21 martie 2022, ora 14:14

Timp de aproape 4 ani de activitate, Autoritatea Națională de Integritate (ANI), instituția care trebuie să vegheze asupra averilor și cheltuielilor funcționarilor și demnitarilor de stat, nu a reușit să prindă și să sancționeze niciun înalt demnitar despre care presa a scris din abundență că și-a ascuns averile sau a cheltuit mult peste veniturile obținute. Controalele inițiate în privința acestora se întind cu anii, iar unele se încheie cu constatarea unor erori mecanice în declarațiile de avere depuse de cei verificați. În schimb, alte controale în privința unor demnitari sau funcționari aflați în relații ostile cu ANI se desfășoară cu o mare rapiditate.

Fostul președinte al Republicii Moldova, Igor Dodon, a semnat la sfârșitul anului 2017 decretul privind numirea Rodicăi Antoci în funcția de președinte al Autorității Naționale de Integritate, pe un termen de cinci ani, mandat care expiră la sfârșitul anului curent.

„Sper că Doamna Antoci își va face datoria așa cum presupune cadrul legal, iar Autoritatea va continua să descurajeze comportamentele care generează corupție…, a scris Igor Dodon pe pagina sa de Facebook, la numirea Rodicăi Antoci.

În ultimii zece ani, Igor Dodon a fost subiectul mai multor anchete jurnalistice legate de averea și vacanțele de lux. Jurnaliștii au scris de nenumărate ori despre afacerile familiei sale și banii proveniți din offshore-uri din Bahamas pentru finanțarea campaniilor electorale, dar și despre dosarele pornite și retrase de procurori.

Control tărăgănat în privința lui Dodon

Centrul de Investigații Jurnalistice a scris că la alegerile locale din 2011, atunci când a candidat pentru fotoliul de primar al capitalei, Igor Dodon a donat Partidului Socialiștilor 226 000 de lei, deși a avut venituri în anul precedent de 135 000 de lei.

În 2014, într-o altă anchetă de presă, Centrul de Investigații Jurnalistice scria despre afacerile nedeclarate ale familiei Dodon și implicarea în anumite privatizări dubioase pe când era ministru al Economiei. 

În 2020, tocmai când rămăsese încă puțin timp până la expirarea mandatului de președinte al Republicii Moldova, ANI a inițiat un control al averii și intereselor personale pe numele lui Igor Dodon. Asta după ce autoritatea s-a autosesizat în baza investigațiilor jurnalistice și a mai multor sesizări. Până acum, autoritatea responsabilă încă nu a emis un act de constatare în privința lui Dodon.

RODICA ANTOCI, președinta ANI în cadrul emisiunii „Cutia Neagră Plus” (21.02.2021):

-         Când a fost pornit controlul în privința lui Dodon?

-         În 2020, la începutul anului trecut. E un an de zile deja și toate  sesizările care au parvenit ulterior pe alte aspect ele toate s-au comasat și sunt în procedură de examinare la inspectorul de integritate. Credeți-mă că inspectorul a făcut solicitările la toate companiile de turism din RM pentru a furniza informații vizavi de subiectul dat. Toate aceste solicitări inspectorul le face. Chiar și pentru modul cum el plătește serviciile comunale, la fel, sau dacă iubește să meargă la sală sau alte activități.

La un an de zile de la aceste explicații ale președintei ANI, am revenit cu aceeași întrebare către instituție.

MARIA DASTIC, purtătoare de cuvânt ANI: „La ce etapă se află acuma acest dosar? Cu siguranță deja sunt doi ani de zile. Suntem în așteptarea finalizării deja a acestui dosar”.

La patru zile după ce Maia Sandu a depus jurământul de șefă a statului, pe 28 decembrie 2020, ANI a înregistrat încă o sesizare din oficiu pe numele lui Igor Dodon și a pornit un control în privința încălcării regimului juridic al incompatibilității. Dodon era bănuit de exercitarea simultană a funcției de Președinte al RM și a funcției de președinte al Asociației Obștești „Federația de Șah din Republica Moldova”.  După 11 luni de control, ANI a constatat însă că Igor Dodon nu a încălcat regimul juridic al incompatibilității, deoarece nu a primit nicio remunerare de la funcția de președinte al asociației.

„Greșeli mecanice” în declarațiile lui Plahotniuc

La fel de sensibil este ANI și în cazul controalelor privind averea altor figuri politice controversate de la Chișinău. Un control al averii și intereselor personale ale lui Vladimir Plahotniuc, fostul lider al PD, a fost pornit de ANI abia la 1 iulie 2019, la aproape o lună după ce acesta a fugit din țară, iar regimul democrat a pierdut puterea. Anterior, o sesizare primită de ANI în privința averilor lui Plahotniuc a fost respinsă.

Procedura de control din iulie 2019 a fost efectuată pentru lunile martie-iunie 2019, însă inspectorului de integritate i-a luat tocmai doi ani ca să emită actul. ANI a depistat la sfârșit câteva greșeli mecanice în modul în care oligarhul Plahotniuc și-a îndeplinit declarația de avere, în calitate de deputat. Vladimir Plahotniuc a primit 30 de zile la dispoziție ca să depună declarațiile rectificate. Una din greșelile mecanice depistate de ANI este lipsa unui zero. Astfel, la capitalul off-shorului lui Plahotniuc VANGUARD INTERNATIONAL GROUP LIMITED  de un milion de dolari, în declarație au figurat doar 100 de mii de dolari.

ANI a sesizat atunci Serviciul Fiscal de Stat și Procuratura Generală în privința unor tranzacții cu caracter dubios la înstrăinarea unor bunuri în favoarea fostului deputat.      

Rezultatele controlului vin însă în disonanță cu mai multe  anchete de presă care au scos la lumină proprietăți ale lui Plahotniuc de peste hotare, afaceri și interese nedeclarate. Imperiul imobiliar din străinătate al oligarhului moldovean numără mai multe proprietăți exclusiviste care n-au figurat niciodată în declarațiile lui de avere.

În 2018, RISE Moldova a identificat patru dintre ele. Înșiruite pe axa Geneva – Sciez – Les Houches – București, vilele valorează peste 30 de milioane de euro.

MARIA DASTIC, purtătoare de cuvânt ANI : „Atunci inspectorul de integritate a depus toată silința prin acest act de constatare și depistând deja acele bănuieli rezonabile ce țin deja de organele de urmărire penală el a făcut denunțurile necesare către organele de urmărire penală”. 

Fără penalizare la ANI, dar cu dosar penal la Procuratură

Și dacă ANI nu a depistat averi ascunse ale lui Plahotniuc, în septembrie 2019, Procuratura Anticorupție a pornit pe numele oligarhului două dosare penale, pe faptul spălării banilor în proporții deosebit de mari. Procurorii au depus atunci șase demersuri dispunând aplicarea sechestrului pe 6 apartamente și 4 încăperi nelocative din Republica Moldova deținute de Plahotniuc și estimate la circa 33 milioane de lei. Judecătoria municipiului Chișinău, sediul Ciocana, a admis atunci doar unul din cele șase demersuri depuse de procurori. Au fost respinse și celelalte cinci demersuri, prin care procurorii solicitau sechestrarea vilelor din Elveția, Franța și România, 5 autoturisme și o barcă înregistrate în Elveția, precum și 4 autoturisme înregistrate în Republica Moldova, în valoare de 7,7 milioane de Euro.

Ilan Șor a primit de la ANI certificat de integritate

Și mai tristă este situația controlului inițiat de ANI în privința lui Ilan Șor.

RODICA ANTOCI  la Cutia „Neagră” (7 noiembrie 2019)

-În privința lui Ilan Șor a inițiat vreodată ANI  vreun control?

-De când sunt conducător la această instituție, de când este în funcționalitate, nu avem.

- Dumneavoastră nu știți despre Ilan Șor?

- În calitatea mea chiar și de conducător am depus și depun până în prezent sesizări din oficiu.

- Păi de ce nu ați depus pe Ilan Șor?

- Păi noi am depus, dar am primit și noi refuz cum primește orice cetățean.

- Dumneavoastră ați depus și v-au refuzat inspectorii? Pe Ilan Șor? Și ce justificare au dat inspectorii?

- Pentru că nu conțin materiale probante de inițiere și atât.

Mai mult de atât, la sfârșitul anului 2018, Ilan Șor a primit de la ANI și un  Certificat de integritate  în care se constata că Șor nu ar avea averi nejustificate,  conflicte de interese, incompatibilități sau restricții pentru a candida la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova.

Averea lui Șor se verifcă timp de 2 ani

Un control privind averea lui Șor a fost pornit abia în 2020. Luna aceasta se împlinesc doi ani de atunci, iar actul de constatare întârzie să apară. De mai bine de un an de zile, conducerea ANI tot promite că rezultatul controlului va apărea foarte curând.

RODICA ANTOCI  la „Cutia neagră” ( 21.02.2021):

„În privința dlui Șor, personal în calitate de conducător, sesizându-mă la acele informații pe care le-a analizat și mass-media, am depus sesizare. Este o sesizare din oficiu. Este în procedură de control, aștept și eu să am acest rezultat.

RODICA ANTOCI la „Cutia neagră” (05.12.2021):

-De ce atât de mult durează acest control?

-Haideți să explicăm, să fie o claritate. Faptul că subiectul supus controlului are dreptul să vină să-și depună probele sale, punctul său de vedere, bineînțeles mai apar alte bănuieli și din partea inspectorului pentru a face alte interpelări.

- Cam cât timp o să mai dureze?

- Sper și eu ca și în toate celelalte dosare cu nume de rezonanță pe care le are autoritatea și le vedem și așteptăm să le dăm publicului larg să avem cât mai recent, mai aproape, fie chiar și un  cadou de Crăciun, de Revelion, pentru că cetățenii așteaptă rezultate din partea ANI-ului în primul rând.

De Crăciun, actul de constatare în privința lui Ilan Șor nu a fost gata. Și nu a mai fost emis nici până în prezent.

Iată cum explică acum purtătoarea de cuvânt a instituției întârzierea.

MARIA DASTIC: „În privința lui Ilan Șor controlul averii a fost pornit în anul 2020. Nu dețin acum  informația în bază la ce, fie că sesizare din oficiu sau o petiției, dar cert este că a fost inițiată procedura de control și este încă în derulare. Ca și în cazul lui Igor Dodon, suntem în așteptarea unui act de constatare”. 

Ilan Șor este fugar din R. Moldova de aproape 3 ani. În toată această perioadă de timp, el deține mandat de deputat. În 2017, Șor a fost condamnat la şapte ani și șase luni de închisoare cu executare în penitenciar de tip semiînchis, în dosarul furtului Miliardului.

Judecătorul lui Șor, scos basma curată

Judecătorul care i-a aplicat această sentință, recalificând pedeapsa pentru a o face mai blândă, Andrei Niculcea, de asemenea s-a aflat sub lupa ANI. 

Controlul a fost pornit după ce reporterii de la RISE Moldova au arătat că Andrei Niculcea locuia într-un imobil de lux înregistrat pe numele concubinei sale, iar după decizia luată în dosarul Şor situaţia lui materială s-a îmbunătăţit considerabil.

Spre deosebire de jurnaliști, inspectorii ANI nu au văzut nimic deosebit și l-au scos basma curată pe judecător. Eliminând imobilul de lux al judecătorului din lista cheltuielilor, inspectorul de integritate Victor Rența a demonstrat că veniturile magistratului au acoperit cheltuielile. Acest control a durat doar șapte luni.

Judecători incomozi, sub lupa ANI?

Și dacă controalele împotriva politicienilor influenți durează cu anii, iar în unele cazuri - fără finalitate, alta e situația când e vorba despre judecători la care ANI pierde dosare pe bandă rulantă.  

Pe 3 februarie 2020, Ziarul de Gardă a publicat o investigație care a scos la iveală că judecătoarea Tatiana Avasiloaie deține un apartament cu cinci odăi în orașul Chișinău, pe care nu l-a inclus în declarațiile sale de avere.

În aceeași zi, 3 februarie 2020, în cancelaria Autorității Naționale de Integritate a fost înregistrată o sesizare în privința Tatianei Avasiloaie, pe motiv că ar fi depus cu întârziere declarația de avere și interese personale de trei ani în urmă, pentru anul 2017. Iar pe 28 februarie 2020 a fost înregistrată o altă sesizare, deja cu referire la articolul de presă apărut în Ziarul de Gardă. La 9 martie 2020, ANI a inițiat controlul averii și intereselor personale pe numele judecătoarei de la Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani.  Controlul a durat 16 luni, iar inspectorul de integritate Virgiliu Bardă  a constatat că există o diferență substanțială de circa 1,33 de milioane de lei între averea și veniturile judecătoarei, manifestată prin deținerea apartamentului apărut în presă.

MARIA DASTIC, purtător de cuvânt al ANI: „Pe numele Tatianei Avasiloaie a fost o investigație jurnalistică. Noi ne-am autosesizat. Știu că inspectorul prin intermediul serviciului nostru de presă a solicitat să colaboreze cu acel jurnalist care a făcut investitgația, pentru că avea nevoie de anumite informații. Jurnalistul a colaborat cu inspectorul, a oferit alte detalii suplimentare care erau necesare și iată că ne-am ales cu acest act de constatare care este în instanța de judecată.  

În timp ce averea Tatianei Avasiloaie era verificată de Autoritatea Națională de Integritate, judecătoarea examina mai multe dosare care vizau acte de constatare ale ANI, contestate în instanță. Reporterul Cutia neagră a analizat fiecare dosar și a depistat că judecătoarea Avasiloaie a luat de fiecare dată aceeași decizie, anulând 10 acte de constatare ale inspectorilor de integritate din cadrul Autorității.

TATIANA AVASILOAIE, magistrată Judecătoria Chișinău:

„Ceea ce invocă ANI în cererea de recuzare, că eu îmi creez, prin hotărârile pronunțate, un precedent, o practică favorabilă mie, nu este logic, nici legal. La fel, putem să întrebăm ANI dacă nu au considerat că pot apărea dubii la imparțialitatea ANI atunci când au emis actul de constatare faptul că eu sunt judecătorul care am anulat actele ANI și un judecător incomod, pentru că am scos în evidență mai multe carențe în activitatea managerială a ANI, referitor la nepublicarea metodologiei și lipsa repartizării aleatorie”.

Act de constatre emis în 3 luni

Aceleași obiecții față de conducerea ANI le-a formulat într-o cerere către Consiliul de integritate și președintele interimar al Consiliului Superior al Magistraturii, Dorel Musteață. La 25 mai 2020 ANI a inițiat un control privind respectarea regimului juridic al incompatibilităților în privința magistratului, din motiv că ar fi cumulat funcțiile de membru al CSM și membru al Consiliului Institutului Național al Justiției.

La doar trei luni de la inițierea controlului, inspectorul de integritate Andrian Fotescu a emis un act prin care a constatat că Dorel Musteață a  încălcat regimul juridic al incompatibilității și l-a decăzut din dreptul de a deține o funcție publică pe un termen de trei ani. Musteață a contestat actul ANI în judecată și a scris mai multe sesizări către Consiliul de integritate și alte instituții despre presupuse abuzuri în activitatea ANI. Totodată, Dorel Musteață a pus la îndoială modalitatea de repartizare aleatorie a sesizărilor de către inspectorii ANI. 

La 10 ianuarie, anul curent, Musteață a aflat din presă că ANI a mai pornit un control pe numele său. De această dată, motivul este că acesta a votat în cadrul unei ședințe recente a CSM pentru ca să-i fie atribuit un grad de calificare în calitate de judecător. Musteață nu s-a abținut de la vot și nici nu a declarat conflictul de interese.

MARIA DASTIC, purtătoare de cuvânt ANI: „Pe numele lui Dorel Musteață este un act de constatare pe incompatibilitate de funcție. Din câte cunosc el a contestat acest act de constatare, a strămutat dosarul de la Chișinău la Hîncești. Suntem în instanța de judecată la etapa de examinare a cererei lui de contestare a actului. Acum dumnealui figurează în altă procedură de control la fel ne-am autosesizat în baza a niște imagini apărute în presă, chiar în cadrul unei emisiuni unde a participat și conducerea autorității pe regimul juridic al conflictului de interese. Abia a fost pornit controlul.    

Procuror cercetat pentru îmbogățire ilicită, cu „mici erori” în declarațiile de avere

 Ruslan Popov este fost procuror general adjunct. Pe 9 octombrie 2021, a fost suspendat din funcție și reținut în cadrul unui dosar penal privind îmbogățirea ilicită. Dosarul vine la o săptămână după ce ANI a emis un act de constatare pe numele lui Ruslan Popov, căruia i-a verificat averea și veniturile timp de un an și jumătate. Rezultatul controlului - mici erori în completarea declarației de avere și un termen de 30 de zile pentru rectificarea lor.

Inspectorul de integritate Andrian Fetescu a remis și un denunț către Serviciul Fiscal de Stat pentru demararea unui control pe numele părinților lui Ruslan Popov, dar și un control fiscal asupra gospodăriei țărănești administrată de către tatăl său.

Actul de constatare al ANI se bate cap în cap cu o investigație anterioară a jurnaliștilor de la Centrul de Investigații Jurnalistice care au depistat la începutul anului 2020  că procurorul deține mai multe afaceri înscrise pe părinții pensionari, o casă cu trei niveluri, cu suprafața de 211 metri pătrați, evaluată de el la 111 mii de lei și înregistrată pe numele socrilor pensionari, originari din Ucraina.

MARIA DASTIC, purtătoare de cuvânt ANI: „În cadrul controlului pe avere, inspectorul de integritate a stabilit anumite neconcordanțe ce ține de legislația fiscală. El, în semnul acestor nereguli a făcut un denunț către Serviciul Fiscal de Stat și din ultimele informații pe care le dețin FISC-ul a inițiat o anchetă fiscală pe întreprinderea tatălui acestui subiect”.

Fostul procuror Igor Popa a fost implicat în mai multe scandaluri în perioada celor 14 ani de carieră. Autoritatea Națională de Integritate s-a autosesizat abia în septembrie 2020 în urma unei anchete a Centrului de Investigații Jurnalistice. Investigația  arăta că șeful oficiului Ciocana al Procuraturii Chișinău, Igor Popa, locuiește într-un apartament de lux din centrul Chișinăului, care nu se regăsește în declarația de avere și interese a oficialului, la fel ca și alte bunuri pe care acesta le folosește. Omul legii este divorțat în acte și astfel nu declară imobilele și automobilele înregistrate pe numele fostei soții. Jurnaliștii de investigații au constatat totuși că cei doi locuiesc împreună.

În noiembrie 2021, în privința procurorului a fost pornit un dosar penal pentru fals în declarații de avere. Între timp, ANI mai continuă controlul în privința procurorului.

MARIA DASTIC, purtătoare de cuvânt ANI: „Iarăși, dosarul este în derulare, așteptăm ca inspectorul de integritate să ia o decizie deja în baza materialelor pe care le acumulează.