Preşedinţii Statelor Unite şi Rusiei, Joseph Biden şi Vladimir Putin, au acceptat, în principiu, ideea propusă de omologul lor din Franţa, Emmanuel Macron, privind organizarea unui summit pe tema securităţii şi stabilităţii Europei, anunţă Palatul Elysée, notează zf.ro.
„Preşedintele Republicii a vorbit cu preşedintele SUA, domnul Joe Biden şi cu preşedintele Federaţiei Ruse, domnul Vladimir Putin. A propus organizarea unui summit al preşedinţilor Biden şi Putin, care să fie urmat de o reuniune cu părţile relevante, pentru a discuta despre securitatea şi stabilitatea strategică a Europei. Preşedinţii Biden şi Putin au acceptat amândoi principiul unui astfel de summit”, anunţă Preşedinţia Franţei într-un comunicat postat pe site-ul propriu.
„Conţinutul va trebui pregătit de secretarul de Stat Antony Blinken şi de ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, în cursul întâlnirii de joi, 24 februarie. Se va putea desfăşura doar cu condiţia ca Rusia să nu invadeze Ucraina. Preşedintele Republicii va colabora cu toate părţile implicate pentru a pregăti conţinutul acestor discuţii”, precizează Palatul Elysée.
Preşedinţia SUA a confirmat, în cursul nopţii de duminică spre luni, că Joseph Biden este de acord să aibă o întrevedere cu Vladimir Putin.
„Aşa cum preşedintele a transmis clar în mod repetat, noi menţinem angajamentul în favoarea continuării diplomaţiei până în momentul în care începe o invazie. Secretarul de Stat Blinken şi ministrul Lavrov au programată o întâlnire spre sfârşitul acestei săptămâni, în Europa, cu condiţia ca Rusia să nu lanseze acţiunea militară. Preşedintele Biden a acceptat în principiu o întâlnire cu preşedintele Putin pe baza acestui angajament, repet, dacă nu se va produce o invazie. Noi suntem mereu pregătiţi pentru diplomaţie. De asemenea, suntem pregătiţi să impunem rapid consecinţe severe dacă Rusia va opta, în schimb, pentru război. Iar, în momentul actual, Rusia pare să continue pregătirile pentru un asalt de amploare asupra Ucrainei foarte curând", a declarat Jen Psaki, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe.
Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, şi omologul său rus, Vladimir Putin, au discutat duminică, prin telefon. Emmanuel Macron şi Vladimir Putin au evidenţiat „necesitatea privilegierii unei soluţii diplomatice la actuala criză şi vor face tot posibilul în acest sens. Cei doi lideri au convenit că sunt necesare activităţi intense pentru a permite o reuniune a Grupului Trilateral de Contact în următoarele ore, cu obiectivul obţinerii angajamentului tuturor părţilor pentru un armistiţiu de-a lungul liniei de contact”, a transmis Palatul Élysée duminică după-amiază.
Din Grupul Trilateral de Contact fac parte Ucraina, Rusia şi Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE). De asemenea, Emmanuel Macron şi Vladimir Putin au pledat pentru reluarea negocierilor în Formatul Normandia, din care fac parte Ucraina, Rusia, Franţa şi Germania.
Duminică, 20 februarie, Emmanuel Macron şi Joseph Biden au stabilit să continue eforturile diplomatice în următoarele zile pentru evitarea unei invervenţii militare ruse în Ucraina. „Cei doi lideri sunt total de acord ca în următoarele zile să continue toate acţiunile utile care să menţină deschise opţiunile şi să faciliteze prevalarea unei soluţii diplomatice”, a comunicat Preşedinţia Franţei, potrivit postului BFMTV.
Casa Albă a anunţat că preşedintele Joseph Biden şi Emmanuel Macron „au discutat despre eforturile diplomatice şi despre acţiunile în sensul descurajării militare aflate în curs ca reacţie la mobilizarea de forţe militare ruse la frontierele Ucrainei”.
Emmanuel Macron a discutat duminică şi cu preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, precum şi cu premierul Marii Britanii, Boris Johnson.
Rusia va aprecia dacă Franţa va convinge Kievul să iniţieze negocieri directe cu liderii regiunilor separatiste Lugansk şi Doneţk, a afirmat duminică seară Dmitri Polianski, adjunct al reprezentantului Moscovei la ONU, în timp ce ambasadorul rus în SUA, Anatoly Antonov, a susţinut că Ucraina nu va fi atacată.
„Franţa, în calitatea de membră a Grupului Normandia, are o responsabilitate specială pentru comportamentul vecinilor noştri ucraineni. Deci, dacă Franţa are anumite instrumente pentru a-i influenţa şi a-i convinge să intre în dialog direct cu propriii lor cetăţeni din estul ţării, acest lucru ar fi foarte bun”, a declarat Dmitri Polianski duminică seară, potrivit agenţiei RIA Novosti.
„Nu există nicio invazie şi nu există niciun plan de acest fel. Acest lucru este menţionat în documentele ruse transmise prietenilor noştri americani de la Departamentul de Stat. Rusia a decis şi a anunţat public că manifestă disponibilitatea de a continua eforturile diplomatice pentru a rezolva problemele centrale”, a declarat, la rândul său, Anatoly Antonov, ambasadorul Rusiei în SUA, într-un interviu acordat postului american CBS.
„Însă noi, Federaţia Rusă, noi avem preocupări grave privind activităţile Organizaţiei Tratatului Nord-Atlantic (NATO). Şi aş vrea să spun că forţele acestui Bloc au venit la frontierele Rusiei”, a afirmat ambasadorul rus la Washington.
Rusia este acuzată că a mobilizat aproximativ 150.000 de militari în apropierea frontierelor Ucrainei, iar Administraţia de la Kiev se teme de o invazie. Administraţia Vladimir Putin cere garanţii că Alianţa Nord-Atlantică nu va continua extinderea spre est şi argumentează că este necesară revenirea la arhitectura de securitate anterioară anului 1997, astfel că NATO trebuie să retragă trupele şi echipamentele militare inclusiv din România şi Bulgaria.
Statele Unite şi Alianţa Nord-Atlantică au trimis la sfârşitul lunii ianuarie propuneri scrise Rusiei privind garanţiile de securitate. La rândul său, Rusia a transmis săptămâna trecută Statelor Unite răspunsul privind garanţiile de securitate, exprimând nemulţumire faţă de propunerile Washingtonului şi insistând pentru oprirea extinderii NATO şi pentru stabilirea unor măsuri de control al armamentului. Preşedintele Vladimir Putin a anunţat vineri că Rusia este pregătită să continue negocierile cu Statele Unite şi cu Alianţa Nord-Atlantică pe tema garanţiilor de securitate în Europa, dar a insistat pentru oprirea extinderii NATO şi pentru revenirea la arhitectura de securitate din anul 1997.
