22 iulie 2022, ora 11:14

Întreprinderile mici și mijlocii (ÎMM) vor beneficia de suport pentru retehnologizarea afacerilor și implementarea măsurilor de eficiență energetică. Un program în acest sens, elaborat de Ministerul Economiei, a fost aprobat în cadrul ședinței Guvernului de vineri, 22 iulie.

Acest program va ajuta ÎMM să-și sporească competitivitatea și productivitatea, prin înlocuirea echipamentelor învechite cu cele moderne. Astfel, utilizarea soluțiilor tehnologice inovatoare și eficiente vor ajuta întreprinderile să devină mai competitive pe piața națională și internațională. Programul prevede și optimizarea costurilor de producere ale întreprinderilor, prin implementarea măsurilor de eficiență energetică, inclusiv pentru echipamente de producere a energiei regenerabile.

Suportul financiar pentru realizarea obiectivelor propuse va fi acordat de Ministerul Economiei, prin intermediul Organizației de Dezvoltare Antreprenorială (ODA), sub formă de finanțare nerambursabilă (grant) și va constitui 50% din valoarea proiectului investițional. În același timp, aceasta nu va depăși suma de două milioane de lei per beneficiar pentru acțiuni de retehnologizare, printre care: automatizarea procesului de producție, robotizarea producției, modernizarea liniilor tehnologice existente, soluții IT pentru gestionarea liniilor de producție, reutilarea cu echipamente performante.

Grantul pentru eficiență energetică va constitui 50% din costul investiției eligibile, dar nu mai mult de 1,5 milioane de lei pentru utilaj, echipament și instalații de producere a energiei regenerabile, care vor asigura  reducerea consumului de energie electrică cu cel puțin 15% față de consumul existent. Printre aceste instalații se numără panourile solare cu sistem de încălzire, panourile fotovoltaice pentru producerea curentului electric, mini instalații eoliene pentru producerea curentului electric, utilaj și echipament tehnologic pentru producerea biogazului, utilaj și instalații pentru încălzire termală.

De asemenea, ODA va acorda suport informațional întreprinderilor mici și mijlocii, incubatoarelor de afaceri, instituțiilor și organizațiilor de suport în afaceri.

Abonează-te la pagina de Telegram TV8.md pentru a fi la curent: t.me/tv8md

21 decembrie 2024, ora 23:11

Astăzi vorbim Verde-n ochi despre educație și salariile mizerabile pe care le primesc profesorii din R. Moldova versus majorările obraznice la pensii pe care le-ar putea primi din anul viitor judecătorii Curții Constituționale.

Zilele trecute, profesorii au ieșit la proteste să ceară salarii decente. În urmă cu o lună, Guvernul le-a promis majorări de 15% de la începutul anului viitor, dar pe ultima sută de metri le-a înjumătățit. În formula votată de Parlament la început de decembrie, profesorii ar urma să beneficieze de o majorare salarială netă între 600 și 900 de lei. Asta în condițiile în care salariul mediu pe economie va crește anul viitor cu 2.400 de lei. Simțiți diferența?

Cu sau fără această majorare, un lucru este cert: Profesorii sunt printre cei mai prost plătiți salariați din R. Moldova. Salarii mai mici au doar angajații din agricultură și cei din domeniul artei. Chiar dacă toate guvernările din ultimii 20 de ani au promis că educația va reprezenta o prioritate pentru ei, salariile cadrelor didactice au fost dintotdeauna sub media pe economie.

De exemplu, în 2020, salariul mediu din învățământ era de circa 7.000 de lei, cu 12% mai puțin decât media pe economie. În 2024, chiar dacă salariul unui profesor a crescut până la aproape 11.000 de lei, el este de fapt cu 24% mai mic decât salariul mediu pe țară. Astăzi, în Moldova, un sudor, electrician sau croitor este mai bine plătit decât un dascăl, pe umerii căruia stă sarcina de a educa următoarea generație de cetățeni.  

Dincolo de declarațiile siropoase ale politicienilor despre importanța imensă a învățătorilor, cifrele oficiale cu privire la distribuția bugetelor arată o realitate total diferită. De exemplu, în 2012, cheltuielile statului pentru învățământ reprezentau 8,4% din PIB, iar anul acesta – ele au scăzut până la 5,4% din PIB. Cei mai mulți bani au fost alocați protecției sociale, adică compensațiilor și ajutoarelor pentru cei vulnerabili financiar.

Și dacă alocarea banilor pentru compensații la facturi este de înțeles, atunci o ultimă inițiativă a Guvernului care își propune să vină cu stabilirea unor pensii nesimțit de mari pentru judecătorii Curții Constituționale este de-a dreptul scandaloasă. Dacă această modificare va fi acceptată de Parlament, cei șase judecători ai Curții vor putea beneficia de pensii în valoare de până la 80 la sută din salariile lor de funcție. Salariul unui judecător constituțional este de 82.000 de lei, astfel pensia acestuia ar putea ajunge la 65.000 de lei.

Când statul spune că nu are bani pentru profesori, dar îi găsește cu ușurință pentru un cerc de elită de judecători, revolta publică este firească. Salarii mici pentru învățători înseamnă și o educație mai proastă, iar prin consecință și o economie mai puțin dezvoltată. Această relație cauzală este demult demonstrată. Statele în care s-a investit sistematic în educație au ajuns economii mondiale. Statele care au neglijat domeniul educației se bălăcesc în sărăcie și corupție.  

Cât despre salarii, profesorii moldoveni pot doar visa la veniturile unor dascăli din Uniunea Europeană. Spre exemplu, un profesor din Olanda sau Danemarca are un salariu mediu lunar de 5.600 de euro, iar unul din România sau Bulgaria – de circa 1.100 de euro lunar. Și asta în condițiile în care prețurile de la noi și cele din România sunt aproape identice.

În concluzie, vă spun verde-n ochi, profesorii noștri merită mult mai mult, iar preocupările Guvernului și Parlamentului pentru confortul financiar nesimțit de mare al judecătorilor Curții Constituționale sunt cel puțin amorale în actualul context economic al țării. 

Pentru ce merite deosebite au meritat magistrații constituționale venituri lunare de peste 7.000 de euro, într-o țară în care profesorii ies la proteste pentru salarii care să-i scape de sărăcie?