Donald Trump va vorbi marți cu Vladimir Putin în încercarea sa de a-l convinge să accepte un armistițiu în războiul din Ucraina și să intre pe cale spre oprirea conflictului care durează de peste trei ani. Această convorbire cu o mize mari va reprezenta un test al abilităților lui Trump de a realiza înțelegeri și al relației sale cu liderul de la Kremlin, notează Reuters. Potrivit The Telegraph, luni seară, președintele american ar fi luat în considerare recunoașterea Crimeei ca parte a Rusiei, ceea ce ar reprezenta un cadou pentru Putin.

Marea Britanie și Uniunea Europeană vor intensifica presiunea asupra Rusiei și vor accelera inițiativele din domeniul apărării, în timp ce șefa politicii externe a UE, Kaja Kallas, se va întâlni marți la Londra cu ministrul britanic de externe David Lammy și ministrul apărării John Healey. Autoritățile din Marea Britanie și UE explorează posibilitatea de a oferi sprijin juridic și financiar pentru confiscarea bunurilor rusești înghețate după începerea unei invazii pe scară largă a Ucrainei. Europa a strâns o coaliție de 30 de state care vor să sprijine Ucraina să descurajeze un alt atac al Rusiei, după încheierea păcii.

UPDATE Ministrul ucrainean de externe Andrii Sîbiga a declarat marţi că Kievul nu este obstacolul pentru un acord de pace cu Rusia şi crede că se poate obţine o pace justă şi durabilă sub conducerea preşedintelui american Donald Trump, relatează Reuters, conform Agerpres.

UPDATE Conversația telefonică dintre președintele rus Vladimir Putin și președintele american Donald Trump va avea loc astăzi, între orele 16.00 și 18.00, ora Moscovei (15.00 și 17.00, orele României) a declarat Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, citat de agenția rusă de presă TASS. Peskov a menționat că există deja „o anumită înțelegere” între Moscova și Washington, dar există, de asemenea, o serie de probleme nerezolvate, pe care cei doi lideri le vor aborda, notează HotNews.

UPDATE Șeful diplomației române, Emil Hurezeanu, a susținut aderarea Republicii Moldova și a Ucrainei la Uniunea Europeană în cadrul reuniunii miniștrilor Afacerilor Externe din statele membre ale UE, care a avut loc la Bruxelles.

UPDATE Kremlinul a emis un avertisment dur cu privire la planul Marii Britanii și Franței de a trimite trupe de menținere a păcii în Ucraina. Inițiativa, condusă de premierul britanic Keir Starmer și președintele francez Emmanuel Macron, prevede trimiterea a 10.000 de soldați și a unor dragoare de mine din țările UE și NATO.

UPDATE Administrația președintelui american Donald Trump ia în considerare posibilitatea de a recunoaște Crimeea anexată ilegal de Putin din 2014 drept teritoriu rusesc, ca parte a unui potențial acord pentru a pune capăt războiului din Ucraina. Conform unor surse oficiale citate de Semafor, care au dorit să rămână anonime, administrația Trump explorează mai multe opțiuni pentru a încheia conflictul, inclusiv recunoașterea Crimeei ca teritoriu rusesc, scrie NewsWeek.

UPDATE Polonia şi țările baltice – Lituania, Letonia şi Estonia – au anunțat că se retrag din Convenția internațională de la Ottawa care interzice minele antipersonal, invocând necesitatea de a-şi consolida apărarea, după declanşarea invaziei ruse asupra Ucrainei, informează marţi agențiile de știri Reuters şi AFP, citate de Agerpres. „Cu această decizie, trimitem un mesaj clar: ţările noastre sunt gata şi pot utiliza toate măsurile necesare pentru a ne apăra teritoriul şi libertatea”, au subliniat miniștrii apărării ai celor patru ţări într-un comunicat comun.

UPDATE China și Rusia folosesc un „arsenal digital masiv” pentru a interferențe și manipulări în democrațiile occidentale, a avertizat marți Uniunea Europeană. „Manipularea și interferența informațiilor reprezintă o amenințare majoră la adresa securității UE. Nu trebuie să subestimăm nici puterea pe care toate acestea o au asupra noastră, nici intențiile autorilor”, a declarat șefa diplomației europene, Kaja Kallas, într-un raport. În ultimul său raport anual pe această temă, UE afirmă că anul trecut a identificat atacuri de dezinformare împotriva a peste optzeci de țări și peste două sute de organizații. Războiul din Ucraina rămâne o țintă majoră pentru Rusia, dar evenimente precum Jocurile Olimpice de la Paris, alegerile din Moldova și protestele agricultorilor din Germania au fost, de asemenea, în vizor, scrie HotNews, citând AFP.

UPDATE „Federația Rusă a fost găsită responsabilă pentru încălcarea dreptului la educație al copiilor, părinților și personalului didactic din școlile cu predare în limba română din regiunea transnistreană”. Decizia aparține Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei cu privire la „cauzele Catan și alții v. Republica Moldova și Federația Rusă”, transmite IPN.

UPDATE George Simion, candidatul AUR la alegerile prezidențiale, a respins toate dovezile privind implicarea Rusiei în alegeri, în ciuda probelor strânse atât de autoritățile din România, cât și de Franța, Italia și NATO. El a făcut declarațiile într-un interviu video pentru o publicație elvețiană conspiraționistă numită „Die Weltwoche”, citată de Rador.

UPDATE Trupele ruse au străpuns parțial liniile de apărare ucrainene din apropierea orașului Zaporijie, preluând controlul asupra cel puțin unui sat, și continuă să avanseze în sudul Ucrainei, potrivit oficialilor ruși ș a bloggerilor militari pro-război, relatează Reuters. Ministerul rus al Apărării a anunțat într-un comunicat că forțele ruse au ocupat satul Stepove din regiunea Zaporojie, după ce au străpuns liniile defensive ucrainene. Un buletin al armatei ucrainene, emis luni târziu, preciza că forțele ucrainene au respins atacurile de lângă Stepove, situat la mai puțin de 50 de kilometri sud-est de orașul Zaporijie, respectiv satul Lobkove din vecinătate, iar bătălii sunt încă în desfășurare.

UPDATE Guvernatorul regiunii rusești Belgorod Viacheslav Gladkov a raportat că Forțele Armate ucrainene bombardează regiunea de graniță Krasnoyarsk și că regiunea se află într-o „situație dificilă”, scrie publicația independentă Meduza.

UPDATE Rușii încearcă să invadeze Sumî. Un purtător de cuvânt al serviciului de frontieră din Ucraina a declarat, luni dimineață, la televiziunea ucraineană că rușii folosesc mici grupuri de asalt pentru a ataca pozițiile ucrainene din Sumî, potrivit Sky News. El a adăugat că armata ucraineană „distruge aceste grupuri de infanterie fie pe teritoriul nostru, fie chiar când se apropie de graniță”. Sumî se învecinează cu regiunea rusă Kursk, ocupată parțial de militarii ucraineni.

UPDATE Administrația Trump intensifică negocierile privind încheierea războiului din Ucraina, iar emisarul special pentru Orientul Mijlociu, Steve Witkoff, a dezvăluit într-un interviu pentru CBS că unul dintre subiectele centrale ale discuțiilor cu Rusia este „accesul” acesteia la porturile de la Marea Neagră.Deși Witkoff nu a precizat explicit în ce ar consta acest acces, analiza declarațiilor sale sugerează că Moscova ar putea cere un statut special sau chiar control asupra portului Odesa, unul dintre ultimele bastioane ale Ucrainei rămase neocupate după ofensiva rusă în sudul țării, arată Antena 3 CNN. Witkoff, care a purtat discuții directe cu Vladimir Putin, susține că progresul este vizibil față de momentul dinaintea învestirii lui Donald Trump, scrie Ziare.com.

UPDATE Preşedintele american Donald Trump a declarat că „multe elemente” ale unui acord de pace în Ucraina au fost convenite cu omologul său rus, Vladimir Putin, înainte de convorbirea lor telefonică mult așteptată. Trump a postat pe Truth Social că va vorbi cu Putin marți dimineață. El a spus că, deși au existat acorduri, „rămân multe” de lucrat. „Fiecare săptămână aduce 2.500 de morți de soldați, din ambele părți, și trebuie să se încheie ACUM. Aștept cu nerăbdare apelul cu președintele Putin”, a scris Trump, scrie B1.

UPDATE Sistarea gazelor naturale pentru țările europene, în încercarea de a forța Europa să renunțe la sprijinul pentru Ucraina, este pe cale să devină un dezastru pentru Gazprom. Împotriva companiei au fost depuse cereri de 18 miliarde de euro, care reprezintă mai mult decât banii pe care ea îi are în conturile sale, relatează Moscow Times, citată de segabg.com. De aceea, și Gazprom a depus cereri reconvenționale în instanțele rusești împotriva tuturor celor care dau compania în judecată, cerând ca disputa să nu fie soluționată în străinătate și să nu poată fi ceruți banii. Acest lucru reiese din datele din evidențele judiciare ale Rusiei, scrie HotNews.

UPDATE Țările Uniunii Europene discută flexibilizarea obiectivelor obligatorii ale blocului de stocare a gazelor, din cauza temerilor că regulile riscă să umfle prețurile gazelor, arată un document de negociere văzut de Reuters.

UPDATE Liderul conservator al Germaniei, Friedrich Merz, a încheiat un pachet financiar enorm pentru modernizarea apărării și a infrastructurii. Parlamentul Germaniei, Bundestag, va vota dacă să pună frână cheltuielilor pentru apărare sau va accepta marele plan de reînarmare, care ar pregăti Germania ca în orice moment să treacă chiar și la o economie de război, dacă va fi cazul. Acest plan ar putea deschide calea unei creșteri masive a investițiilor militare în momentul în care Rusia câștigă teren în Ucraina, iar Washingtonul semnalează că Europa nu se mai poate baza pe protecţia SUA, transmite BBC, informează News.ro.

UPDATE Preşedintele turc Recep Tayyip Erdoğan încearcă să obțină o întâlnire cu preşedintele american Donald Trump la Casa Albă, probabil până la finalul lunii aprilie, a informat Bloomberg News marţi, citând declarațiile unor oficiali turci familiarizați cu situaţia, scrie Rador.

UPDATE Ministerul apărării de la Moscova a spus dimineață că unitățile sale de apărare antiaeriană au distrus 46 de drone ucrainene peste noapte, aproape toate în regiunea de graniță Belgorod. Ministerul a scris pe Telegram că 41 de drone au fost interceptate în regiunea Belgorod, iar restul în spațiul aerian al regiunilor Briansk, Kursk și Oryol. O persoană a fost rănită în atacul nocturn, iar câteva case au fost avariate, a spus guvernatorul Belgorod, Viaceslav Gladkov, tot pe Telegram.

UPDATE Cu o planificare atentă și o pregătire pentru acțiuni decisive, desfășurarea forțelor europene de menținere a păcii în Ucraina este perfect posibilă, indiferent dacă Rusiei îi place sau nu, a declarat fostul șef al echipei de planificare strategică NATO. „Identificarea unei misiuni adecvate pentru o astfel de operațiune este primul pas important. Al doilea este atribuirea de capabilități și forțe militare. Dar, în general, cred că ar fi posibil”, a spus Stefanie Babst, fostul șef al echipei de planificare strategică NATO, într-un interviu acordat pentru Ukrinform.

UPDATE Italia și Spania au declarat luni că nu sunt pregătite să susțină propunerea Uniunii Europene de a aloca până la 40 de miliarde de euro (43,67 miliarde de dolari) în ajutor militar pentru Ucraina în acest an, fiecare țară urmând să contribuie în funcție de mărimea economiei sale, scrie MSN.

UPDATE Un oficial dintr-o țară neutră de decenii a subliniat că există o mare îngrijorare privind legătura dintre Trump și Putin și incertitudinea privind viitorul NATO. Au început discuții la mai multe niveluri ale guvernării din Elveția, care ar putea duce la o schimbare dramatică cu privire la securitatea țării, de teama Rusiei, scrie Ziare.com.

UPDATE Kremlinul a emis un avertisment dur, susținând că NATO ar putea fi atras într-un război total dacă Marea Britanie și Franța își duc mai departe planul de a trimite trupe de menținere a păcii în Ucraina, scrie Daily Mail. Inițiativa, denumită „coaliția celor dispuși,” condusă de premierul britanic Keir Starmer și președintele francez Emmanuel Macron, prevede trimiterea a 10.000 de soldați și a unor dragoare de mine din țările UE și NATO.

UPDATE Informații despre ADN-ul președintelui Vladimir Putin (72 de ani) au fost obținute analizând profilul genetic al nepotului său. Rezultatele arată atât trăsături pozitive, dar sugerează și „mutații genetice îngrijorătoare”, inclusiv predispoziție la paranoia, transmit radiodifuzorul public ucrainean TSN, publicația britanică The Mirror și ziarul polonez Fakt. Dezvăluirile trebuie tratate cu prudență. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului neagă regulat și categoric orice speculație cu privire la sănătatea liderului de la Kremlin, scrie Libertatea.

UPDATE Naționaliștii chinezi şi mass-media de stat cu greu şi-au putut stăpâni sentimentul de bucurie după ce preşedintele Donald Trump a semnat vineri un ordin executiv pentru a desființa Voice of America (VOA), Radio Free Asia (RFA) şi alte organizații media finanțate de guvernul SUA care emit pentru regimurile autoritare, relatează CNN, informează News.ro.

UPDATE În adresarea sa zilnică, Volodimir Zelenski a explicat că, în urma unei reuniuni cu reprezentanții armatei, a fost informat că “drona noastră cu rază de acțiune de 3.000 de kilometri a trecut cu succes testele. Sunt recunoscător față de toți dezvoltatorii și producătorii”. Totodată, președintele ucrainean s-a declarat “foarte mulțumit” de atacurile efectuate recent cu noua versiune a rachetei de croazieră Neptune. “Trebuie să producem mai multe rachete, mai multe drone, iar săptămâna aceasta vom discuta acest lucru cu partenerii noștri”, a adăugat Zelenski. Până acum, conform oficialilor ucraineni citați de Reuters, dronele folosite de Armata Ucraineană au lovit cel mai adânc în teritoriul Rusiei ținte aflate la aproximativ 1.500 – 2.000 km distanță. Presa ucraineană mai scrie că dezvoltarea unei astfel de drone mărește raza de acțiune în interiorul căreia pot fi lovite ținte pe teritoriul Rusiei, “care se extinde acum până la Novosibirsk. În special, cea mai mare rafinărie de petrol din Rusia, situată în Omsk, poate fi acum lovită”. Anterior, atacul confirmat care a fost efectuat la cea mai mare distanță de linia frontului a vizat baza aeriană Olenya din regiunea Murmansk, la aproximativ 1.800 km de granița cu Ucraina, scrie Biziday.