/LIVE TEXT/ Război în Ucraina, ziua 816: Sfatul lui Băsescu pentru Moldova, atacuri mortale și navă distrusă! Avertizarea lansată de Estonia

/VIDEO INVESTIGAȚIE/ Controalele averilor lui Dodon și Șor s-au împotmolit. ANI - între loialitate și vendetă

missing
21 martie 2022, ora 14:14

Timp de aproape 4 ani de activitate, Autoritatea Națională de Integritate (ANI), instituția care trebuie să vegheze asupra averilor și cheltuielilor funcționarilor și demnitarilor de stat, nu a reușit să prindă și să sancționeze niciun înalt demnitar despre care presa a scris din abundență că și-a ascuns averile sau a cheltuit mult peste veniturile obținute. Controalele inițiate în privința acestora se întind cu anii, iar unele se încheie cu constatarea unor erori mecanice în declarațiile de avere depuse de cei verificați. În schimb, alte controale în privința unor demnitari sau funcționari aflați în relații ostile cu ANI se desfășoară cu o mare rapiditate.

Fostul președinte al Republicii Moldova, Igor Dodon, a semnat la sfârșitul anului 2017 decretul privind numirea Rodicăi Antoci în funcția de președinte al Autorității Naționale de Integritate, pe un termen de cinci ani, mandat care expiră la sfârșitul anului curent.

Sper că Doamna Antoci își va face datoria așa cum presupune cadrul legal, iar Autoritatea va continua să descurajeze comportamentele care generează corupție…, a scris Igor Dodon pe pagina sa de Facebook, la numirea Rodicăi Antoci.

În ultimii zece ani, Igor Dodon a fost subiectul mai multor anchete jurnalistice legate de averea și vacanțele de lux. Jurnaliștii au scris de nenumărate ori despre afacerile familiei sale și banii proveniți din offshore-uri din Bahamas pentru finanțarea campaniilor electorale, dar și despre dosarele pornite și retrase de procurori.

Control tărăgănat în privința lui Dodon

Centrul de Investigații Jurnalistice a scris că la alegerile locale din 2011, atunci când a candidat pentru fotoliul de primar al capitalei, Igor Dodon a donat Partidului Socialiștilor 226 000 de lei, deși a avut venituri în anul precedent de 135 000 de lei.

În 2014, într-o altă anchetă de presă, Centrul de Investigații Jurnalistice scria despre afacerile nedeclarate ale familiei Dodon și implicarea în anumite privatizări dubioase pe când era ministru al Economiei. 

În 2020, tocmai când rămăsese încă puțin timp până la expirarea mandatului de președinte al Republicii Moldova, ANI a inițiat un control al averii și intereselor personale pe numele lui Igor Dodon. Asta după ce autoritatea s-a autosesizat în baza investigațiilor jurnalistice și a mai multor sesizări. Până acum, autoritatea responsabilă încă nu a emis un act de constatare în privința lui Dodon.

RODICA ANTOCI, președinta ANI în cadrul emisiunii „Cutia Neagră Plus” (21.02.2021):

-         Când a fost pornit controlul în privința lui Dodon?

-         În 2020, la începutul anului trecut. E un an de zile deja și toate  sesizările care au parvenit ulterior pe alte aspect ele toate s-au comasat și sunt în procedură de examinare la inspectorul de integritate. Credeți-mă că inspectorul a făcut solicitările la toate companiile de turism din RM pentru a furniza informații vizavi de subiectul dat. Toate aceste solicitări inspectorul le face. Chiar și pentru modul cum el plătește serviciile comunale, la fel, sau dacă iubește să meargă la sală sau alte activități.

La un an de zile de la aceste explicații ale președintei ANI, am revenit cu aceeași întrebare către instituție.

MARIA DASTIC, purtătoare de cuvânt ANI: La ce etapă se află acuma acest dosar? Cu siguranță deja sunt doi ani de zile. Suntem în așteptarea finalizării deja a acestui dosar”.

La patru zile după ce Maia Sandu a depus jurământul de șefă a statului, pe 28 decembrie 2020, ANI a înregistrat încă o sesizare din oficiu pe numele lui Igor Dodon și a pornit un control în privința încălcării regimului juridic al incompatibilității. Dodon era bănuit de exercitarea simultană a funcției de Președinte al RM și a funcției de președinte al Asociației Obștești „Federația de Șah din Republica Moldova”.  După 11 luni de control, ANI a constatat însă că Igor Dodon nu a încălcat regimul juridic al incompatibilității, deoarece nu a primit nicio remunerare de la funcția de președinte al asociației.

„Greșeli mecanice” în declarațiile lui Plahotniuc

La fel de sensibil este ANI și în cazul controalelor privind averea altor figuri politice controversate de la Chișinău. Un control al averii și intereselor personale ale lui Vladimir Plahotniuc, fostul lider al PD, a fost pornit de ANI abia la 1 iulie 2019, la aproape o lună după ce acesta a fugit din țară, iar regimul democrat a pierdut puterea. Anterior, o sesizare primită de ANI în privința averilor lui Plahotniuc a fost respinsă.

Procedura de control din iulie 2019 a fost efectuată pentru lunile martie-iunie 2019, însă inspectorului de integritate i-a luat tocmai doi ani ca să emită actul. ANI a depistat la sfârșit câteva greșeli mecanice în modul în care oligarhul Plahotniuc și-a îndeplinit declarația de avere, în calitate de deputat. Vladimir Plahotniuc a primit 30 de zile la dispoziție ca să depună declarațiile rectificate. Una din greșelile mecanice depistate de ANI este lipsa unui zero. Astfel, la capitalul off-shorului lui Plahotniuc VANGUARD INTERNATIONAL GROUP LIMITED  de un milion de dolari, în declarație au figurat doar 100 de mii de dolari.

ANI a sesizat atunci Serviciul Fiscal de Stat și Procuratura Generală în privința unor tranzacții cu caracter dubios la înstrăinarea unor bunuri în favoarea fostului deputat.      

Rezultatele controlului vin însă în disonanță cu mai multe  anchete de presă care au scos la lumină proprietăți ale lui Plahotniuc de peste hotare, afaceri și interese nedeclarate. Imperiul imobiliar din străinătate al oligarhului moldovean numără mai multe proprietăți exclusiviste care n-au figurat niciodată în declarațiile lui de avere.

În 2018, RISE Moldova a identificat patru dintre ele. Înșiruite pe axa Geneva – Sciez – Les Houches – București, vilele valorează peste 30 de milioane de euro.

MARIA DASTIC, purtătoare de cuvânt ANI : „Atunci inspectorul de integritate a depus toată silința prin acest act de constatare și depistând deja acele bănuieli rezonabile ce țin deja de organele de urmărire penală el a făcut denunțurile necesare către organele de urmărire penală”. 

Fără penalizare la ANI, dar cu dosar penal la Procuratură

Și dacă ANI nu a depistat averi ascunse ale lui Plahotniuc, în septembrie 2019, Procuratura Anticorupție a pornit pe numele oligarhului două dosare penale, pe faptul spălării banilor în proporții deosebit de mari. Procurorii au depus atunci șase demersuri dispunând aplicarea sechestrului pe 6 apartamente și 4 încăperi nelocative din Republica Moldova deținute de Plahotniuc și estimate la circa 33 milioane de lei. Judecătoria municipiului Chișinău, sediul Ciocana, a admis atunci doar unul din cele șase demersuri depuse de procurori. Au fost respinse și celelalte cinci demersuri, prin care procurorii solicitau sechestrarea vilelor din Elveția, Franța și România, 5 autoturisme și o barcă înregistrate în Elveția, precum și 4 autoturisme înregistrate în Republica Moldova, în valoare de 7,7 milioane de Euro.

Ilan Șor a primit de la ANI certificat de integritate

Și mai tristă este situația controlului inițiat de ANI în privința lui Ilan Șor.

RODICA ANTOCI  la Cutia „Neagră” (7 noiembrie 2019)

-În privința lui Ilan Șor a inițiat vreodată ANI  vreun control?

-De când sunt conducător la această instituție, de când este în funcționalitate, nu avem.

- Dumneavoastră nu știți despre Ilan Șor?

- În calitatea mea chiar și de conducător am depus și depun până în prezent sesizări din oficiu.

- Păi de ce nu ați depus pe Ilan Șor?

- Păi noi am depus, dar am primit și noi refuz cum primește orice cetățean.

- Dumneavoastră ați depus și v-au refuzat inspectorii? Pe Ilan Șor? Și ce justificare au dat inspectorii?

- Pentru că nu conțin materiale probante de inițiere și atât.

Mai mult de atât, la sfârșitul anului 2018, Ilan Șor a primit de la ANI și un  Certificat de integritate  în care se constata că Șor nu ar avea averi nejustificate,  conflicte de interese, incompatibilități sau restricții pentru a candida la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova.

Averea lui Șor se verifcă timp de 2 ani

Un control privind averea lui Șor a fost pornit abia în 2020. Luna aceasta se împlinesc doi ani de atunci, iar actul de constatare întârzie să apară. De mai bine de un an de zile, conducerea ANI tot promite că rezultatul controlului va apărea foarte curând.

RODICA ANTOCI  la „Cutia neagră” ( 21.02.2021):

„În privința dlui Șor, personal în calitate de conducător, sesizându-mă la acele informații pe care le-a analizat și mass-media, am depus sesizare. Este o sesizare din oficiu. Este în procedură de control, aștept și eu să am acest rezultat.

RODICA ANTOCI la „Cutia neagră” (05.12.2021):

-De ce atât de mult durează acest control?

-Haideți să explicăm, să fie o claritate. Faptul că subiectul supus controlului are dreptul să vină să-și depună probele sale, punctul său de vedere, bineînțeles mai apar alte bănuieli și din partea inspectorului pentru a face alte interpelări.

- Cam cât timp o să mai dureze?

- Sper și eu ca și în toate celelalte dosare cu nume de rezonanță pe care le are autoritatea și le vedem și așteptăm să le dăm publicului larg să avem cât mai recent, mai aproape, fie chiar și un  cadou de Crăciun, de Revelion, pentru că cetățenii așteaptă rezultate din partea ANI-ului în primul rând.

De Crăciun, actul de constatare în privința lui Ilan Șor nu a fost gata. Și nu a mai fost emis nici până în prezent.

Iată cum explică acum purtătoarea de cuvânt a instituției întârzierea.

MARIA DASTIC: „În privința lui Ilan Șor controlul averii a fost pornit în anul 2020. Nu dețin acum  informația în bază la ce, fie că sesizare din oficiu sau o petiției, dar cert este că a fost inițiată procedura de control și este încă în derulare. Ca și în cazul lui Igor Dodon, suntem în așteptarea unui act de constatare”. 

Ilan Șor este fugar din R. Moldova de aproape 3 ani. În toată această perioadă de timp, el deține mandat de deputat. În 2017, Șor a fost condamnat la şapte ani și șase luni de închisoare cu executare în penitenciar de tip semiînchis, în dosarul furtului Miliardului.

Judecătorul lui Șor, scos basma curată

Judecătorul care i-a aplicat această sentință, recalificând pedeapsa pentru a o face mai blândă, Andrei Niculcea, de asemenea s-a aflat sub lupa ANI. 

Controlul a fost pornit după ce reporterii de la RISE Moldova au arătat că Andrei Niculcea locuia într-un imobil de lux înregistrat pe numele concubinei sale, iar după decizia luată în dosarul Şor situaţia lui materială s-a îmbunătăţit considerabil.

Spre deosebire de jurnaliști, inspectorii ANI nu au văzut nimic deosebit și l-au scos basma curată pe judecător. Eliminând imobilul de lux al judecătorului din lista cheltuielilor, inspectorul de integritate Victor Rența a demonstrat că veniturile magistratului au acoperit cheltuielile. Acest control a durat doar șapte luni.

Judecători incomozi, sub lupa ANI?

Și dacă controalele împotriva politicienilor influenți durează cu anii, iar în unele cazuri - fără finalitate, alta e situația când e vorba despre judecători la care ANI pierde dosare pe bandă rulantă.  

Pe 3 februarie 2020, Ziarul de Gardă a publicat o investigație care a scos la iveală că judecătoarea Tatiana Avasiloaie deține un apartament cu cinci odăi în orașul Chișinău, pe care nu l-a inclus în declarațiile sale de avere.

În aceeași zi, 3 februarie 2020, în cancelaria Autorității Naționale de Integritate a fost înregistrată o sesizare în privința Tatianei Avasiloaie, pe motiv că ar fi depus cu întârziere declarația de avere și interese personale de trei ani în urmă, pentru anul 2017. Iar pe 28 februarie 2020 a fost înregistrată o altă sesizare, deja cu referire la articolul de presă apărut în Ziarul de Gardă. La 9 martie 2020, ANI a inițiat controlul averii și intereselor personale pe numele judecătoarei de la Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani.  Controlul a durat 16 luni, iar inspectorul de integritate Virgiliu Bardă  a constatat că există o diferență substanțială de circa 1,33 de milioane de lei între averea și veniturile judecătoarei, manifestată prin deținerea apartamentului apărut în presă.

MARIA DASTIC, purtător de cuvânt al ANI: „Pe numele Tatianei Avasiloaie a fost o investigație jurnalistică. Noi ne-am autosesizat. Știu că inspectorul prin intermediul serviciului nostru de presă a solicitat să colaboreze cu acel jurnalist care a făcut investitgația, pentru că avea nevoie de anumite informații. Jurnalistul a colaborat cu inspectorul, a oferit alte detalii suplimentare care erau necesare și iată că ne-am ales cu acest act de constatare care este în instanța de judecată.  

 

În timp ce averea Tatianei Avasiloaie era verificată de Autoritatea Națională de Integritate, judecătoarea examina mai multe dosare care vizau acte de constatare ale ANI, contestate în instanță. Reporterul Cutia neagră a analizat fiecare dosar și a depistat că judecătoarea Avasiloaie a luat de fiecare dată aceeași decizie, anulând 10 acte de constatare ale inspectorilor de integritate din cadrul Autorității.

TATIANA AVASILOAIE, magistrată Judecătoria Chișinău:

„Ceea ce invocă ANI în cererea de recuzare, că eu îmi creez, prin hotărârile pronunțate, un precedent, o practică favorabilă mie, nu este logic, nici legal. La fel, putem să întrebăm ANI dacă nu au considerat că pot apărea dubii la imparțialitatea ANI atunci când au emis actul de constatare faptul că eu sunt judecătorul care am anulat actele ANI și un judecător incomod, pentru că am scos în evidență mai multe carențe în activitatea managerială a ANI, referitor la nepublicarea metodologiei și lipsa repartizării aleatorie”.

Act de constatre emis în 3 luni

Aceleași obiecții față de conducerea ANI le-a formulat într-o cerere către Consiliul de integritate și președintele interimar al Consiliului Superior al Magistraturii, Dorel Musteață. La 25 mai 2020 ANI a inițiat un control privind respectarea regimului juridic al incompatibilităților în privința magistratului, din motiv că ar fi cumulat funcțiile de membru al CSM și membru al Consiliului Institutului Național al Justiției.

La doar trei luni de la inițierea controlului, inspectorul de integritate Andrian Fotescu a emis un act prin care a constatat că Dorel Musteață a  încălcat regimul juridic al incompatibilității și l-a decăzut din dreptul de a deține o funcție publică pe un termen de trei ani. Musteață a contestat actul ANI în judecată și a scris mai multe sesizări către Consiliul de integritate și alte instituții despre presupuse abuzuri în activitatea ANI. Totodată, Dorel Musteață a pus la îndoială modalitatea de repartizare aleatorie a sesizărilor de către inspectorii ANI. 

La 10 ianuarie, anul curent, Musteață a aflat din presă că ANI a mai pornit un control pe numele său. De această dată, motivul este că acesta a votat în cadrul unei ședințe recente a CSM pentru ca să-i fie atribuit un grad de calificare în calitate de judecător. Musteață nu s-a abținut de la vot și nici nu a declarat conflictul de interese.

MARIA DASTIC, purtătoare de cuvânt ANI: „Pe numele lui Dorel Musteață este un act de constatare pe incompatibilitate de funcție. Din câte cunosc el a contestat acest act de constatare, a strămutat dosarul de la Chișinău la Hîncești. Suntem în instanța de judecată la etapa de examinare a cererei lui de contestare a actului. Acum dumnealui figurează în altă procedură de control la fel ne-am autosesizat în baza a niște imagini apărute în presă, chiar în cadrul unei emisiuni unde a participat și conducerea autorității pe regimul juridic al conflictului de interese. Abia a fost pornit controlul.    

Procuror cercetat pentru îmbogățire ilicită, cu „mici erori” în declarațiile de avere

 Ruslan Popov este fost procuror general adjunct. Pe 9 octombrie 2021, a fost suspendat din funcție și reținut în cadrul unui dosar penal privind îmbogățirea ilicită. Dosarul vine la o săptămână după ce ANI a emis un act de constatare pe numele lui Ruslan Popov, căruia i-a verificat averea și veniturile timp de un an și jumătate. Rezultatul controlului - mici erori în completarea declarației de avere și un termen de 30 de zile pentru rectificarea lor.

Inspectorul de integritate Andrian Fetescu a remis și un denunț către Serviciul Fiscal de Stat pentru demararea unui control pe numele părinților lui Ruslan Popov, dar și un control fiscal asupra gospodăriei țărănești administrată de către tatăl său.

Actul de constatare al ANI se bate cap în cap cu o investigație anterioară a jurnaliștilor de la Centrul de Investigații Jurnalistice care au depistat la începutul anului 2020  că procurorul deține mai multe afaceri înscrise pe părinții pensionari, o casă cu trei niveluri, cu suprafața de 211 metri pătrați, evaluată de el la 111 mii de lei și înregistrată pe numele socrilor pensionari, originari din Ucraina.

MARIA DASTIC, purtătoare de cuvânt ANI: „În cadrul controlului pe avere, inspectorul de integritate a stabilit anumite neconcordanțe ce ține de legislația fiscală. El, în semnul acestor nereguli a făcut un denunț către Serviciul Fiscal de Stat și din ultimele informații pe care le dețin FISC-ul a inițiat o anchetă fiscală pe întreprinderea tatălui acestui subiect”.

Fostul procuror Igor Popa a fost implicat în mai multe scandaluri în perioada celor 14 ani de carieră. Autoritatea Națională de Integritate s-a autosesizat abia în septembrie 2020 în urma unei anchete a Centrului de Investigații Jurnalistice. Investigația  arăta că șeful oficiului Ciocana al Procuraturii Chișinău, Igor Popa, locuiește într-un apartament de lux din centrul Chișinăului, care nu se regăsește în declarația de avere și interese a oficialului, la fel ca și alte bunuri pe care acesta le folosește. Omul legii este divorțat în acte și astfel nu declară imobilele și automobilele înregistrate pe numele fostei soții. Jurnaliștii de investigații au constatat totuși că cei doi locuiesc împreună.

În noiembrie 2021, în privința procurorului a fost pornit un dosar penal pentru fals în declarații de avere. Între timp, ANI mai continuă controlul în privința procurorului.

MARIA DASTIC, purtătoare de cuvânt ANI: „Iarăși, dosarul este în derulare, așteptăm ca inspectorul de integritate să ia o decizie deja în baza materialelor pe care le acumulează. 

O rețea internațională de partide extremiste pro-ruse din Uniunea Europeană au legat de curând o colaborare cu Partidul Renaștere, asociat lui Ilan Șor. La evenimentul comun, organizat în Bulgaria, a participat și controversatul politician găgăuz Victor Petrov. Asta chiar dacă se află în lista de sancțiuni a Uniunii Europene și a primit interdicție de călătorie în UE. Despre conexiunile din UE ale agenților de influență rusească din Moldova, aflați într-o nouă anchetă de la „Cutia Neagră PLUS”!
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Multimilionari ruși, interesați de cetățenia moldoveneascǎ. /Scheme de corupție la obținerea permiselor auto. /Șeful Agenției Servicii Publice face mai multe dezvăluiri incendiare.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră Plus: Fostul șef de la Calea Ferată, Oleg Tofilat /14.04.2024
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Mai multe familii din Chișinău se plâng că au plătit zeci de mii de euro pentru apartamente care însă au ajuns în proprietatea altor persoane. Printre păgubiți se regăsește și un fost viceprimar al Capitalei. Schema imobiliară implică nume cunoscute din business, sistemul judecătoresc și Uniunea administratorilor autorizați.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Șeful IGP, Viorel Cernăuțeanu, este invitatul de astăzi al emisiunii Cutia Neagră PLUS.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Ce fac autoritățile ca să atragă investitori străini în Moldova, dar și cum îi susținem pe cei deja prezenți - discutăm astăzi la Cutia Neagră PLUS. Invitați: Natalia Bejan, director Agenția pentru Investiți, Dumitru Vicol, analist financiar
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Detalii exclusive din dosarul fraudei bancare! 26 de milioane de lei sustrași din Banca de Economii prin firma lui Vlad Andronachi, cheltuiți pe imobile, mașini, studii la Cambridge și tratament la o clinică de lux din Elveția.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Preşedintele Consiliului Superior al Procurorilor, Dumitru Obadă, este invitatul de astăzi la Cutia Neagră PLUS cu Mariana Rață.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
A tăiat bugetele pentru compensații, asistenți sociali și program prelungit în școli și le-a umflat pentru concerte și chefuri. Pe ce alege să cheltuie banii Primăria Chișinău?
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Directorul APP, Roman Cojuhari vine la Cutia Neagră Plus să ne spună cum s-a organizat licitația de la aeroport. De ce în funcțiile cheie a întreprinderilor de stat ajung oameni apropiați partidului de guvernare? Care este soarta bunurilor Republicii Moldova din Ucraina? Ce se întâmplă la „Metalferos”, „Moldtelecom” și ce va face APP pentru a aduce Hotelul Național în proprietatea statului. Detalii în emisiune!
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Milioane de euro din AIR Moldova riscă să ajungă tot în buzunarul lui Șor și la partenerii săi de scheme din Rusia. Ce șanse au pasagerii păgubiți de Air Moldova să-și întoarcă banii?
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Haos în sistemul judecătoresc? /De ce avem tot mai multe hotărâri controversate pe dosare de rezonanță? /Ce cred judecătorii despre cum își face munca CSM? / Despre acestea, dar și despre starea generală din sistemul judecătoresc, discutăm cu membrul CSM Ion Guzun și judecătoarea Angela Bostan.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Yandex, acuzată de evaziune fiscală și implicată în scandaluri de spionaj în mai multe state, și-a deschis reprezentanțǎ oficială în Moldova. Ce scopuri urmărește în Moldova compania apropiată lui Putin? Răspunsul îl aflați la Cutia Neagră PLUS!
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
25 ari de teren în coasta Parcului Dendrariu - miza unui scandal cu amenințări și plângeri la Poliție. Luptă între o pensionară și un om de afaceri multimilionar ce vrea să-și construiască casă lângă parc.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Cum o eroare de calcul a făcut ca Moldova să cumpere gaz scump în exces?
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră va fi deschisă de șeful adjunct interimar al Procuraturii Anticorupție, Octavian Iachimovschi. • De ce procurorii ar putea să nu-și primească salariile? • Ce detalii noi au apărut în dosarele lui Andronachi, Plahotniuc, Dodon și alți fugari? • Ce se întâmplă cu deputații rămași fără imunitate? • Care va fi soarta dosarelor pornite pe fapte de îmbogățire ilicită? • Pe cine a încercat să consulte Veaceslav Platon?
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Sute de persoane au fost incluse fictiv pe lista de donatori ai partidelor Renașterea, Șansă și MAN. Cutia Neagră Plus a găsit printre donatorii acestor partide politice mai mulți pensionari, femei de serviciu, studenți și angajați la stat.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră Plus, într-un format mai neobișnuit. Alături de reporterii de investigație Victor Moșneag, Liuba Șevciuc și Ștefan Bejan discutăm despre provocările cu care se confruntă jurnalismul de investigație din Republica Moldova. De asemenea, reporterii oferă și unele detalii din spatele unor anchete renumite.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Am urmărit predicile rostite de preoți în bisericile conduse de Mitropolitul Vladimir și am aflat cum lucrează Moscova prin slujitorii săi îmbrăcați în sutane. Investigația dezvăluie rolul clericilor propagatori ai minciunilor elaborate în laboratoarele Kremlinului în războiul informațional dus de Rusia contra Moldovei.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Gazul de 10 lei promis de Ilan Șor și bașcana Evghenia Guțul locuitorilor din Găgăuzia ascunde în spate o schemă sofisticată cu ramificații până la Moscova. Companiile din Turcia și Germania, care s-au angajat să livreze gaze la preț preferențial nu sunt decât firme interpuse să camufleze livrări de gaze din Rusia. Mai exact, acestea duc spre un oligarh ucrainean prorus, apropiat de fostul președinte al țării vecine Victor Ianukovici și de gigantul rus Gazprom, arată cea mai nouă investigație Cutia Neagră PLUS.

/VIDEO/ Au fost despărțiți 11 ani, dar soarta i-a readus împreună. Povestea de iubire a lui Radu Dolgan și soției sale, Cerasela-Loredana
/VIDEO/ Au fost despărțiți 11 ani, dar soarta i-a readus împreună. Povestea de iubire a lui Radu Dolgan și soției sale, Cerasela-Loredana
/VIDEO/ Laundromat! Notele de plată pentru stat. Un judecător, despăgubit cu 850 mii lei. Cine cere 3 milioane de la Ministerul Justiției
/VIDEO/ Laundromat! Notele de plată pentru stat. Un judecător, despăgubit cu 850 mii lei. Cine cere 3 milioane de la Ministerul Justiției
/LIVE TEXT/ Război în Ucraina, ziua 816: Sfatul lui Băsescu pentru Moldova, atacuri mortale și navă distrusă! Avertizarea lansată de Estonia
/LIVE TEXT/ Război în Ucraina, ziua 816: Sfatul lui Băsescu pentru Moldova, atacuri mortale și navă distrusă! Avertizarea lansată de Estonia
/VIDEO/ Dragalin răspunde criticilor, după ultimul scandal în justiție: „Nu am venit în această funcție să-mi fac prieteni”
/VIDEO/ Dragalin răspunde criticilor, după ultimul scandal în justiție: „Nu am venit în această funcție să-mi fac prieteni”
De Ziua Internațională a Familiei, în Capitală va răsuna muzică și voie bună. Programe distractive, organizate în toate sectoarele
De Ziua Internațională a Familiei, în Capitală va răsuna muzică și voie bună. Programe distractive, organizate în toate sectoarele

investigații

/VIDEO/ Laundromat! Notele de plată pentru stat. Un judecător, despăgubit cu 850 mii lei. Cine cere 3 milioane de la Ministerul Justiției

19 mai 2024, ora 23:32

O ordonanță de scoatere de sub învinuire, emisă de o procuroră anticorupție din perioada lui Alexandr Stoianoglo, a deschis calea pentru 13 judecători implicați în Laundromat să ceară despăgubiri de milioane de la stat. Acești judecători susțin că prin cercetarea lor penală pentru complicitate în spălarea a 20 de miliarde de dolari din Rusia, le-au fost aduse pagube morale și materiale de sute de mii de lei. Ei obțin câștig de cauză în judecată, chiar dacă unii sunt în paralel condamnați pe alte dosare legate de Laudromat sau sunt cercetați penal pe alte dosare de corupție. Precedentul la care fac toți trimitere este al judecătoarei Domnica Manole, despăgubită cu 800 de mii de lei pentru că a fost cercetată penal pe un dosar pe care procurorii au renunțat ulterior la învinuire. Acest caz i-a încurajat să meargă în judecată după despăgubiri pe mulți alți magistrați cercetați anterior penal, inclusiv pentru acte de corupție.

Serghei Popovici este magistrat care judecă oameni și fapte la Judecătoria Comrat. În 2016, Popovici, împreună cu alți 14 judecători implicați în Laundromatul rusesc au fost arestați. Erau bănuiți de complicitate la spălarea a 20 de miliarde de dolari proveniți din Rusia.

În 2020, în perioada în care Procuratura Generală era condusă de Alexandr Stoianoglo, procurora anticorupție Mirandolina Sușițcaia a decis să-i scoată de sub urmărire penală pe toți judecătorii anchetați pentru complicitate în Laundromat. Anume această decizie a fost declanșatorul pentru cererile depuse de Popovici și alți colegi ai săi de restabilire în sistem.

Mai târziu, Popovici și alți judecători au mers în judecată și au cerut despăgubiri de milioane, pentru că au fost anchetați pe nedrept.

Decizia instanței: 850 mii lei prejudiciu moral pentru Popovici

La 4 aprilie 2024, Judecătoria Chișinău a obligat statul să-i achite judecătorului Serghei Popovici 850 de mii de lei. Deocamdată, aceasta este cea mai mare sumă dictată drept despăgubire pentru un judecător cercetat penal anterior. Decizia instanței a fost ținută în secret. A fost descoperită de reporterul Cutia Neagră PLUS în timpul documentării acestei investigații.

Ministra Justiției, Veronica Mihailov-Moraru recunoaște că decizia nu a fost făcută publică, dar nici nu a fost tăinuită, pentru că poate fi găsită pe site-ul instanței de judecată.

Toate hotărârile judecătorești sunt publice, ședințele sunt publice. Respectiv, nu văd niciun aspect care ar denota careva acuze de lipsă de transparență. Dimpotrivă, ne asigurăm să fie respectată publicitatea ședinței, dar și normele legale pe astfel de litigii destul de sensibile”, afirmă ministra. 

Aceasta nu este însă singura victorie a judecătorului Popovici. În ianuarie 2023, judecătorii au obligat statul să-i achite și salariul ratat, de 1 milion și 200 de mii de lei. Ministerul Justiției a contestat decizia la Curtea de Apel.

Popovici a fost despăgubit de instanță, chiar dacă este judecat pe un alt dosar legat de Laundromat. El este învinuit de pronunțarea unor decizii contrare legii, prin care a legalizat spălarea a 1,2 miliarde de dolari în cadrul schemei pusă la cale de Veaceslav Platon. Dosarul se află de 7 ani pe masa judecătorilor și se apropie de final.

Echipa Cutiei Negre a mers la una dintre ședințe, dar Serghei Popovici a refuzat să ne vorbească la cameră, dându-ne asigurări că este nevinovat.

400 mii lei pentru Ștefan Niță, găsit vinovat într-un alt dosar legat de Laundromat  

Avocatul lui Serghei Popovici este un alt fost judecător implicat în Laundromat - Ștefan Niță. În 2018, acesta a demisionat din magistratură. Un an mai târziu, a ajuns avocat. A obținut licență prin decizie de judecată, după ce Uniunea Avocaților a refuzat să i-o ofere din cauza dosarelor penale și a reputației pătate.

Pe 3 aprilie curent, Ștefan Niță a fost găsit vinovat de pronunțarea cu bună știință a unei hotărâri contrare, pentru ordonanța emisă în Laundromat. Nu va primi însă nicio pedeapsă din cauza expirării termenului de prescripție. Chiar și așa, Niță a contestat hotărârea la Curtea de Apel și se declară nevinovat.

Ștefan Niță: „În acest dosar nu există faptul infracțiunii, lucru care se cunoaște de la bun început. Nu este important ce doresc eu, important ce spune legea. În acest caz nu este componență de infracțiune și evident se impune doar o sentință de achitare. Indiferent ce va fi, sperăm că până la urmă vom obține această sentință”.

Decizia de condamnare a lui Niță a fost precedată de o alta prin care și el a fost despăgubit într-o cauză civilă trasă la indigo cu cea a lui Popovici. Judecătoria Chișinău a obligat statul să-i plătească 400 de mii de lei pentru suferințele morale provocate de acțiunile procurorilor. Și de această dată, echipa Cutia Neagră PLUS a constatat că despre decizia instanței s-a tăcut chitic. Fostul judecător Ștefan Niță este însă nemulțumit de sumă.

Ștefan Niță: „Da, am solicitat despăgubiri în volum de 800 de mii de lei, reieșind din practica recentă a instanțelor naționale, dar instanța de fond a decis  că suma care trebuie atribuită este de 400 de mii de lei. Am făcut recurs, pentru că nu suntem de acord cu acest cuantum din simplu motiv că el nu corespunde  practicii care este creată în ultima vreme”.

Ștefan Niță urmează să încaseze și alte 400 de mii de lei pentru salariul pe care l-a ratat în perioada în care a fost suspendat din funcția de judecător.

Un judecător cu 3 dosare penale solicită despăgubiri de la stat

Controversatul judecător Garri Bivol este deja bine cunoscut opiniei publice. De numele lui sunt legate acuzații de adoptare a unei hotărâri de judecată care a condus la atacul raider asupra Băncii de Economii în 2011, dar și alte decizii păguboase pentru stat.

Bivol este acuzat că a legalizat 640 de milioane de dolari din Laundromat. A fost suspendat din funcție în 2016, iar în 2020 - restabilit imediat după controversata decizie a procurorei Mirandolina Sușițcaia.

La trei ani distanță, ajunge iar în vizorul procurorilor în alte două dosare de corupție. În noiembrie 2023, în biroul și la domiciliul lui Garri Bivol au avut loc percheziții într-un dosar în care sunt implicați încă 3 judecători, inclusiv soția lui Bivol, Valentina Garabagiu.

În urmă cu două luni, CNA a anunțat că Garri Bivol, împreună cu un alt judecător și un avocat, sunt subiecții a încă unui dosar penal deschis pentru corupere și trafic de influență.  

Aceste noi recidive nu îl împiedică nicidecum pe Garri Bivol să pretindă de la stat despăgubiri de 1,2 milioane de lei pentru dosarul legat de Laundromat încetat de procurora Sușițcaia.

Am mers la o ședință de judecată în acest proces civil, dar Garri Bivol nu a venit.  Avocatul nu a fost prea vorbăreț.

Valentin Mardari: „Fără opinia clientului eu nu pot să fac acum careva comentarii. Cunoașteți că a fost depusă această cerere de chemare în judecată prin prisma legii 1545. Respectiv, urmează să se expună instanța pe parcurs. Astăzi au fost explicații și pledoriile sunt stabilite pentru luna mai. Atunci o să revin cu careva detalii. O să cer și opinia clientului vizavi de comentarii și o să vă răspund la toate întrebările”.

Pe cale de a iniția un nou dosar împotriva statului

În timpul ședinței de judecată, avocatul lui Bivol a declarat că ar putea pregăti o nouă cerere în instanță pentru achitarea despăgubirilor clientului său, dacă va fi achitat în cel de-al doilea dosar legat de Laundromat în care este judecat pentru pronunțarea unei decizii contrare legii. Pe 23 aprilie, Garri Bivol a fost achitat de prima instanță.

Acesta a lipsit și de această dată de la ședință, iar avocatul său a fost scurt în declarații, afirmând că s-au așteptat la o decizie de achitare, pentru că nu este componentă de infracțiune.

Magistrat plecat din sistem cere 1,2 milioane de lei

Pe 30 aprilie, un alt judecător vizat în Laundromat, Mihail Moraru, a scăpat basma curată și la fel urmează a fi despăgubit de stat. Moraru a activat la Judecătoria Ungheni. În decembrie 2011, a emis o ordonanță prin care a legalizat 300 de milioane de dolari din așa-numita „spălătorie rusească”. Judecătorul a demisionat în toamna anului 2015, înainte ca procurorii să-i înainteze învinuirea pentru complicitate la spălarea banilor.

Astăzi, Mihail Moraru solicită de la stat 1 milion și 250 de mii de lei cu titlu de prejudiciu moral. Acesta recunoaște că a decis să ceară bani după ce Domnica Manole a obținut o despăgubire mare prin judecată.

Reporter TV8:  - În baza căror calcule ați ajuns la această sumă?  

Mihail Moraru: - Din calculele foștilor judecători care au primit pagube morale: doamna Domnica Manole și dl Melniciuc. După sumele dumnealor am luat. Nu am luat din pod. Am calculat media între dl Melniciuc și doamna Manole. Nu am luat cea mai mare sumă și nici cea mai mică. Am calculat la zile cum s-a calculat și la dumnealor.

Chiar dacă ordonanța prin care au fost scoși de sub urmărire penală a fost emisă în 2020, 11 dintre judecătorii vizați în Laundromat au solicitat în instanță despăgubiri morale abia în toamna anului trecut. La bază au pus precedentul creat de cauza Manole.

Reporter TV8: - De ce nu v-ați adresat mai devreme în instanță decât cauza Manole? Nu ați știut că există posibilitatea asta?

Mihail Moraru: - Am știut tot, dar nu m-am grăbit.

Reporter TV8: - Dar ați avut cumva o înțelegere cu foștii dvs colegi, toți care sunteți vizați în aceste cauze penale, pentru că v-ați adresat toți în septembrie anul gtrecut?

Mihail Moraru: - Da, toți în septembrie. Așa s-a primit. Nu că ne-am înțeles, dar așa s-a primit că toți în luna septembrie ne-am adresat.

Ministerul Justiției consideră neîntemeiate solicitările judecătorilor vizați în spălătoria rusească.

Veronica Mihailov-Moraru, ministra Justiției: „Noi reprezentăm interesele statului și considerăm că, pe cauze pe care le-ați menționat, solicitările nu sunt întemeiate, reieșind din materialele pe dosar. De exemplu, poate sunt documente care atestă că nu a fost neapărat o achitare, sau a fost vorba de o încetare, sau încălcări de procedură. Nu putem generaliza, dar cert este că Ministerul Justiției întreprinde toate măsurile pentru a reprezenta interesele statului în limitele legale. Totodată, se expune și asupra prejudiciului material și moral, a cuantumului solicitat de către persoane, dacă sumele sunt întemeiate sau nu. Atestăm într-adevăr în ultima vreme la o creștere a acestor sume și la o creștere a sumelor dispuse de instanța de judecată, comparativ cu anii precedenți. Aici este discreția instanței care spune de ce consideră că o anumită sumă este întemeiată sau nu, asta se motivează în hotărârea judecătorească”.

Cea mai mare despăgubire, cerută de Ludmila Ouș

Nu doar magistrații implicați în Laundromat se judecă cu statul pentru a obține prejudicii fabuloase din cauza acțiunilor pretins ilegale ale procurorilor. Practica e larg răspândită în ultimii ani. Despăgubiri de la stat solicită și 3 dintre cele 5 judecătoare învinuite în toamna anului 2018 într-un dosar de corupție care a scandalizat atunci opinia publică: Ludmila Ouș, Galina Moscalciuc și Liubovi Brânză. Ultima chiar a fost filmată în birou, cu o cameră ascunsă de procurori, în timp ce număra bancnote de euro și împărțea banii în plicuri improvizate.

Cele 5 judecătoare implicate în dosarul de corupție din 2018 au fost acuzate de procurori că au primit mită, pentru mai multe hotărâri adoptate. În martie 2021, judecătoarele au fost achitate pe motiv că faptele nu întruneau elementele infracțiunii. Anterior, la solicitarea lor, mai multe dintre probele procurorilor din dosar au fost anulate de instanță, din cauza unor vicii de procedură. Singurii pedepsiți pe acel dosar au fost medicul care a dat mită și care și-a recunoscut vina și un asistent judiciar care a intermediat mita, condamnat cu suspendare.

Cu cazierul curățat, ex-judecătoarea Ludmila Ouș cere acum în judecată cel mai mare prejudiciu moral - 3 milioane de lei. A inițiat procesul civil împotriva Ministerului Justiției în vara anului trecut, deși a fost achitată în dosarul de corupție cu doi ani în urmă. Pe atunci, avocata care i-a reprezentat interesele în judecată era Veronica Mihailov, actuala ministră a Justiției. Ludmila Ouș ne-a explicat cum a estimat suma fabuloasă pe care o cere de la stat.

Ludmila Ouș: „Am analizat practica judiciară și CtEDO. Reieșind din faptul că eu am fost acuzată pe 4 componente de infracțiune, dintre care o parte sunt grave și o parte excepțional de grave, au fost aplicate toate măsurile speciale de investigații posibile și imposibile. S-a constat până la urmă că a fost ilegal și nici nu s-a constatat de fapt nicio probă în aceste măsuri speciale de investigație. În afară de aceasta, am fost presată să demisionez și am rămas în drum, în stradă. Și nu numai asta, reputația mea profesională a căzut total”.

În același proces, Ludmila Ouș cere statului să-i achite peste 130 de mii de lei, salariul ratat în perioada în care a fost suspendată din funcția de judecător și alte o sută de mii de lei, pentru că a fost lipsită de dreptul de a munci în calitate de avocat. În 2019, Uniunea Avocaților a refuzat să-i ofere licență, din cauza problemelor reputaționale. Și-a obținut însă licența prin hotărâre de judecată, în 2020.  

Ludmila Ouș: „Eu am solicitat întâi care este onorariul mediu al unui avocat pe an. Nu mi-a dat un răspuns nici Uniunea Avocaților, nici Serviciul Fiscal. Atunci am mers prin a solicita acest prejudiciu în baza salariului mediu pe republică, stabilit prin hotărârea Guvernului”.

Ludmila Ouș insistă că a fost anchetată penal la comandă politică, cu scopul de a o îndepărta de la examinarea unor dosare de rezonanță.

Ludmila Ouș: „Aveam dosarul Țuțu pe care trebuia să-l finisez în noiembrie. Eram deja la pledorii și trebuia să-l finisez. Știți că Țuțu era candidat la deputat la alegerile care urmau sa aibă loc în luna februarie. În afară de asta, aveam dosarul în procedură cu tentativa de omor al lui Plahotniuc. Evident că se dorea ca acest dosar să-l ia de la noi, pentru că nu îndeplineam indicațiile respective. După reținerea și înlăturarea noastră, primul dosar care a fost luat din gestiune a fost dosarul acesta”.

Ludmila Ouș activează în prezent în cadrul Inspecției Judiciare de la CSM. Anul trecut a candidat la funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii, dar s-a retras din concurs înainte de evaluarea Comisiei Pre-Vetting. Anul acesta, Ludmila Ouș a candidat la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție, dar a refuzat să se prezinte la audierile Comisiei de Vetting.

500 mii lei pentru Melniciuc, dar decizia a fost contestată la Apel

În ianuarie anul trecut și controversatul judecător Oleg Melniciuc a venit în instanță să ceară despăgubiri de la stat. Calea spre obținerea achitării prejudiciului de jumătate de milion de lei i-au deschis-o procurorii. În 2020, aceștia au renunțat la învinuiri pe un dosar în care Melniciuc era cercetat pentru trafic de influență.

Judecătoria Chișinău i-a dat câștig de cauză lui Melniciuc și a obligat statul să-i achite întreaga sumă solicitată. Ministerul Justiției a atacat hotărârea cu recurs.

Oleg Melniciuc: „Eu am calculat reieșind din practica existentă. Părțile urmează să argumenteze. Dacă cineva consideră că este cauzat un prejudiciu mai mic, urmează să-l argumenteze și atât. Până când noi nu avem nicio argumentare”.

În referința depusă în instanță, Procuratura Generală a solicitat respingerea cererii lui Melniciuc pe motiv că pe un alt dosar pornit de procurori în 2017, Melniciuc a fost deja condamnat de prima instanță la 7 ani de închisoare pentru îmbogățire ilicită.

„Urmărirea penală în ambele cauze s-a desfășurat absolut în aceeași perioadă: 2017-2020. Respectiv, orice distincție aferentă suportării suferințelor sau cauzării prejudiciului moral doar pe una dintre spețe, ar fi o abordare absolut eronată. Până când instanțele de judecată nu se vor pronunța asupra vinovăție sau nevinovăției ,,definitive” a reclamantului pe capătul de acuzare privind îmbogățirea ilicită, nu poate fi constatată ilegalitatea acțiunilor procesuale în privința sa”, a argumentat Procuratura.

Oleg Melniciuc a fost suspendat din funcția de judecător în 2022, după ce a fost condamnat pentru îmbogățire ilicită.

În aprilie curent, magistratul s-a ales cu un nou dosar penal, pentru hărțuirea sexuală a unei studente care și-a făcut stagiul de practică la judecător. Melniciuc declară că sunt „niște aberații”.

Prejudiciile pentru magistrați, mai mari decât cele dictate de CtEDO

Avocatul asociației „Promo-LEX”, Vadim Vieru, atrage atenția că s-a format o discrepanță mare în deciziile luate de instanțele naționale pe cazuri de despăgubire a persoanelor anchetate penal pe nedrept. Prejudiciile acordate recent unor judecători întrec cu mult chiar și sumele oferite de CEDO în cauze similare.

Vadim Vieru: „De exemplu, pe o cauză penală pornită ilegal și arestul unei persoane pe o durată de două luni de zile, într-un caz pe care l-am avut noi în procedură, instanța a oferit o sumă de 60 de mii de lei, ceea ce este o sumă mult mai mică decât oferă CtEDO pe cauze similare. Asta menține calitatea de victimă a persoanei. Eu cred că este un rol important al justiției să motiveze de ce într-un caz a acordat suma de 500 de mii de lei, de exemplu, nu vorbim despre cazul doamnei Manole sau alt caz și în altă situație similară s-a acordat suma de 50 de mii de lei, de zece ori mai puțin. Asta este important ca instanța de judecată să motiveze în hotărâre ca persoanele să înțeleagă de ce această diferență este. Cu regret, Guvernul nu se poate adresa la CtEDO atunci când instanțele de judecată mențin o hotărâre cu sume mult mai mari decât oferă CtEDO în cazuri similare. Sau nu ar avea alte remedii pe care ar putea să le utilizeze și atunci aceste hotărâri pot fi invocate de către avocați ca fiind practică judiciară. Asta într-un fel îngreunează, sau face exercițiul de motivare a unei hotărâri mai interesant, cu ghilimele de rigoare, pentru că judecătorul trebuie într-un fel să motiveze”.

Pe de altă parte, ministra Justiției declară că Legea 1545 urmează a fi modificată, pentru a evita interpretările diferite în instanțe.

Veronica Mihailov-Moraru: „Este o lege destul de învechită și ea trebuie deja ajustată. Beneficiem în acest caz și de expertiza Consiliului Europei. Cred că până la sfârșitul anului curent vom veni cu un proiect de lege nou sau cu modificări esențiale la această lege. Vom preciza mai clar temeiurile, în ce cazuri persoana are dreptul să solicite prejudicii materiale și morale, ce tipuri de acte, ce tipuri de acțiuni urmează a fi examinate, procedura de examinare, cum să aibă loc acțiunile instanței de judecată. Astfel, să nu mai lăsăm acele lacune care cumva duc la interpretări diferite”.

Potrivit datelor oferite de Ministerul Justiției, în prezent, pe rolul instanțelor judecătorești sunt peste 300 de dosare în care se cer despăgubiri de la stat din cauza unor acțiuni ilicite de urmărire penală. În ultimii 3 ani, statul a achitat prejudicii în sumă de peste 25 de milioane de lei.

Acest articol este realizat în cadrul proiectului „Încurajarea Transparenței Judiciare prin Instrumente Digitale”, implementat de A.O. „Juriştii pentru drepturile omului” cu suportul „National Endowment for Democracy”, care nu influenţează în niciun fel subiectul şi conţinutul investigaţiei publicate.

/VIDEO/ Detalii exclusive din dosarul fraudei bancare! Imobile și mașini de lux, cumpărate de Vlad Andronachi cu banii sustrași din BEM
/VIDEO/ Scandal cu iz penal: Un pădurar se plânge că șeful de ocol i-ar cere mită. „Jur pe copiii mei că nu e așa”
/VIDEO/ Scandal cu iz penal: Un pădurar se plânge că șeful de ocol i-ar cere mită. „Jur pe copiii mei că nu e așa”
/VIDEO/ Laundromat! Notele de plată pentru stat. Un judecător, despăgubit cu 850 mii lei. Cine cere 3 milioane de la Ministerul Justiției
/VIDEO/ Laundromat! Notele de plată pentru stat. Un judecător, despăgubit cu 850 mii lei. Cine cere 3 milioane de la Ministerul Justiției
Republica Moldova, neatractivă? Ulianovschi: Războiul din Ucraina nu este principalul motiv pentru care nu vin investitori străini
Republica Moldova, neatractivă? Ulianovschi: Războiul din Ucraina nu este principalul motiv pentru care nu vin investitori străini
/VIDEO/ Blocarea TikTok și Telegram în timpul campaniei electorale - zvon sau realitate? Președinta: „Nu am de ce să...”
/VIDEO/ Blocarea TikTok și Telegram în timpul campaniei electorale - zvon sau realitate? Președinta: „Nu am de ce să...”
/VIDEO/ Credința și sportul merg mână în mână la Costuleni: După liturghie, preotul a provocat tinerii la o sesiune de flotări
/VIDEO/ Credința și sportul merg mână în mână la Costuleni: După liturghie, preotul a provocat tinerii la o sesiune de flotări

Abonează-te la știri pe e-mail

TV8.md este site-ul de știri din Republica Moldova cu noutăți sociale, politice și economice de ultima oră, meteo astăzi, emisiuni, interviuri și investigații.
TiktokFacebookInstagramYoutubeTelegram

© 2024 TV8.md. Preluarea materialelor publicate pe tv8.md se face doar cu citarea sursei și prin intermediul unui link activ către pagina articolului.

FacebookInstagramYouTubetwittertelegramtelegram