După ani buni petrecuți în detenție, mulți condamnați trebuie să o ia de la capăt. În majoritatea cazurilor, persoanele se confruntă cu o mulțime de necunoscute. Pe lângă lipsa locurilor de muncă și a neîncrederii în forțele proprii, trebuie să facă față valului de prejudecăți și de discriminare din partea societății. La prima eliberare, statul le oferă o indemnizație unică, în valoare de aproximativ 8000 lei, în cazul recidiviștilor, suma e de aproape patru ori mai mică. Contribuția statului însă nu poate șterge problemele de reintegrare a foștilor deținuți în societate. Cum decurge procesul, urmăriți într-un reportaj din campania „ÎnțeLEGEm legea” , realizat de TV8, în cadrul programului „Accesul la Justiție în Moldova”.
Pavel și-a petrecut aproape 10 ani din viață după gratii. După ce s-a eliberat din detenție, și-a găsit singur un loc de muncă. Dar, când superiorii săi au aflat că este fost deținut, l-au concediat.
„Chiar neîncălcând nimic, niciodată eu n-am întârziat la serviciu, mai târziu se afla că eu sunt fost condamnat și eram concediat doar din aceste motive.”
„Există o marcă care ți-o afișează sau îți pun doar stigma, anterior condamnat tu nu ești om.”
Este recunoscător proiectului „SHARE”, ce reprezintă o punte de reintegrare pentru foștii condamnați din Republica Moldova. Datorită acestuia, acum este angajat și nu-și mai face griji pentru ziua de mâine.
„Dacă tu nu ai serviciu sau nu ai vreo ocupație zilnică, tu ai să revii, asta deja e demonstrat.” „Proiectul investește în mine surse financiare și psihologice. În 10 luni, eu am căpătat 3 profesii: lăcătuș, montator și sudor.”
„Doar trebuiesc fapte - ai venit, lucrezi, salariu primești la timp și cel mai important aspect este că aici ai multe perspective de a progresa.”
În spatele acestui proiect stă Alexandru Curașov și Vladimir Gaiț, cel din urmă fiind un fost condamnat. Cei doi s-au cunoscut la un centru de reabilitare, după ce ambii au avut probleme legate de consumul de droguri. Acum 20 de ani, Vladimir a ieșit din închisoare și a decis să o ia de capăt. Împreună cu Alexandru, au fondat compania, în care 80% dintre muncitori sunt persoane care, în trecut, au fost certate cu legea.
„Vladimir, și el fost condamnat, după ce a ieșit din penitenciar - fără viitor, fără perspective - avea dorința de a înființa o companie nu doar pentru a câștiga bani, dar și pentru a ajuta persoanele care au ieșit din penitenciar, la fel ca el, să se angajeze și să se reintegreze în viața de zi cu zi. Și iată că peste ani, dorința lui sa împlinit.”
În cei 15 ani de la fondarea companiei, au întins o mână de ajutor la sute de oameni. Pentru 200 dintre aceștia le-au găsit un loc de muncă. Din spusele lor, oamenii care ies din poarta penitenciarului sunt dezorientați și nu au încredere în forțele proprii.
„Trebuie să-și refacă documentele. O altă întrebare este lipsa locuinței și noi le oferim un loc de trai. Temporar, omul dacă nu are loc de muncă, se adresează la noi și, timp de 3 luni, poate locui în apartamentul oferit de către noi, să se instruiască și să primească un loc de muncă.”
Foștii deținuți sunt în top trei categorii, care se confruntă cu cele mai multe situații de discriminare, susține avocata Arina Țurcan-Donțu, care face trimitere la un raport al Consiliului de non-discriminare, făcut anul trecut.
„Poate că ar fi o soluție ca angajatorii care-i primesc pe ex-deținuți la muncă să fie subvenționați, pentru că așa ar spori interesul angajatorilor pentru persoanele date.”
Deși deținuții pot beneficia de servicii de asistență juridică, din neștiință sau din neîncredere, foarte puțini se adresează după ajutor.
„Se pot adresa chiar și la Consiliul pentru prevenirea și asigurarea egalității. Deși dacă analizăm practica Consiliului, atunci numărul deținuților care s-au adresat este mult mai mic în raport cu alte categorii.”
Potrivit secretarei de stat a Ministerului de Justiție, Nadejda Burciu, doar deținuții care au fost eliberați înainte de termen beneficiază de asistență și supraveghere din partea probațiunii.
„Statul oferă o indemnizație unică la eliberarea deținuților care sunt la prima eliberare, în valoare de aproximativ 7900 lei. Pentru recidiviști, această indemnizație unică este mai mică, în jur de 2000 lei.
Studiile arată că peste 80% dintre deținuți vor să muncească încă din penitenciar și doar 10% din ei reușesc să se angajeze în timp ce se află după gratii.
Ministerul Justiției își propune ca să dezvolte și să extindă oportunitățile de ocupare în câmpul muncii pentru deținuți în perioada aflării lor în penitenciar pentru că asta este o condiție esențială, de bază, pentru a-i pregăti de eliberare.”
În Republica Moldova, circa 70% dintre condamnați execută pedepse pe termen mai mare de 5 ani. Anul trecut, la Serviciul de probațiune erau la evidență 254 de persoane eliberate condiționat din detenție. Conform datelor Ministerului Justiției, la 1 martie 2022 în evidența și supravegherea probațiunii se aflau 427 de persoane ieșite după gratii, înainte de termen. Fiecare al doilea este în prezent angajat cu acte în regulă sau prestează servicii ocazionale. Despre ce se întâmplă cu cei eliberați din închisoare la termen, nu se știe, pentru că nu se face evidența ratei lor de angajare în câmpul muncii.
Abonează-te la pagina de Telegram TV8.md pentru a fi la curent:t.me/tv8md
