victor Gușan. Pe 9 septembrie, FMF l-a felicitat pe Victor Gușan cu ocazia împlinirii a 60 de ani și i-a urat „viață lungă alături de cei dragi”: „Cum să nu feliciți omul cu ocazia jubileului? Cum să nu feliciți președintele clubului nostru campion? Eu nu înțeleg oamenii care pot critica această decizie. Haideți să privim lucrurile puțin altfel. Sheriff-ul este o entitate care aduce faimă Republicii Moldova. Sheriff-ul singur scrie, același Gușan, la urma urmei, se adresează către noi prin scrisori oficiale prin care ne reamintește ori de câte ori e nevoie că reprezintă Republica Moldova”.

Dincolo de discursul patriotic al președintelui FMF, între cluburile de pe malul drept și cel stâng al Nistrului se desface o adevărată prăpastie fiscală. Președintele Clubului Sportiv Dacia-Buiucani, Constantin Anghel, susține că legislația fiscală de pe cele două maluri ale Nistrului creează condiții inegale pentru cluburi. De exemplu, impozitul unic pe venit achitat de Sheriff în Transnistria este de 7%, iar cel achitat de cluburile din dreapta Nistrului - de 45 la sută.  

„Prima regulă în sport: toți trebuie să fie în condiții egale. Dar noi, din punct de vedere juridic și financiar, nu suntem în condiții egale. Cluburile din partea dreaptă și partea stângă a Nistrului, lucrăm după alte legi de stat, legi diferite, mă înțelegeți, noi deja nu suntem în concurență egală. -  Care sunt diferențele cele mai mari? Impozitul pe venit, impozitul unic pe venit, 7 la sută. Acolo, eu știu în așa fel, tu ești un club sportiv, trebuie să te înregistrezi la un minister de-al lor... Și aici câte sunt? Păi, ca toți, Dvs cât plătiți salariile? Per total, ca angajator și ca angajat, noi cât avem? 45 la sută?”, a relevat Constantin Anghel.            

La rândul său, Miroslav Primovici dă asigurări că Sheriff are o contabilitate transparentă și că respectă regulile FMF și UEFA: „Pot să vă spun doar următoarele: Prima: Nu puteam să participăm în competițiile interne fără să avem înregistrarea corespunzătoare conform legislației în vigoare a Republicii Moldova cu toate consecințele de rigoare. Doi: Probabil, Dvs. nu sunteți la curent, dar, în fiecare an, UEFA apelează la companii independente, cu licență corespunzătoare, care fac un audit minuțios pentru forul european. Nu a fost niciodată din momentul introducerii sistemului fair-play financiar ca clubului nostru să îi fie înaintate pretenții din partea UEFA sau FMF. Altfel, n-am fi avut posibilitatea să primim licența UEFA pentru cupele europene. Toate transferurile efectuate de club, dar și sumele acestora, sunt strict transparente și înregistrate”.

La întrebarea de ce Sheriff refuză să se înregistreze în registrul comercial al Republicii Moldova,  Miroslav Primovici a evitat să ne răspundă.

Totuși, neinregistrarea grupării tiraspoleană la ASP creează disconfort patronului echipei care este obligat să ridice în lei toate milioanele de euro trimise de UEFA. Procedura este următoarea: UEFA transferă banii în contul FMF, iar aceasta, la rândul său, îi repartizează către FC Sheriff pe un cont special de la Banca Națională a Moldovei.

Interdicția de a-și ridica banii de la UEFA în euro îl nemulțumește pe Victor Gușan și pe liderii autoproclamați de la Tiraspol. Astfel, Sheriff este prezentat de regimul separatist drept exemplu pentru a denunța pretinsa „blocada economică” aplicată de Chișinău Transnistriei. 

„Transferurile de la UEFA, un subiect politic”

Subiectul transferurilor de la UEFA în conturile Sheriff-ului a devenit unul politic pentru agenda lui Krasnoselski în raport cu reprezentanții Chișinăului. Așa-numitul președinte al Transnistriei, Vadim Krasnoselski, fost angajat al Holdingului Sheriff, a ridicat problema achitării primelor în euro de la UEFA pentru Sheriff în mai multe discuții cu reprezentanții Chișinăului. 

Pe 19 octombrie 2021, el i-a cerut acest lucru premierului Natalia Gavrilița: „Încă un moment foarte important, Natalia Valerievna. Astăzi este fotbal, joacă Sheriff și Inter. Mai exact, Inter și Sheriff. Vă rog… Desigur, Sheriff evoluează în campionatul moldovenesc și ca o locomotivă trage după sine tot fotbalul moldovenesc. Desigur, Sheriff, învingând la un nivel înalt, primește valută pentru meciurile câstigate. Iată că avem o problemă. Băncile moldovenești nu deschid conturi clubului de fotbal Sheriff, conturi în valută, propun să ia lei. Toată problema este că nu poți să plătești jucătorii cu lei. Vă rog să rezolvați această problemă. Este absolut umanitară și are de-a face cu dezvoltarea sportului pe ambele maluri ale Nistrului”.       

O lună mai târziu, liderul separatist de la Tiraspol s-a plâns din nou televiziunilor transnistrene că Sheriff nu poate să deschidă un cont bancar la Chișinău pentru a primi fondurile transferate de „Federația Europeană de Fotbal”. 

Krasnoselski a subliniat că acest lucru se întâmplă chiar dacă există un aviz al unei comisii parlamentare de la Chișinău care constată transparența absolută a acestui transfer și îl permite. 

 „Și foc la ghete”

Liderul nerecunoscut de la Tiraspol nu a spus ce comisie parlamentară a avizat transferul. Președintele Comisiei parlamentare de securitate națională, apărare și ordine publică, Lilian Carp, a afirmat pentru Cutia Neagră că a fost întrebat în toamna lui 2021 despre acest transfer, dar a spus că nu este el competent să decidă pe acest subiect.

„Nu au primit ei niciun aviz de la nicio comisie. În primul rând, asta nu e treaba comisiilor parlamentare, să permită sau să interzică. Eu, la telefon, de câteva ori am vorbit cu președintele și el mă întreba… Și eu i-am spus: Cade sub incidența spălării banilor. Banca Națională trebuie să se pronunțe: ori laie, ori bălaie. După mine, trebuie să își deschidă cont la Chișinău sau chiar adresa juridică și atunci… poftim. Și dl Grosu a spus același lucru. Dar niciun document. E vorba de finanțare a terorismului.  Și ei au spus că se vor retrage și vor face printr-o bancă din Federația Rusă. Și foc la ghete.

Și Banca Națională a Moldovei a precizat că transferurile către clubul de fotbal Sheriff Tiraspol pentru participarea în cupele europene sunt efectuate în lei moldovenești din contul Federației Moldovenești de Fotbal, explicând care este motivul.Legea cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului stabileşte obligaţia băncilor de a aplica măsuri de precauţie şi precauţie sporită în relațiile cu clienții săi, stabilind amploarea acestora în funcție de client, riscul de spălare a banilor și de finanțare a terorismului identificat, țară, jurisdicție, relația de afaceri, bun, serviciu sau tranzacție, rețeaua de distribuție etc.

Dosarele pe numele Sheriff

Conform materialelor cauzei penale cu privire la contrabanda de țigări, în 2012–2014, companii din holdingul Sheriff au efectuat 544 de tranzacții pe teritoriul Republicii Moldova, cu țigarete în valoare de peste 63 de milioane de dolari. Țigările erau vândute prin contrabandă pe teritoriul Republicii Moldova, Ucrainei și mai multor state din UE.

La 14 aprilie 2015, holdingul a fost pus sub învinuire, incriminându-i-se comiterea infracțiunii de contrabandă.

În toamna anului 2018, în ajunul alegerilor legislative din februarie 2019, procurorul Lilian Bacalîm din cadrul Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Specialea a clasat cele două dosare din cauza lipsei elementelor de infracțiune. 

Cutia NEAGRĂ nu a reușit să ia legătura cu procurorul Bacalîm, plecat între timp din sistem. Telefonul mobil al acestuia este închis.

Solicitat să comenteze acuzațiile de spălare de bani la adresa șefului său, Miroslav Primovici a declarat că discuțiile despre „zvonuri” nu au nicio relevanță. „Putem vorbi despre orice, de exemplu, despre faptul că Freddy Mercury sau Michael Jackson sunt vii. Dacă nu există acoperire juridică, atunci sunt doar cuvinte cu ajutorul cărora unii se acoperă pentru a ascunde propria incompetență”, a spus el. 

Autori: Ilie Gulca, Mădălin Necșuțu

Acest material jurnalistic a fost realizat cu sprijinul International Media Support (IMS).

04 iunie 2023, ora 22:15

Mai multe cratere imense care amintesc de cele lăsate de meteoriți căzuți au apărut în ultimii ani în preajma unor sate din Republica Moldova. Gropile cu adâncime de peste zece metri nu au însă o proveniență cosmică, ci sunt consecințe ale neglijenței companiilor de construcție a drumurilor. O normă legală adoptată în urmă cu cinci ani în interesul firmelor de construcții, le permite acestora să extragă nisip și argilă pentru ridicarea terasamentului drumurilor de pe câmpii și imașuri apropiate de șantier. 

Aceeași lege îi obligă însă să respecte niște norme de exploatare a așa-numitelor gropi de împrumut și să le astupe de îndată ce șoseaua este finalizată. De multe ori însă companiile se eschivează de la aceste obligații, iar prejudiciul adus statului se ridică la zeci de milioane de lei. Cutia Neagră Plus a inspectat timp de câteva luni mai multe gropi de împrumut din republică și a descoperit grave încălcări. 

La câteva sute de metri de la intrarea în satul Coștangalia, raionul Cimișlia, la hotarul unor lanuri de grâu și a unor plantații de viță-de-vie se cască două cratere imense. Adânciturile de aproape zece metri în pământ sunt urme lăsate de o companie care a construit drumul de legătură dintre satul Porumbreni și orașul Cimișlia.

Specialiștii le numesc „gropi de împrumut”. De aici, constructorii de drumuri au primit dreptul legal să extragă lut sau nisip pentru ridicarea terasamentului șoselei moderne inaugurate cu mare fast în toamna anului trecut. Drumul a fost inaugurat, compania de construcții turcească Onur și-a luat banii. E vorba despre 30 de milioane de euro. Iar craterele de pe teritoriul satului Coștangalia au rămas să sperie localnicii. 

O lege adoptată încă în anului 2018, le permit companiilor să extragă argilă și lut de pe terenuri aflate în preajma drumurilor în construcții, cu condiția ca după încheierea lucrărilor, acestea să astupe gropile și  să aducă terenul în stare inițială. Lucru care nu se întâmplă aproape niciodată. 

ȘTEFAN BEJAN, Reporter de investigație:

“Ne aflăm pe una din “gropile de împrumut” din satul Coștangalia, raionul Cimișlia. În total, primăria a oferit Administrației de Stat a Drumurilor 13 hectare de pământ, pentru a extrage argilă și argilă nisipoasă, pentru construcția drumului M3”

Angajații companiei Onur s-au apucat abia acum să astupe dezastru pe care l-au lăsat în urma exploatării terenurilor publice. În ziua în care am mers să filmăm gropile de împrumut din Coștangalia, un escavator și șase camioane lucrau de zor. La escavarea acestor terenuri, firma a comis mai multe abateri de la legislație. 

ȘTEFAN BEJAN, Reporter de investigație 

“Conform legislației, o groapă de împrumut nu trebuie să aibă mai mult de cinci metri adâncime. Eu am un metru optzeci și cinci. Dacă ne uităm atent la această groapă, o să observăm cu ochiul liber că ea este mult mai adâncă.“

Prejudicii de milioane aduse mediului

Escavarea la o adâncime mai mare de cinci metri poate să producă mai multe efecte nefaste asupra mediului, să perturbeze circulația apelor subterane, risc de poluare cu uleiuri si alte substanțe toxice, explică experții. Ina Coșeru, președinta Comisiei de mediu spune că adâncimea de cinci metri este stabilită deoarece “asta presupune bineînțeles că mai repede poți să recultivezi locul, nu periclitezi apele freatice dacă e cinci metri, pentru că apele reatice sunt până la 30 de metri.” 

Am arătat imaginile filmate lui Sergiu Bejan, directorul Administrației de Stat a Drumurilor, una dintre instituțiile responsabile de monitorizarea procesului de extragere a argilei. Bejan crede că inspectorii ar trebui să facă mai multe vizite inopinate pentru a tăia din poftele constructorilor.

Observațiile noastre sunt confirmate și de constatările inspectorilor de mediu. Ion Bulmaga, directorul Inspectoratului de Mediu, ne-a spus că verificările făcute de ei au arătat că firma turcească a efectuat extrageri mult peste cantitatea stabilită în proiect. Prejudiciul adus statului este de aproape șapte milioane de lei. 

Ion Bulmaga, șeful Inspectoratului pentru Protecția Mediului ne-a spus că: “În urma controalelor efectuate de colaboratorii Inspectoratului de Mediu au fost depistate patru cazuri de extragere în afara perimetrilor atribuite. Au fost calculate și prejudiciile cauzate mediului prin aceste extrageri ilicite. Avem un prejudiciu de peste 250 de mii, peste trei milioane și două prejudicii de un milion treizeci și trei de mii și de aproape două milioane.” 

Primăria Coștangalia regretă că a permis extragerea

La aproape 3 ani de când a permis companiei Onur să extragă nisip, primarul localității, Efim Strogoteanu, își regretă decizia. “Prin decizia consiliului local au fost alocate aceste terenuri pentru “gropi de împrumut”. Însă, la moment, vă zic că îmi pare rău că am luat așa decizie, deoarece acolo s-au extras cantități enorme”, a ținut să menționeze primarul localității Efim Strogoteanu.

Primarul mai spune că în timpul escavării, compania de construcții a produs mai mult epagube.

“S-a deteriorat drumul, cu gropi. A mers de mai multe ori greiderul care a împrăștiat tot pietrișul care mai era. Acum, când plouă, este practic imposibil de ajuns în sat. Și, nu s-a alocat nici un ban pentru reparația acestui drum. Oamenii erau nemulțumiți. Treceau mașini de mare tonaj prin sat și deteriorau drumul, cutremura tocmai și casa. Și au construit un pârău, au pus două tuburi și noi am avut inundații. Noi ne-am adresat la Administrația de Stat a Drumului, au venit niște experți, care dacă au fost trimiși de dânșii, tot interesele lor le-au apărat”, a mai precizat acesta pentru Cutia Neagră Plus.

Am mers la sediul companiei Onur din Comrat pentru a vorbi cu reprezentanții companiei. În Oficiul firmei am găsit doar două secretare. 

Am lăsat numărul de telefon și ni s-a promis că vom fi apelați. Până la moment însă nu am fost sunați de reprezentanții Onur. 

Pe teritoriul Republicii Moldova există în prezent 25 de “gropi de împrumut”. Ne-am propus să facem o inspecție la câteva dintre acestea pentru a vedea dacă situația de la Coștangalia este un caz singular. Ceea ce am descoperit însă ne-a îngrozit. Craterele imense lăsate de izbeliște la marginea satelor arată că extragerea necontrolată a argilei de către companiile de construcție a drumurilor este un fenomen răspândit la scară largă.

Gropi ca după bomardament

În apropierea localității Cornești din raionul Ungheni am găsit o situație similară cu cea de la Coștangalia. Încă din 2018 întreprinderea moldovenească Rutador a început extragerea argilei. Anul trecut compania de drumuri a terminat de săpat, și-a luat utilajele și a plecat. Argila extrasă de la Cornești a fost folosită pentru construcția unei porțiuni de șase km de drum care ocolește localitatea Bahmut, raionul Călărași. Construcția centurii Bahmutului s-a aflat deseori în atenția presei, deoarece lucrările au durat tocmai șapte ani.

ȘTEFAN BEJAN, Reporter de investigații:

“Ne aflăm în apropiere de localitatea Bahmut. Nu! Nu este acel Bahmut, care este cunoscut de către toți și unde se duc astăzi lupte grele. Este Bahmutul din raionul Călărași, Republica Moldova. Deși, ceea ce a lăsat aici firma de construcții după extragerea argilei, seamănă ca și cum ar fi căzut o bombă. Ia uitați-vă aici ce crater. Locuitorii ne-au spus că acum mai bine de un an au avut loc ultimile extrageri și, de atunci, nimeni nu a mai venit să astupe aceste gropi. Ia uitați-vă, efectiv au abandonat această groapă. Aici s-a format și un mic lac.”

La doar câțiva metri de acest crater, găsim altul și mai mare. Nici în acest loc nu au fost respectate angajamentele pe care firma și le-a luat. Imaginile de aici par a fi inspirate din filme cu apocalipsă. 

ȘTEFAN BEJAN, Reporter de investigații:

“O groapă imensă. Cred că are mai mult de 10 metri înălțime. E greu să ne dăm seama. Au luat cât au putut. N-au ținut cont nici de cele mai elementare reguli de mediu. Observați! e mult mai mult decât cinci metri înălțime. Și au abandonat acest loc, la voia întâmplării, la voie mamei natură.”

“Ploile-nevoile”

Primarul orașului Cornești, Valeriu Morari, spune că anterior în acest loc a fost pășune iar firma a promis că va efectua toate lucrările de amenajare a terenului imediat după terminarea drumului. “Practic, la finalizarea lucrărilor de drum, cariera trebuie să fie amenajată conform standardelor care sunt - Să pună copaci? - Da! - Să pună iarbă! - Da!”, a declarant Morari.

Întrebat dacă a semnalat inspectorilor de mediu încălcările, primarul ne-a spus că el nu cunoaște normele de exploatare. “Da! Într-adevăr, adâncimea este foarte mare, dar eu, standardele date nu le cunosc. Dar, mai sunt alte instituții abilitate care trebuie să verifice”, s-a apărat acesta.

L-am sunat pe Anatol Mihalache, dirigintele de șantier, angajat de Rutador să fie responsabil de “groapa de împrumut” de la Cornești. Mihalache a dat vina pe vreme pentru întârzierea lucrărilor de acoperire a gropilor.

 ”Noi în toamnă, în noiembrie, înțelegeți, ploile-nevoile, n-ai cum lucra acolo. În primăvară iarăși la fel, toată luna aprilie a plouat. Am vrut să intervenim mai devreme. Nu am putut. Acum cu summit-ul ista toată tehnica a fost luată la Anenii Noi.  Noi am vrut mai devreme. Au fost ploile și nu am putut. Acolo nici nu puteai să te ridici sus. Acum săptămâna asta am ieșit cu lucrările la Bahmut și ne ocupăm și cu groapa de împrumut”, ne-a spus Mihalache la telefon.  

Drumul promis în schimbul lutului se lasă așteptat

În schimbul lutului gratuit oferit de primăria Cornești, Rutador urmează să repare și un km de drum de la intrarea în sat. 

Primarul se plânge că a transmis mai mult solicitări către companie și autorități, a primit asigurări că lucrările de reparație vor începe curând, dar cei responsabili încă nu și-au onorat angajamentul. “Conform programului de lucrări, asfaltarea drumului de acces spre Cornești a fost planificat să fie executat după finalizarea drumului de ocolire a satului Bahmut. Dat fiind faptul că lucrările au fost finalizate înaintea începutului sezonului rece al anului, iar temperaturile scăzute nu ne permit execuția a lucrărilor de asfaltare, antreprenorul va executa lucrările garantate îndată ce temperatura mediului ambiant va permite execuția lucrărilor de asflatare. Iaca!”, a citat primarul de Cornești dintr-un răspuns primit de la Rutador.  

Dirigintele de șantier ne asigură că în curând Rutador își va îndeplini promisiunea și va demara lucrările de reparație a drumului. “De la monumet până la calea ferată se repară total drumul ăsta. Este așa ceva, este ordin, banii sunt pregătiți pentru așa ceva. Până în august noi trebuie să finalizăm toate lucrările legate de drumul ăsta”, ne-a dat asigurări reprezentatul companiei.

Și Sergiu Bejan ne-a spus că reparația drumului va începe în scurt timp. “Noi îl facem, pentru că obiectul abia se finalizează. Acum noi facem rectificări în bugetul fondului rutier. Nu noi, dar ministerul. Și noi avem preconizați acești 900 de metri”, ne-a precizat șeful ASD. 

Au plătit amenda, dar spun că nu au comis nici o ilegalitate

Și în satul Troița Nouă din Anenii Noi, Rutador a lăsat în urmă un peisaj apocaliptic. O imensă pată galbenă și mormane de pământ tronează pe unul din dealurile acoperite cu iarbă fragedă. 

Inspectoratul pentru Protecția Mediului  spune că la exploatarea acestei gropi cu împrumut au fost extrase cantități de argilă mai mari decât prevedea proiectul de execuție. Prejudiciul adus statului este de peste 250 mii de lei.

Reprezentantul companiei neagă însă aceste acuzații și spune că Rutador a exploatat chiar mai puțin decât i s-a permis. “Nu! Asta nu e adevărat. Da noi acolo, tehnologic trebuia să facem suprafețele orizontale și trebuia să lucrăm cu tehnică grea. Temporat acolo poate mai adânc (n.r. am săpat) pe unele locuri, dar cantitatea scoasă este mult mai mică decât aceea care este permisă”, ne-a spus la telefon Sergiu Guțu, dirigintele de șantier, responsabil de groapa de la Troița Nouă.

Acesta este contrazis însă de șeful de la drumuri, care spune că Rutador a fost chiar amendată pentru încălcările depistate. “La Troița Nouă antreprenorul a fost amendat că a depășit acel volum pe adâncime, cu suma de 235 mii de lei, pe care a achitat-o. Și a fost impus să restabilească înapoi acele cote care au fost decapate și preîntâmpinat că dacă se mai repetă, desigur că urmările vor fi cu mult mai complicate”, a declarant Sergiu Bejan pentru Cutia Neagră Plus. 

O nouă “groapă de împrumut” – un nou crater

Același tablou dezolant îl găsim și la Hănăsenii Noi din raionul Leova. Primăria localității a oferit 59 de ari pentru extragerea argilei, folosită la reabilitarea drumului republican ce leagă Leova de Cantemir. Terenul a fost exploatat de firma turcească Ozka care și-a asumat ca după finalizarea lucrărilor să planteze copaci și arbuști pe pământul pustiit. În locul lor, la aproape un an distanță găsim în continuare o groapă imensă.

Sergiu Bejan ne asigură că Administrația de Stat a Drumurilor va avea grijă ca firmele să-și îndeplinească toate atribuțiile prevăzute în contract. ”În caz când admitem că se întâmplă ca antreprenorul nu-și onorează obligațiunile, atunci rămâne garanția de bună execuție. Finalizăm recultivarea deja din această garanție. Orice groapă de împrumut va fi dusă până la sfârșit 100% de administrația drumurilor”, a precizat Bejan. 

Ina Coșeru, președinta Comisiei de Mediu, spune că legislația are lacune și urmează să fie făcute mai multe modificări la Codul subsolului, inclusiv la exploatarea “gropilor de împrumut”. ”Noi o să facem fondul de recultivare funcțional, pentru că el era inclus în codul subsolului, dar nimeni niciodată nu a respectat acest fond. Fondul trebuie să fie o categorie aparte la agentul economic, care să respecte un plan de recultivare anual și atunci peisajele apocaliptice dispar. Se exploatează două hectare, după asta se recultivează, următorul teren și iar se recultivează. Noi creăm acum instrumente de monitorizare, de presiune în cazul în care agentul economic nu respectă și elaborăm și regulamentul de recultivare. Deci toate instrumentele care pot fi utilizate pentru a ieși din situația asta. Pentru că avem foarte multe locuri care au schimbat imaginea Republicii Moldova. Și multe cariere sunt într-adevăr în locuri valoroase din punct de vedere al peisajelor - de-a lungul Prutului, de-a lungul Nistrului”, ne-a informat deputata. 

“Din sursele noastre, am aflat că cei care se ocupă de astfel de activități nu-și onorează până la capăt obligațiile. De aceea noi am refuzat continuarea colaborării.”

Anticipând probabil că firmele de construcții nu se vor ține de cuvânt, mai multe primării au refuzat să le ofere terenuri pentru extragerea argilei. Așa s-a întâmplat la Rădeni, unde Administrația de Stat a Drumului a solicitat consiliului local să ofere 40 de hectare în folosință unei companii de construcții.

Petru Răbdău, primarul comunei Rădeni, spune că inițial primăria a dat acordul, dar într-un final a refuzat să permită extragerea argilei de pe terenul localității. “Noi am avut drumuri în șantier în localitate și vreau să vă spun că campioanele oricum crează disconfort, începând cu îmbrăcămintea rutieră a drumurilor existente, disconfortul locuitorilor prin nivelul înalt de gălăgie și praful care este mult, urmare a acestor lucrări. Noi am avut discuții și locuitorii au dat acceptul doar cu condiție ca să fie făcute careva investiții. Din sursele noastre, am aflat că cei care se ocupă de astfel de activități nu-și onorează până la capăt obligațiile - nu conservează groapa din care extrag argila, nu plantează. De aceea noi am pus o pauză și am refuzat continuarea colaborării”, a menționat primarul comunei Rădeni. 

Pe urmele lutului

Am pornit această investigație de la ipoteza că firmele de construcții abuzează de permisiunea de exploatare a gropilor cu împrumut și fură argilă și pentru alte scopuri. Mai multe surse ne-au confirmat că furtul argilei din “gropile de împrumut” este o practică frecventă pe șantierele din țară. Ne-am propus să verificăm această ipoteză. Am mers la Leova, acolo unde era un șantier în lucru activ. Două zile am stat pe urmele camioanelor care cărau lutul extras pentru construcția drumului spre podul de la Bumbăta. Nu am reușit să identificăm nici un camion care să se fi abătut de la traseu.

În schimb, am observat că groapa din care se extrăgea lut era una imensă, iar adâncimea depășea cei cinci metri legali. Am arătat imaginele filmate de la Leova șefului de la Inspectoratul de Mediu. Ion Bulmaga a remarcat și el că adâncimea pare să nu corespundă cadrului legal. Cu exactitatea, spune acesta, va fi posibil de stabilit însă doar după efectuarea controalelor. 

“Din ceea ce văd eu aici, s-ar părea inițial că sunt lucrări la o adâncime mai mare. Dar, nu cunosc care a fost nicelul solului până la începutul lucrărilor. Aceste puncte sun fixate în acele contracte. Ulterior, urmează să ieșim la fața locului să le contrapunem, punctele din proiectul atribuit și punctele din natură, pentru a vedea dacă sunt devieri sau nu”, a declarant Bulmaga.