21 martie 2022, ora 14:14

Timp de aproape 4 ani de activitate, Autoritatea Națională de Integritate (ANI), instituția care trebuie să vegheze asupra averilor și cheltuielilor funcționarilor și demnitarilor de stat, nu a reușit să prindă și să sancționeze niciun înalt demnitar despre care presa a scris din abundență că și-a ascuns averile sau a cheltuit mult peste veniturile obținute. Controalele inițiate în privința acestora se întind cu anii, iar unele se încheie cu constatarea unor erori mecanice în declarațiile de avere depuse de cei verificați. În schimb, alte controale în privința unor demnitari sau funcționari aflați în relații ostile cu ANI se desfășoară cu o mare rapiditate.

Fostul președinte al Republicii Moldova, Igor Dodon, a semnat la sfârșitul anului 2017 decretul privind numirea Rodicăi Antoci în funcția de președinte al Autorității Naționale de Integritate, pe un termen de cinci ani, mandat care expiră la sfârșitul anului curent.

„Sper că Doamna Antoci își va face datoria așa cum presupune cadrul legal, iar Autoritatea va continua să descurajeze comportamentele care generează corupție…, a scris Igor Dodon pe pagina sa de Facebook, la numirea Rodicăi Antoci.

În ultimii zece ani, Igor Dodon a fost subiectul mai multor anchete jurnalistice legate de averea și vacanțele de lux. Jurnaliștii au scris de nenumărate ori despre afacerile familiei sale și banii proveniți din offshore-uri din Bahamas pentru finanțarea campaniilor electorale, dar și despre dosarele pornite și retrase de procurori.

Control tărăgănat în privința lui Dodon

Centrul de Investigații Jurnalistice a scris că la alegerile locale din 2011, atunci când a candidat pentru fotoliul de primar al capitalei, Igor Dodon a donat Partidului Socialiștilor 226 000 de lei, deși a avut venituri în anul precedent de 135 000 de lei.

În 2014, într-o altă anchetă de presă, Centrul de Investigații Jurnalistice scria despre afacerile nedeclarate ale familiei Dodon și implicarea în anumite privatizări dubioase pe când era ministru al Economiei. 

În 2020, tocmai când rămăsese încă puțin timp până la expirarea mandatului de președinte al Republicii Moldova, ANI a inițiat un control al averii și intereselor personale pe numele lui Igor Dodon. Asta după ce autoritatea s-a autosesizat în baza investigațiilor jurnalistice și a mai multor sesizări. Până acum, autoritatea responsabilă încă nu a emis un act de constatare în privința lui Dodon.

RODICA ANTOCI, președinta ANI în cadrul emisiunii „Cutia Neagră Plus” (21.02.2021):

-         Când a fost pornit controlul în privința lui Dodon?

-         În 2020, la începutul anului trecut. E un an de zile deja și toate  sesizările care au parvenit ulterior pe alte aspect ele toate s-au comasat și sunt în procedură de examinare la inspectorul de integritate. Credeți-mă că inspectorul a făcut solicitările la toate companiile de turism din RM pentru a furniza informații vizavi de subiectul dat. Toate aceste solicitări inspectorul le face. Chiar și pentru modul cum el plătește serviciile comunale, la fel, sau dacă iubește să meargă la sală sau alte activități.

La un an de zile de la aceste explicații ale președintei ANI, am revenit cu aceeași întrebare către instituție.

MARIA DASTIC, purtătoare de cuvânt ANI: „La ce etapă se află acuma acest dosar? Cu siguranță deja sunt doi ani de zile. Suntem în așteptarea finalizării deja a acestui dosar”.

La patru zile după ce Maia Sandu a depus jurământul de șefă a statului, pe 28 decembrie 2020, ANI a înregistrat încă o sesizare din oficiu pe numele lui Igor Dodon și a pornit un control în privința încălcării regimului juridic al incompatibilității. Dodon era bănuit de exercitarea simultană a funcției de Președinte al RM și a funcției de președinte al Asociației Obștești „Federația de Șah din Republica Moldova”.  După 11 luni de control, ANI a constatat însă că Igor Dodon nu a încălcat regimul juridic al incompatibilității, deoarece nu a primit nicio remunerare de la funcția de președinte al asociației.

„Greșeli mecanice” în declarațiile lui Plahotniuc

La fel de sensibil este ANI și în cazul controalelor privind averea altor figuri politice controversate de la Chișinău. Un control al averii și intereselor personale ale lui Vladimir Plahotniuc, fostul lider al PD, a fost pornit de ANI abia la 1 iulie 2019, la aproape o lună după ce acesta a fugit din țară, iar regimul democrat a pierdut puterea. Anterior, o sesizare primită de ANI în privința averilor lui Plahotniuc a fost respinsă.

Procedura de control din iulie 2019 a fost efectuată pentru lunile martie-iunie 2019, însă inspectorului de integritate i-a luat tocmai doi ani ca să emită actul. ANI a depistat la sfârșit câteva greșeli mecanice în modul în care oligarhul Plahotniuc și-a îndeplinit declarația de avere, în calitate de deputat. Vladimir Plahotniuc a primit 30 de zile la dispoziție ca să depună declarațiile rectificate. Una din greșelile mecanice depistate de ANI este lipsa unui zero. Astfel, la capitalul off-shorului lui Plahotniuc VANGUARD INTERNATIONAL GROUP LIMITED  de un milion de dolari, în declarație au figurat doar 100 de mii de dolari.

ANI a sesizat atunci Serviciul Fiscal de Stat și Procuratura Generală în privința unor tranzacții cu caracter dubios la înstrăinarea unor bunuri în favoarea fostului deputat.      

Rezultatele controlului vin însă în disonanță cu mai multe  anchete de presă care au scos la lumină proprietăți ale lui Plahotniuc de peste hotare, afaceri și interese nedeclarate. Imperiul imobiliar din străinătate al oligarhului moldovean numără mai multe proprietăți exclusiviste care n-au figurat niciodată în declarațiile lui de avere.

În 2018, RISE Moldova a identificat patru dintre ele. Înșiruite pe axa Geneva – Sciez – Les Houches – București, vilele valorează peste 30 de milioane de euro.

MARIA DASTIC, purtătoare de cuvânt ANI : „Atunci inspectorul de integritate a depus toată silința prin acest act de constatare și depistând deja acele bănuieli rezonabile ce țin deja de organele de urmărire penală el a făcut denunțurile necesare către organele de urmărire penală”. 

Fără penalizare la ANI, dar cu dosar penal la Procuratură

Și dacă ANI nu a depistat averi ascunse ale lui Plahotniuc, în septembrie 2019, Procuratura Anticorupție a pornit pe numele oligarhului două dosare penale, pe faptul spălării banilor în proporții deosebit de mari. Procurorii au depus atunci șase demersuri dispunând aplicarea sechestrului pe 6 apartamente și 4 încăperi nelocative din Republica Moldova deținute de Plahotniuc și estimate la circa 33 milioane de lei. Judecătoria municipiului Chișinău, sediul Ciocana, a admis atunci doar unul din cele șase demersuri depuse de procurori. Au fost respinse și celelalte cinci demersuri, prin care procurorii solicitau sechestrarea vilelor din Elveția, Franța și România, 5 autoturisme și o barcă înregistrate în Elveția, precum și 4 autoturisme înregistrate în Republica Moldova, în valoare de 7,7 milioane de Euro.

Ilan Șor a primit de la ANI certificat de integritate

Și mai tristă este situația controlului inițiat de ANI în privința lui Ilan Șor.

RODICA ANTOCI  la Cutia „Neagră” (7 noiembrie 2019)

-În privința lui Ilan Șor a inițiat vreodată ANI  vreun control?

-De când sunt conducător la această instituție, de când este în funcționalitate, nu avem.

- Dumneavoastră nu știți despre Ilan Șor?

- În calitatea mea chiar și de conducător am depus și depun până în prezent sesizări din oficiu.

- Păi de ce nu ați depus pe Ilan Șor?

- Păi noi am depus, dar am primit și noi refuz cum primește orice cetățean.

- Dumneavoastră ați depus și v-au refuzat inspectorii? Pe Ilan Șor? Și ce justificare au dat inspectorii?

- Pentru că nu conțin materiale probante de inițiere și atât.

Mai mult de atât, la sfârșitul anului 2018, Ilan Șor a primit de la ANI și un  Certificat de integritate  în care se constata că Șor nu ar avea averi nejustificate,  conflicte de interese, incompatibilități sau restricții pentru a candida la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova.

Averea lui Șor se verifcă timp de 2 ani

Un control privind averea lui Șor a fost pornit abia în 2020. Luna aceasta se împlinesc doi ani de atunci, iar actul de constatare întârzie să apară. De mai bine de un an de zile, conducerea ANI tot promite că rezultatul controlului va apărea foarte curând.

RODICA ANTOCI  la „Cutia neagră” ( 21.02.2021):

„În privința dlui Șor, personal în calitate de conducător, sesizându-mă la acele informații pe care le-a analizat și mass-media, am depus sesizare. Este o sesizare din oficiu. Este în procedură de control, aștept și eu să am acest rezultat.

RODICA ANTOCI la „Cutia neagră” (05.12.2021):

-De ce atât de mult durează acest control?

-Haideți să explicăm, să fie o claritate. Faptul că subiectul supus controlului are dreptul să vină să-și depună probele sale, punctul său de vedere, bineînțeles mai apar alte bănuieli și din partea inspectorului pentru a face alte interpelări.

- Cam cât timp o să mai dureze?

- Sper și eu ca și în toate celelalte dosare cu nume de rezonanță pe care le are autoritatea și le vedem și așteptăm să le dăm publicului larg să avem cât mai recent, mai aproape, fie chiar și un  cadou de Crăciun, de Revelion, pentru că cetățenii așteaptă rezultate din partea ANI-ului în primul rând.

De Crăciun, actul de constatare în privința lui Ilan Șor nu a fost gata. Și nu a mai fost emis nici până în prezent.

Iată cum explică acum purtătoarea de cuvânt a instituției întârzierea.

MARIA DASTIC: „În privința lui Ilan Șor controlul averii a fost pornit în anul 2020. Nu dețin acum  informația în bază la ce, fie că sesizare din oficiu sau o petiției, dar cert este că a fost inițiată procedura de control și este încă în derulare. Ca și în cazul lui Igor Dodon, suntem în așteptarea unui act de constatare”. 

Ilan Șor este fugar din R. Moldova de aproape 3 ani. În toată această perioadă de timp, el deține mandat de deputat. În 2017, Șor a fost condamnat la şapte ani și șase luni de închisoare cu executare în penitenciar de tip semiînchis, în dosarul furtului Miliardului.

Judecătorul lui Șor, scos basma curată

Judecătorul care i-a aplicat această sentință, recalificând pedeapsa pentru a o face mai blândă, Andrei Niculcea, de asemenea s-a aflat sub lupa ANI. 

Controlul a fost pornit după ce reporterii de la RISE Moldova au arătat că Andrei Niculcea locuia într-un imobil de lux înregistrat pe numele concubinei sale, iar după decizia luată în dosarul Şor situaţia lui materială s-a îmbunătăţit considerabil.

Spre deosebire de jurnaliști, inspectorii ANI nu au văzut nimic deosebit și l-au scos basma curată pe judecător. Eliminând imobilul de lux al judecătorului din lista cheltuielilor, inspectorul de integritate Victor Rența a demonstrat că veniturile magistratului au acoperit cheltuielile. Acest control a durat doar șapte luni.

Judecători incomozi, sub lupa ANI?

Și dacă controalele împotriva politicienilor influenți durează cu anii, iar în unele cazuri - fără finalitate, alta e situația când e vorba despre judecători la care ANI pierde dosare pe bandă rulantă.  

Pe 3 februarie 2020, Ziarul de Gardă a publicat o investigație care a scos la iveală că judecătoarea Tatiana Avasiloaie deține un apartament cu cinci odăi în orașul Chișinău, pe care nu l-a inclus în declarațiile sale de avere.

În aceeași zi, 3 februarie 2020, în cancelaria Autorității Naționale de Integritate a fost înregistrată o sesizare în privința Tatianei Avasiloaie, pe motiv că ar fi depus cu întârziere declarația de avere și interese personale de trei ani în urmă, pentru anul 2017. Iar pe 28 februarie 2020 a fost înregistrată o altă sesizare, deja cu referire la articolul de presă apărut în Ziarul de Gardă. La 9 martie 2020, ANI a inițiat controlul averii și intereselor personale pe numele judecătoarei de la Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani.  Controlul a durat 16 luni, iar inspectorul de integritate Virgiliu Bardă  a constatat că există o diferență substanțială de circa 1,33 de milioane de lei între averea și veniturile judecătoarei, manifestată prin deținerea apartamentului apărut în presă.

MARIA DASTIC, purtător de cuvânt al ANI: „Pe numele Tatianei Avasiloaie a fost o investigație jurnalistică. Noi ne-am autosesizat. Știu că inspectorul prin intermediul serviciului nostru de presă a solicitat să colaboreze cu acel jurnalist care a făcut investitgația, pentru că avea nevoie de anumite informații. Jurnalistul a colaborat cu inspectorul, a oferit alte detalii suplimentare care erau necesare și iată că ne-am ales cu acest act de constatare care este în instanța de judecată.  

În timp ce averea Tatianei Avasiloaie era verificată de Autoritatea Națională de Integritate, judecătoarea examina mai multe dosare care vizau acte de constatare ale ANI, contestate în instanță. Reporterul Cutia neagră a analizat fiecare dosar și a depistat că judecătoarea Avasiloaie a luat de fiecare dată aceeași decizie, anulând 10 acte de constatare ale inspectorilor de integritate din cadrul Autorității.

TATIANA AVASILOAIE, magistrată Judecătoria Chișinău:

„Ceea ce invocă ANI în cererea de recuzare, că eu îmi creez, prin hotărârile pronunțate, un precedent, o practică favorabilă mie, nu este logic, nici legal. La fel, putem să întrebăm ANI dacă nu au considerat că pot apărea dubii la imparțialitatea ANI atunci când au emis actul de constatare faptul că eu sunt judecătorul care am anulat actele ANI și un judecător incomod, pentru că am scos în evidență mai multe carențe în activitatea managerială a ANI, referitor la nepublicarea metodologiei și lipsa repartizării aleatorie”.

Act de constatre emis în 3 luni

Aceleași obiecții față de conducerea ANI le-a formulat într-o cerere către Consiliul de integritate și președintele interimar al Consiliului Superior al Magistraturii, Dorel Musteață. La 25 mai 2020 ANI a inițiat un control privind respectarea regimului juridic al incompatibilităților în privința magistratului, din motiv că ar fi cumulat funcțiile de membru al CSM și membru al Consiliului Institutului Național al Justiției.

La doar trei luni de la inițierea controlului, inspectorul de integritate Andrian Fotescu a emis un act prin care a constatat că Dorel Musteață a  încălcat regimul juridic al incompatibilității și l-a decăzut din dreptul de a deține o funcție publică pe un termen de trei ani. Musteață a contestat actul ANI în judecată și a scris mai multe sesizări către Consiliul de integritate și alte instituții despre presupuse abuzuri în activitatea ANI. Totodată, Dorel Musteață a pus la îndoială modalitatea de repartizare aleatorie a sesizărilor de către inspectorii ANI. 

La 10 ianuarie, anul curent, Musteață a aflat din presă că ANI a mai pornit un control pe numele său. De această dată, motivul este că acesta a votat în cadrul unei ședințe recente a CSM pentru ca să-i fie atribuit un grad de calificare în calitate de judecător. Musteață nu s-a abținut de la vot și nici nu a declarat conflictul de interese.

MARIA DASTIC, purtătoare de cuvânt ANI: „Pe numele lui Dorel Musteață este un act de constatare pe incompatibilitate de funcție. Din câte cunosc el a contestat acest act de constatare, a strămutat dosarul de la Chișinău la Hîncești. Suntem în instanța de judecată la etapa de examinare a cererei lui de contestare a actului. Acum dumnealui figurează în altă procedură de control la fel ne-am autosesizat în baza a niște imagini apărute în presă, chiar în cadrul unei emisiuni unde a participat și conducerea autorității pe regimul juridic al conflictului de interese. Abia a fost pornit controlul.    

Procuror cercetat pentru îmbogățire ilicită, cu „mici erori” în declarațiile de avere

 Ruslan Popov este fost procuror general adjunct. Pe 9 octombrie 2021, a fost suspendat din funcție și reținut în cadrul unui dosar penal privind îmbogățirea ilicită. Dosarul vine la o săptămână după ce ANI a emis un act de constatare pe numele lui Ruslan Popov, căruia i-a verificat averea și veniturile timp de un an și jumătate. Rezultatul controlului - mici erori în completarea declarației de avere și un termen de 30 de zile pentru rectificarea lor.

Inspectorul de integritate Andrian Fetescu a remis și un denunț către Serviciul Fiscal de Stat pentru demararea unui control pe numele părinților lui Ruslan Popov, dar și un control fiscal asupra gospodăriei țărănești administrată de către tatăl său.

Actul de constatare al ANI se bate cap în cap cu o investigație anterioară a jurnaliștilor de la Centrul de Investigații Jurnalistice care au depistat la începutul anului 2020  că procurorul deține mai multe afaceri înscrise pe părinții pensionari, o casă cu trei niveluri, cu suprafața de 211 metri pătrați, evaluată de el la 111 mii de lei și înregistrată pe numele socrilor pensionari, originari din Ucraina.

MARIA DASTIC, purtătoare de cuvânt ANI: „În cadrul controlului pe avere, inspectorul de integritate a stabilit anumite neconcordanțe ce ține de legislația fiscală. El, în semnul acestor nereguli a făcut un denunț către Serviciul Fiscal de Stat și din ultimele informații pe care le dețin FISC-ul a inițiat o anchetă fiscală pe întreprinderea tatălui acestui subiect”.

Fostul procuror Igor Popa a fost implicat în mai multe scandaluri în perioada celor 14 ani de carieră. Autoritatea Națională de Integritate s-a autosesizat abia în septembrie 2020 în urma unei anchete a Centrului de Investigații Jurnalistice. Investigația  arăta că șeful oficiului Ciocana al Procuraturii Chișinău, Igor Popa, locuiește într-un apartament de lux din centrul Chișinăului, care nu se regăsește în declarația de avere și interese a oficialului, la fel ca și alte bunuri pe care acesta le folosește. Omul legii este divorțat în acte și astfel nu declară imobilele și automobilele înregistrate pe numele fostei soții. Jurnaliștii de investigații au constatat totuși că cei doi locuiesc împreună.

În noiembrie 2021, în privința procurorului a fost pornit un dosar penal pentru fals în declarații de avere. Între timp, ANI mai continuă controlul în privința procurorului.

MARIA DASTIC, purtătoare de cuvânt ANI: „Iarăși, dosarul este în derulare, așteptăm ca inspectorul de integritate să ia o decizie deja în baza materialelor pe care le acumulează. 

21 iulie 2024, ora 19:45

Peste 70 de judecători au fost cercetați penal în ultimii 10 ani în R. Moldova pentru acte de corupție, trafic de influență, spălare de bani sau emiterea unor hotărâri contrare legii. Dar până astăzi, niciun judecător nu a ajuns la închisoare. Reporterul Cutiei Negre PLUS a analizat cele mai răsunătoare dosare pornite pe numele magistraților și vă spunem astăzi care este soarta lor.  

(17 iunie 2014)

IURIE LEANCĂ, ex-premier al R. Moldova: „Din punctul meu de vedere, carul s-a pornit, dar încă cu rotații foarte și foarte mici. Este adevărat că o treime dintre judecători în ultimii 3-4 ani au plecat din sistem, care au probleme de integritate. A fost primul judecător băgat la închisoare și vreau să vă zic, stimați concetățeni, că nu sunt mândru că așa ceva se întâmplă în R. Moldova. Nu sunt mândru că încă 9 judecători sunt cu dosare deja în instanță. Dar dacă nu vom sancționa pe cei care își permit să facă astfel de lucruri, mă tem că niciodată nu vom face regulă în R. Moldova.

De la această declarație a fostului prim-ministru s-au scurs zece ani. De atunci, numărul judecătorilor cercetați penal a trecut de 70, dar niciunul nu a ajuns după gratii. Doar doi magistrați au fost condamnați la închisoare pentru acte de corupție și ambii au reușit să fugă din țară. Cel mai recent caz este cel al judecătorului din Drochia, Valeriu Ghedreuțan.

„Ghedreuțan Valeriu se consideră condamnat în baza Art. 324, alin. 3, Cod Penal și se stabilește pedeapsa cu închisoare pe un termen de 10 ani, cu amendă în mărime de 10 mii unități convenționale ce constituie 200 mii lei. Pedeapsa penală sub formă de închisoare urmează a fi executată în penitenciar de tip închis.

Această hotărâre a fost citită de judecătorii Curții de Apel Bălți  pe data de 2 iulie doar în fața  echipei de filmare a Cutiei Negre PLUS. Condamnatul, un fost magistrat al Judecătoriei Drochia, care trebuia să fie deja după gratii, a fugit din țară. Avocatul său nu s-a prezentat la ședință.

„Greșeala” instanței care i-a permis unui judecător să fugă din țară

Valeriu Ghedreuțan, condamnat pentru corupere pasivă, a scăpat de închisoare datorită unei erori admise de judecătorii de la Apel în dispozitivul hotărârii pe care au pronunțat-o la 30 aprilie.

Magistrații au scris în hotărâre că „termenul de executare a pedepsei cu închisoarea urmează a fi calculat din data reținerii, după epuizarea tuturor căilor ordinare de atac”. Astfel, Valeriu Ghedreuțan a mers liniștit acasă și urma să aștepte până când Curtea Supremă de Justiție avea să pună punct în dosarul său.

După ce instanța a fost atenționată că deciziile Curții de Apel trebuie executate din momentul adoptării, completul de judecată a emis, pe 27 mai, o nouă încheiere și a dispus reținerea imediată a magistratului și transferul lui în penitenciar. Dar ia-l de unde nu-i! Chiar în aceeași noapte, Ghedreuțan a fugit din R. Moldova.

„Inspectoratul de Poliție din Drochia a recepționat actele de la Curtea de Apel Bălți pe poșta electronică guvernamentală în dimineața zilei de 28 mai. În urma verificărilor, s-a stabilit că Valeriu Ghedreuțan a părăsit hotarele R. Moldova tot 28 mai. La ora 12:01 acesta  a traversat punctul de frontieră Criva-Mămăliga, în calitate de pasager al unui automobil. Conform informației operative, Ghedreuțan a rămas pe teritoriul Ucrainei, la autogara din orașul Cernăuți. Din acest motiv, nu a fost posibilă executarea deciziei Curții de Apel Bălți. La 31 mai, în baza încheierii Judecătoriei Drochia, a fost pornit dosarul special de căutare. În prezent, se întreprind măsuri în vederea stabilirii locului aflării și reținerii condamnatului”, a precizat Inspectoratul de Poliție din Drochia la solicitarea Cutiei Negre. 

Judecătorii Curții de Apel Bălți au refuzat să explice de ce nu au dispus pe 30 aprilie arestul imediat al lui Ghedreuțan.

GHEORGHE SCUTELNIC, judecător Curtea de Apel Bălți: „Eroarea admisă este corectată prin încheiere și este indicată în decizia motivată care o să fie expediată părților. Nu facem comentarii asupra deciziei adoptate. Nu este o eroare. Este o practică judiciară care a fost anterior stabilită. Noi o să explicăm la timpul cuvenit și în situațiile cuvenite. Dacă oamenii își fac mendrele, asta e altă întrebare. Mă iertați”!

Plângere la Inspecția Judiciară

Pe 2 iulie,  Consiliul Superior al Magistraturii l-a demis pe  Valeriu Ghedreuțan din funcția de magistrat al Judecătoriei Drochia. Timp de 8 ani, acesta fusese suspendat din funcție.

Totodată, acțiunile judecătorilor Curții de Apel Bălți, care l-au lăsat în libertate pe Ghedreuțan  urmează a fi verificate de Inspecția Judiciară.

SERGIU CARAMAN, președinte CSM: „La 16 mai, în adresa Inspecției Judiciare a fost depusă o plângere de către șefa Procuraturii Anticorupție Veronica Dragalin. La moment Inspecția analizează toate circumstanțele indicate în sesizare. Șefa Procuraturii Anticorupție a indicat despre o rea-credință, intenție a acelor judecători. Inspecția Judiciară urmează să stabilească dacă a avut loc acea corectare, dacă este în limitele legii și, eventual, dacă nu este în limitele legii, inspecția urmează să verifice dacă judecătorii au făcut-o cu intenție sau din neglijență gravă”.

Valeriu Ghedreuțan s-a ales cu dosar penal pentru corupere pasivă în anul 2016. El i-a promis unei femei că va adopta o hotărâre în favoarea ei într-un litigiu în care aceasta își cerea dreptul de proprietate asupra unei case din orașul Drochia. După ce i-a dat câștig de cauză în dosar, femeia a transferat din Italia 6 200 de euro chiar pe numele judecătorului. Iar Valeriu Ghedreuțan a ridicat personal banii de la bancă. După ce judecătorul a cerut încă 1000 de euro ca să ridice sechestrul de pe casă, femeia a decis să-l denunțe la CNA.

Magistrata căutată de Interpol timp de 10 ani

Primul caz în care un magistrat a reușit să scape de pușcărie prin fugă s-a întâmplat însă acum zece ani. În iunie 2014, judecătoarea Elena Roibu de la Judecătoria Criuleni a fost condamnată la 8 ani de închisoare după ce a cerut mită 2000 de euro, de la rudele a doi tineri pe care îi judeca. O parte din banii marcați de CNA au fost găsiți în casa judecătoarei în timpul perchezițiilor. 

Elena Roibu, condamnată pentru corupție, a fugit chiar din sala de judecată și a părăsit teritoriul R. Moldova, fugind prin regiunea transnistreană. De zece ani, aceasta este căutată, dar fără rezultat.

„Elena Roibu a fost anunțată în căutare de către Biroul Interpol la 27 iunie 2014. În prezent, căutarea internațională se menține. Nu a fost recepționată nicio informație referitoare la localizarea persoanei sau reținerea acesteia pe teritoriul R. Moldova sau în afara țării, ne-a comunicat Inspectoratul General al Poliției.

Primul judecător prins în flagrant cu mită, achitat și revenit la muncă

Primul caz de corupție care vizează un judecător, datează din anul 2013. Magistratul Gheorghe Popa a fost prins cu mită de 200 de dolari. Flagrantul a avut loc chiar în biroul magistratului. Banii marcați de CNA au fost găsiți  între paginile Codului de Procedură Civilă de pe masa judecătorului. La 4 ani de la acele percheziții, judecătorul a fost achitat și a revenit în sistem, iar statul a fost obligat să-i plătească peste 700 de mii de lei, în calitate de prejudicii materiale.

Potrivit procurorilor, în schimbul banilor, magistratul Gheorghe Popa de la Judecătoria Telenești, urma să scoată de pe rol cererea unui reclamant. 

În aprilie 2014, Judecătoria Buiucani l-a găsit vinovat pe Gheorghe Popa și l-a condamnat pentru corupție pasivă la 7 ani de închisoare.  Magistratul s-a declarat nevinovat și a acuzat CNA că i-a organizat o provocare.

Peste doi ani, Curtea de Apel Chișinău a casat sentința primei instanțe și a stabilit că fapta imputată constituie doar o contravenție. Ulterior, Curtea Supremă de Justiție a întors dosarul la rejudecare, iar în iulie 2017, Gheorghe Popa a fost total achitat.

Peste câteva zile de la decizia instanței, Popa a fost restabilit de CSM în funcția de judecător. În anul 2019, după ce a fost obligat prin judecată, statul i-a plătit lui Popa și prejudicii de aproape 750 de mii de lei, pentru că a fost cercetat penal pe nedrept și suspendat din funcție.

Dosar fără finalitate timp de 10 ani

Un alt dosar de rezonanță, inițiat de procurori cu mai bine de zece ani în urmă, nu are până astăzi o finalitate. Magistratul Dorin Coval de la Judecătoria Căușeni, cercetat în trei cauze penale, își așteaptă sentința la Curtea de Apel Chișinău.  

Prima dată, CSM și-a dat acordul ca judecătorul Dorin Coval să fie anchetat pentru corupție în septembrie 2013. Magistratul a fost învinuit de procurori că a primit drept mită 500 de lei și tichete pentru 400 de litri de motorină și benzină. În 2014, Coval s-a ales cu alte două dosare penale pentru pronunţarea cu bună ştiinţă a unor hotărâri contrare legii. Cele 3 cauze au fost conexate.

Judecătoria Chișinău l-a achitat pe Coval în decembrie 2017 pe capătul de acuzare ce vizează actul de corupție, iar pe celelalte două - a expirat termenul de prescripție. În 2020, Curtea Supremă de Justiție a întors dosarul la rejudecare la Curtea de Apel Chișinău. Timp de 4 ani, instanța nu a emis o sentință. În aprilie curent, magistrata Elena Cojocari, care avea dosarul în procedură, a demisionat. Cauza a fost distribuită unui alt judecător care va relua procesul de la zero.Prima ședință de judecată a fost programată tocmai pentru data de 5 noiembrie 2024.

La fel ca și judecătorul de la Telenești, Dorin Coval nu-și recunoaște vina și a declarat în instanță că actul de corupție de care este învinuit a fost o provocare organizată de CNA.

Condamnat la 7 ani de  închisoare de prima instanță

În aprilie 2015, un alt judecător a fost prins  cu mită. Veaceslav Panfilii de la Judecătoria  Anenii Noi a fost reţinut de ofiţerii CNA după ce a primit ultima tranșă de 400 de euro din cei 1000 pe care i-ar fi estorcat de la fiul unei persoane vizate într-o cauză civilă aflată la el în procedură. Procurorii au documentat acțiunile judecătorului timp de 3 luni și apoi l-au reținut îBanii marcați au fost predați benevol de judecător, care i-a scos din buzunarul sacoului.

Dosarul lui Panfilii a fost examinat timp de 8 ani în instanța de fond. În octombrie anul trecut, magistratul a fost condamnat de Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, la 7 ani de închisoare.  Panfilii nu și-a recunoscut vina. A declarat în instanță că avea o relație de prietenie cu persoana care l-a denunțat la CNA, iar banii pe care i-a luat reprezentau un împrumut. Operațiunea CNA  a calificat-o ca fiind tot o provocare.

Decizia Judecătoriei Chișinău a fost atacată cu recurs de Veaceslav Panfilii și de un an și jumătate dosarul stă blocat la Curtea de Apel Chișinău. După demisia din luna mai a judecătoarei Liubovi Brînză, care a avut dosarul în procedură, cauza urmează să fie distribuită altui magistrat.

Revenirea judecătorului Arnăut și cererea pentru „titlul onorific de veteran al sistemului judiciar”.

 În iulie 2017, judecătorul Curții de Apel Chișinău Sergiu Arnăut a fost suspendat din funcție după ce Consiliul Superior al Magistraturii și-a dat acordul ca acesta să fie cercetat penal pentru 4 episoade de trafic de influență. Arnăut a fost învinuit în baza mărturiilor făcute de avocatul-vedetă Valerian Mânzat. Acesta a scris un denunț în care a povestit că, în perioada în care a fost avocatul întreprinderii Moldovagaz, judecătorul Arnăut rezolva problemele companiei în instanță și primea câte 50 de mii de lei pentru fiecare serviciu.

Mânzat a mai declarat că, în anul 2016, după ce a fost condamnat la închisoare pentru escrocherie, ar fi apelat tot la Arnăut să-l ajute să obțină o sentință mai blândă la Apel . I-ar fi transmis 20 de mii de euro, pentru a influența completul de judecători, dar a fost mințit. Curtea de Apel Chișinău i-a menținut pedeapsa cu închisoarea lui Mânzat, iar acesta l-a denunțat mai apoi pe Arnaut la CNA.

În noiembrie 2022, Judecătoria Bălți l-a achitat pe Sergiu Arnăut pe toate capetele de acuzare, motivând că probele audio și video prezentate de procurori și declarațiile martorilor nu confirmă acuzațiile aduse de Valerian Mânzat. În ianuarie 2023 și Curtea de Apel Bălți s-a pronunțat în favoarea lui Arnăut.  Ulterior, acesta a revenit în funcția de judecător.

La 7 mai curent, Sergiu Arnăut a cerut în plenul CSM să-i fie acordat „Titlul onorific veteran al sistemului judiciar”. Discuțiile au fost aprinse, iar într-un final, CSM a amânat subiectul. Ulterior, Arnăut a demisionat de la Curtea de Apel Chișinău.

Până astăzi nu există o sentință definitivă în dosarul lui Sergiu Arnăut în care este învinuit de trafic de influență. Cauza se află pe rolul Curții Supreme de Justiție. Examinarea trebuia să înceapă în luna mai, dar ședințele au fost anulate din cauza demisiei judecătorilor de la CSJ.

Cum a scăpat Ciugureanu de dosarul penal

Mai mulți magistrați  dintre cei care s-au ales cu dosare penale în ultimii ani,  au dat în judecată Consiliul Superior al Magistraturii, pentru că ar fi încălcat procedura atunci când a eliberat acordurile pentru desfășurarea acțiunilor de urmărire penală. Astfel, există riscul ca mai multe dosare să fie clasate, dacă CSM va pierde litigiile. O astfel de situație s-a produs deja în cazul fostului judecător Mihail Ciugureanu. Anul trecut, mai mulți magistrați au obținut victorii împotriva CSM la Curtea de Apel și sunt în așteptarea deciziilor salvatoare la Curtea Supremă de Justiție. 

În iulie 2017, Consiliul Superior al Magistraturii și-a dat acordul pentru ca judecătorul Curții de Apel Chișinău, Mihail Ciugureanu, să fie cercetat penal pentru abuz în serviciu și pronunțarea cu bună-știință a unor încheieri contrare legii.  

Ciugureanu a fost învinuit că a emis patru încheieri în urma cărora 780 de hectare de teren din proprietatea statului au ajuns la Întreprinderea de Stat „Codrul”, aflată în proces de insolvabilitate, cu riscul de a fi înstrăinate. Judecătorul, care a ieșit deja la pensie, a respins atunci acuzațiile.

Dosarul lui Mihail Ciugureanu nu a mai avut finalitate în instanța de judecată. Cauza a fost scoasă de pe rol patru ani mai târziu, după ce fostul judecător a câștigat procesul civil intentat împotriva CSM-ului, fiind anulat acordul de pornire a urmării penale pe numele său.

Soluții similare au primit anul trecut la Curtea de Apel Chișinău și trei judecători cercetați penal pentru îmbogățire ilicită: Ion Druță, Tatiana Avasiloaie și Alexandru Gheorghieș. CSM a contestat deciziile la Curtea Supremă de Justiție și dosarele se află pe rol.

Președintele interimar al CSM recunoaște că instituția a pierdut mai multe litigii similare pentru că nu a respectat diferite norme legale.

SERGIU CARAMAN, președinte CSM: „Deseori instanțele de judecată anulând aceste acorduri care au fost date de CSM au făcut referire la prevederile legale care spun că judecătorii vizați trebuiau invitați la ședințele CSM. Chestiunea asta nu s-a făcut și în unele cazuri instanțele de judecată au menționat că a fost încălcată procedura și o altă soluție decât a anula acea hotărâre a CSM nu ar fi fost. Înțelegem că este o hotărâre nepopulară pentru că lumea a așteptat rezultate pe marginea acelor cauze, dar în condițiile în care a fost încălcată legea și procedura, instanțele de judecată nu aveau alternativă”.  

Investigațiile financiare paralele tărăgănează ancheta

Se judecă cu CSM și fostul magistrat al Curții Supreme de Justiție Oleg Sternioală. Unul dintre motivele de contestare în judecată a deciziei CSM a fost faptul că a lipsit de la ședința Consiliului la care a fost dat acordul să fie cercetat penal pentru îmbogățire ilicită și spălare de bani. 

Sternioală este acuzat că deține bunuri de aproape 14 milioane de lei, printre care și o casă de lux în Chișinău, înregistrată inițial pe numele părinților săi pensionari. În acel imobil au descins cu percheziții procurorii în noiembrie 2019. La aproape 5 ani distanță, Procuratura încă nu a trimis dosarul lui Sternioală  în instanța de judecată.

Un alt judecător, Alexandru Gheorghieș, învinuit că deține mai multe mașini de lux și o casă de milioane în municipiul Bălți pe care le-a înscris pe persoane terțe, a fost reținut de procurori în urmă cu doi ani și jumătate. Dosarul se află încă la faza de urmărire penală.

La solicitarea Cutiei Negre PLUS, Procuratura Anticorupție a informat că atât în cazul lui Gheorghieș, cât și în cazul lui Sternioală, procesele se tărăgănează, pentru că procurorii așteaptă rezultatele unor investigații financiare paralele.

Pe de altă parte, experta anticorupție Cristina Ciobotaru consideră că o parte dintre dosarele inițiate pe numele judecătorilor pentru îmbogățire ilicită au reprezentat de fapt o răfuială a CSM-ului, cu intenția de a-i scoate din sistem pe magistrații incomozi.

CRISTINA CIOBOTARU, expertă anticorupție: „Anul 2019 a fost un an foarte prolific din perspectiva pornirii dosarelor pentru îmbogățire ilicită, mai ales în cazul judecătorilor. Ceea ce au avut în comun aceste dosare a fost faptul că erau judecători aflați în conflict cu CSM din cauza organizării Adunării Extraordinare a Judecătorilor la care urma să fie pusă în discuție revocarea membrilor CSM. Această adunare până la urmă a eșuat, dar ranchiuna a rămas. Ne uităm chiar la ordinea în care au fost pornite aceste dosare penale. E vorba de Alexandru Gheorghieș, care a fost președintele ales al acelei adunări. A fost mai apoi magistrata Olesea Țurcan, care a fost secretara adunării. Apoi Tatiana Avasiloaie care a fost secretara comisiei de numărare a voturilor la Adunarea Generală Extraordinară. De asta eu cred că ceea ce unește aceste dosare nu este neapărat caracterul ilicit al averii acestor magistrați, ci problemele pe care le aveau ei cu CSM-ul care a supraviețuit după acea Adunare Generală din 2019. S-ar crea impresia că a existat și o înțelegere cu procurorii pentru a verifica anumiți judecători incomozi CSM-ului cu promisiunea că ei vor ajuta la ridicarea imunității lor pentru desfășurarea acțiunilor de urmărire penală. De asta eu cred că aceste dosare bat pasul pe loc de foarte mulți ani, nu pentru că îi protejează sistemul, dar pentru că atunci când motivația nu este una veritabilă, asta e soarta dosarelor de fiecare dată.

Dosarele de îmbogățire ilicită! Clima și Pavliuc au scăpat de anchetă

În total, CSM și-a dat acordul pentru ca 11 judecători să fie anchetați pentru îmbogățire ilicită. Între timp, 5 dosare au fost clasate de procurori, iar în unele cazuri de rezonanță în care a fost decisă urmărirea penală, Procuratura a tăcut chitic.

De exemplu, dosarul inițiat pe numele fostului președinte al Curții de Apel Chișinău, Vladislav Clima, a fost clasat încă la 6 iunie 2023. Iar dosarul fostului vicepreședinte al Judecătoriei Chișinău, Ghenadie Pavliuc, a fost clasat la 15 februarie 2024, pentru că faptele nu au întrunit elementele infracțiunii. 

Despre asta am aflat doar după ce reporterul Cutiei Negre a solicitat oficial informația de la Procuratura Anticorupție.

Pe banca acuzaților, pentru îmbogățire ilicită, au ajuns până astăzi doar doi judecători. Oleg Melniciuc este singurul condamnat de prima instanță la 7 ani de închisoare. Magistratul se declară nevinovat și a atacat decizia la Curtea de Apel Chișinău. Examinarea cauzei este suspendată până în luna octombrie, pentru a fi efectuată o expertiză financiară.

OLEG MELNICIUC, judecător: „Am considerat că judecătorul va fi capabil să pătrundă în esența argumentelor pe care le-am invocat. Dacă judecătorul nu a dorit să pătrundă în esență și să facă calcule, eu am hotărât că atunci e mai bine să solicităm o expertiză. Las” să facă calcule experții. Acolo sunt toate calculele absolut confirmate documental. Sentința primei instanțe o consider absolut ilegală”.

Încă în vara anului 2022 a ajuns în judecată și dosarul fostului președinte al Curții Supreme de Justiție, Ion Druță, în care este acuzat că a dobândit bunuri în valoare de peste 12 milioane de lei pe care le-a înscris pe rude. De la începutul anului curent, pe acest dosar au fost planificate 7 ședințe, dar mai mult de jumătate au fost anulate din diverse motive.

Într-o altă cauză  penală în care Ion Druta a fost bănuit că a dat indicații unor judecători pe anumite dosare de rezonanță, procurorii și-au retras învinuirile și au clasat dosarul. 

Magistrata Olesea Țurcan nu vine la ședințe de judecată

În martie 2022, procurorii au descins cu percheziții în biroul magistratei Olesea Țurcan de la Judecătoria Chișinău care este acuzată că a dispus ilegal suspendarea executării mai multor hotărâri ale Comisiei Naționale a Pieței Financiare  ce vizau activitatea companiei Moldasig. În rezultat, administratorul companiei a fost înlăturat de la conducere, fiind instituită administrarea provizorie de către două companii de audit. Decizia îl favoriza pe controversatul om de afaceri Veaceslav Platon.

În decembrie  2020, Platon acesta a dat buzna la ședința CNPF, unde se discuta despre problemele de la Moldasig. Platon a intrat forțat în clădire, sărind peste turnichetul de la intrare.

Dosarul în care judecătoarea Olesea Țurcan este învinuită de pronunțarea unei hotărâri contrare legii se află pe rolul Judecătoriei Buiucani, din mai 2022. Timp de doi ani, au fost fixate 26 de ședințe, dar multe dintre ele au fost anulate din diverse motive. Astăzi, procurorul nu are obiecții la modul în care se desfășoară procesul.

ELENA CAZACOV, procuror: „În ultima perioadă, ședințele sunt toate lucrătoare și noi am finalizat audierea tuturor martorilor acuzării. Într-adevăr au fost careva ședințe amânate din lipsa prezentării doamnei Olesea Țurcan. Absențele au fost ca motiv de boală a ei sau a membrilor familiei. După ce a fost dispusă examinarea dosarului în lipsa acesteia, cauza se examinează fără a fi tergiversată”.

Avocatul Olesei Țurcan a precizat că aceasta se declară nevinovată, dar a refuzat să facă declarații, motivând că nu are acordul clientei sale. 

Olesea Țurcan este singura judecătoare care nu este suspendată din funcție de către CSM în legătură cu dosarul penal în care este judecată. Acest lucru nu a fost posibil, pentru că magistrata se află oficial în concediu de maternitate.

Judecătorii din Laundromat reveniți în funcții

În ultimii ani, mai mulți judecători au revenit în funcții după ce au fost declarați de instanțe nevinovați. Și-au reluat munca și o parte dintre magistrații vizați în Laundromat. Recent, v-am arătat într-o altă investigație la Cutia Neagră Plus că aceștia solicită și despăgubiri de milioane de la stat.

Au fost achitate și cele 5 judecătoare reținute în 2018 într-un dosar de corupție care a scandalizat opinia publică.

Iar în iulie 2019 a fost repus în drepturi și fostul președinte al Judecătoriei Glodeni, Ion Cazacu, prins în flagrant cu mită în anul 2014.  Anul trecut, statul a fost obligat de Curtea de Apel Chișinău să-i achite lui Cazacu peste un milion de lei, drept salariu pe care l-a ratat în perioada în care a fost suspendat din funcție.

AMNISTIE pentru un judecător care a recunoscut că a emis decizii ilegale

Au scăpat de închisoare și doi ex-magistrați ai Judecătoriei Strășeni vizați în anul 2016 într-un dosar de rezonanță. Aceștia au fost acuzați că au emis zeci de încheieri ilegale, în baza cărora mai mulți cetățeni ai Federației Ruse și ai Ucrainei au obținut recunoașterea unor acte de stare civilă în R. Moldova. În baza documentelor false, cetățenii străini și-au depus dosarele pentru obținerea cetățeniei moldovenești, iar ulterior și pentru redobândirea cetățeniei României. Deși vinovăția în acest caz le-a fost dovedită, un judecător a fost pedepsit de prima instanță doar cu amendă de 10 mii de lei, iar altul a beneficiat de amnistie.

În octombrie 2018, magistratul Vasile Rusu de la Judecătoria Strășeni a fost găsit vinovat pentru pronunțarea unor încheieri contrare legii.A emis 11 încheieri în favoarea unor cetățeni ai Ucrainei și ai Federației Ruse, în baza unor acte false de stare civilă.

Prima instanță i-a aplicat judecătorului Vasile Rusu doar amendă de 10 mii de lei. Procurorul a contestat decizia, solicitând 3 ani de închisoare pentru Rusu. Însă Curtea de Apel Chișinău a anulat și amenda. Instanța l-a eliberat de pedeapsă pe Rusu, pentru că a trecut termenul de prescripție. După ce Curtea Supremă de Justiție a întors dosarul la rejudecare, acesta s-a blocat din nou la Curtea de Apel Chișinău. După demisia judecătoarei Elena Cojocari, dosarul urmează a fi redistribuit altui magistrat.

Fostul președinte al Judecătoriei Strășeni, Mihail Gavriliță, acuzat în același dosar cu Vasile Rusu și-a recunoscut vina chiar din start și a fost judecat în procedură simplificată. În timp ce dosarul se afla pe rol, Gavriliță a depus o cerere pentru amnistie în legătură cu aniversarea a 25 de ani de la proclamarea independenței R. Moldova. Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani i-a acceptat cererea în iulie 2018 și a încetat procesul penal în privința lui Gavriliță.

În ultimii zece ani, Consiliul Superior al Magistraturii și-a dat acordul pentru urmărirea penală a 77 de judecători. Până astăzi, nu avem niciun magistrat ajuns după gratii.  

Această investigație este finanțată printr-un grant oferit de Departamentul de Stat al Statelor Unite ale Americii. Opiniile, constatările și concluziile formulate aparțin autorilor și nu reflectă în mod necesar poziția Departamentului de Stat al Statelor Unite ale Americii.