Partidul Șor face acte de binefacere din banii statului. O decizie a Consiliului Raional Orhei de acordare a unor pachete sociale pentru 8200 de bătrâni din raion s-a transformat într-o acțiune de PR politic cu implicarea activiștilor Partidului Șor și a deputaților formațiunii.
La 1 octombrie 2021, când se marchează Ziua Internațională a Persoanelor în Etate, deputata Partidului Șor, Marina Tauber, a venit în plenul Parlamentului cu un mesaj de felicitare pentru vârstnici și o promisiune de un milion și jumătate de lei.
MARINA TAUBER, deputată (01.10.2021): „Vrem să anunțăm despre inițiativa deputatului Ilan Șor care astăzi a intrat în vigoare prin eforturile echipei noastre din Consiliul Raional Orhei și anunțăm că la inițiativa aceasta astăzi au fost alocate un milion și cinci sute de mii de lei pentru aproape opt mii de persoane în etate din raionul și orașul Orhei”.
În aceeași zi, pe mai multe portaluri media, a fost publicat un comunicat de presă al Partidului Șor[1] prin care se anunță că la inițiativa lui Ilan Șor, de Ziua Internațională a Persoanelor în Etate, Consiliul Raional Orhei a oferit ajutoare pentru aproximativ opt mii de pensionari. Articolele sunt marcate ca fiind publicitare și reproduc o declarație a deputatului fugar.
„Noi continuăm să facem tot ce ne stă în putință pentru binele acestor oameni. Dacă toți ar acorda ajutoare financiare vârstnicilor, am putea vedea mai des zâmbetele pe fețele vârstnicilor. Promit că voi face posibilul și imposibilul pentru a vă asigura un trai decent, care să vă asigure sănătate, bunăstare și respectarea drepturilor dumneavoastră”, a dat asigurări Ilan Șor.
Colete promise în octombrie și dăruite la sărbătorile de iarnă
Același mesaj se regăsește și pe pagina Partidului Șor , dar și pe site-ul oficial al Consiliului Raional Orhei. Contrar promisiunii mediatizate intens, bătrânii din Orhei nu au apucat însă în octombrie să primească ajutoarele făgăduite. Actul de asistență socială s-a produs doar în presă, iar în realitate, pachetele cu produse alimentare au ajuns la vârstnicii din raionul Orhei abia la sfârșit de an, cu ocazia sărbătorilor de iarnă.
Pachetele cu produse au fost marcate cu stichere cu numele Consiliului Raional Orhei. Cu toate acestea, spun mai mulți bătrâni cu care a discutat reporterul Cutiei Negre, în multe cazuri pachetele au fost livrate beneficiarilor de membri ai Partidului Șor, din partea formațiunii politice. Acest lucru s-ar fi întâmplat și în satul Step-Soci, unde primara este membră a Partidului Șor.
- Da pe mata ce te interesează, ți-o dat mult Maia Sandu?
- Așa, da pe mine m-o înghimpat, știți? Și eu am spus: nu iau cutia că nu știu de la cine-i. Voi ziceți că de la Șor și eu nu vreau să iau din partea lui Șor și gata. Că Șor ne-a pus lumină, de pe al cui spate a pus lumina atâtea sate? El să aibă ferme, uzine, ar avea parale.
- Dacă vă spuneau că este din partea Consiliului Raional Orhei, ați fi luat acest cadou? Ca să-l voteze mai mult pe Șor. Șor de mult trebuia să șad la pușcărie.
Locuitoare a satului Step-Soci: „Eu m-am gândit așa, în felul ista, că dacă trebuie să te iscălești, înseamnă că iscăliturile merg în altă parte. Pe cutie era scris Consiliul Raional Orhei, dar de ce ei spun că de la domnul Șor, asta nu pot să vă spun”.
Și pe pagina de Facebook a Primăriei comunei Step-Soci , găsim o postare care se referă la acordarea acestor ajutoare sociale. Mesajul conține cuvinte de mulțumire la adresa lui Ilan Șor: „Din partea beneficiarilor au fost multe cuvinte de mulțumire, recunoștință și urări de sănătate pentru liderul partidului Ilan Șor, Consiliului Raional Orhei și întreaga echipă a Partidului Politic Șor”.
Am întrebat-o pe primara comunei cum explică acest lucru.
SVETLANA JOSAN, primara comunei Step-Soci: „-Pe pagina primăriei este scris la inițiativa lui Ilan Șor, la inițiativa echipei Ilan Șor, dar din banii publici, din banii Consiliului Raional.
- Cine le-a dus acasă?
- Le-am dus acasă și eu. Chiar eu am repartizat.
- Avem voci care spun că persoanele care le-au dus cadourile acasă au spus că sunt din partea Partidului Șor.
- Nu știu, la noi nu poate să fie așa ceva. Fiecare cum a înțeles. Dacă s-a spus poate că la modalitatea asta, că la inițiativa echipei Șor. Da, într-adevăr este așa. Și deja Consiliul Raional, mijloacele publice.
- Ați avut persoane care au refuzat cadoul?
- Nu cunosc. În orice caz eu n-am avut așa oameni. Poate, mă rog, toți suntem oameni și se mai întâmplă, o doamnă a spus că este supărată pe mine și de la mine nu ia cadoul”.
Întrebată ce crede despre faptul că Partidul Șor anunță pe site-ul său că ajutoarele sunt de la liderul partidului, primărița a răspuns că nu crede că este adevărat.
SVETLANA JOSAN, primara comunei Step-SocI: „Eu mă gândesc că e o aberație fiindcă la concret banii sunt de la Consiliul Raional. Eu ca primar cunosc lucrul acesta și cred că toți primarii din raion știu că banii sunt de la Consiliul Raional. Mă bucură un fapt, că în Moldova câte raioane avem, 32 sau 33 și doar un consiliu raional a putut să-și aranjeze așa finanțele ca să susțină persoanele date.
În orașul Orhei, cutii cu produse alimentare, la sfârșit de an, au primit peste 2480 de bătrâni trecuți de 70 de ani. La fel ca și cei din Step-Soci, cei din Orhei, cu care a discutat reporterul Cutia Neagră PLUS, spun că pachetele au fost oferite de oameni din partid.
Locuitoare a orașului Orhei : „Știu că este curatorul ista în Partidul Șor care e în mahală la noi, o familie. Și când o venit dumnealui și mi-o adus. Eu numai l-am întrebat, da soția dumneavoastră știu că e în Partidul Șor, ea trebuia să-mi aducă, da el spune: soția e pe alt sector, da eu îs responsabil de sectorul acesta.
- Și v-ați semnat pe vreo listă?
- Nu, nu, nu.
- Ne spuneți și ce conținea cutia cu produse?
- Două pachete de făină de două kg, un litru de ulei, un kg de hrișcă, un kg de orez, 4 kg de crupe diferite, un kg de zahăr, și iată cam atât, era plină cutia, așa nu era loc deloc, tot plin era.
Și ceilalți beneficiari din orașul Orhei au primit cutiile cu produse din mâinile activiștilor care i-au asigurat că darurile vin de la partidul condus de Ilan Șor. Unii au încercat să racoleze noi membri, invitând oamenii la sediul partidului pentru discuții.
Locuitor al orașului Orhei : „Au împărțit cutiile brigadirii de la Șor pe tot orașul”.
Locuitoare a orașului Orhei: „Eu mă apropii de mașină, doamna care era la volan îmi zice: „Ce dna Urâtu, știu că sunteți de la Maia Sandu, vedeți că tot la noi veniți”? Da unde la noi, eu nu o cunosc pe doamna. Păi, la Partidul Șor, tot la Partidul Șor veniți. Da ce are una cu alta. Eu am înțeles că asta e din fondul din bugetul raional, n-are nimic. După ce ea spune: „Trec sărbătorile și hai o să intrați la noi, o să mai vorbim, avem și noi nevoie de persoane”.
Locuitoare a orașului Orhei: „Eu înainte de a veni să iau pachetul m-am interesat de unde vin ajutoarele, fiindcă eu de la Partidul Șor n-am fost nici la un magazin, nici la o farmacie, nici nu cunosc pe nimeni. De asta, eu mai întâi m-am interesat de unde vin, dacă de la primărie, de la Consiliul Raional, am crezut că merită să-l iau, la urma urmei am împărțit cu altcineva, cu cei care am știut că au nevoie poate mai mult de câte ceva din produsele celea. Și iată ăsta a fost comentariul că degeaba voi spuneți că de la consiliu. De unde așa minciuni ați luat? Zic: Nu-i minciună, eu știu precis că vine printr-o hotărâre a Consiliului Raional. Ei, lăsați că sunt niște minciuni, asta tot Partidul Șor, prin Partidul Șor tot se face”.
Marina Tauber neagă
Am contactat-o pentru o reacție pe deputata Partidului Șor, Marina Tauber, ca să ne explice dacă a folosit sau nu formațiunea resurse administrative în acest caz.
MARINA TAUBER, vicepreședintă Partidul Politic “ȘOR”, deputată: „Eu cred că dumneavoastră aveți informația greșită și dacă aveți careva dovezi că așa s-a întâmplat atunci o să discutăm mai departe”.
GABRIELA MÎNZĂTEAN, șefa Direcției Generale Asistență Socială și Protecția Familiei Orhei: „Ceea ce s-a dat acuma în prag de iarnă a fost aceea de la 1 octombrie. Suma a fost mare și avem foarte mulți pași de respectat începând cu tenderul și de accept din partea Ministerului Finanțelor, o durat aproape trei luni de zile. Ideea a venit din partea partidului, dar asta n-a dat partidul dar a dat Direcția Generală Asistență Socială în conlucrare cu Consiliul Raional deoarece noi suntem în subordinea lor”.
La rândul său, consilierul independent din Consiliul Raional Orhei, Sergiu Aga, afirmă că prin acțiunile sale Consiliul Raional face campanie electorală Partidului Șor.
SERGIU AGA, consilier independent în Consiliul Raional Orhei: „E un caz regretabil în care autoritățile publice locale din păcate confundă bugetul local cu punga unui partid. .. Sunt lucruri care într-adevăr degenerează din perspectivă democratică atâta timp cât iată transparența nu este la ea acasă aici în Orhei. Și asta nu doar din perspectivă politică, nu facem politică, ci avem de luptat într-adevăr cu administrația publică locală care dă posibilitatea unui anumit partid să facă propagandă electorală 366 de zile în timp de un an, în fiecare zi de la o alegere la alta. Nu aș avea nimic împotriva Partidului Șor, cât aș avea mai mult împotriva administrației publice locale care dă asemenea perspective unui partid efectiv să vicieze toate principiile și valorile democratice”.
Cutia Neagră a stabilit că în localitățile din raionul Orhei, acolo unde primarii nu sunt membri ai Partidului Șor, bătrânilor care au primit ajutoare la sfârșit de an nu li s-a spus nimic despre aportul lui Ilan Șor. În Peresecina, cutiile cu produse alimentare au ajuns la 505 beneficiari. Unii au primit coletul la domiciliu, alții au ridicat cutia cu produse de la primărie și nimănui nu i s-a spus că acestea ar fi oferite de vreun partid politic.
VALENTINA BUZU, primara satului Peresecina: „ Coletele pentru sărbătorile de iarnă au fost oferite de către Consiliul raional Orhei. Noi, administrația publică locală am avut doar ca obligațiune întocmirea listelor pe care le-am prezentat Consiliului raional. Secretarul consiliului local având acces la baza de date din registrul persoanelor fizice a selectat toate persoanele de 70 de ani și mai mult ... 505 persoane au beneficiat de aceste produse alimentare.
- Aceste persoane au primit coletele acasă sau cum le-ați repartizat?
- Dat fiind faptul că sunt mulți, o parte le-am distribuit la persoane care nu pot să se prezinte la primărie, iar persoanele care au avut o posibilitate să vină la primărie le-am oferit de la primărie coletul.
Cum au fost alocați banii din bugetul raional
Istoria ajutoarelor sociale oferite bătrânilor din Orhei mai are însă o problemă. Modul în care au fost alocați banii din bugetul raional, ori aceste achiziții nu au fost prevăzute în buget. Printr-o decizie din 5 noiembrie, la o lună după ce presa a trâmbițat despre ajutoarele oferite cu suportul lui Ilan Șor vârstnicilor, Consiliul Raional Orhei a alocat Direcției Generale Asistență Socială și Protecția Familie 874 de mii de lei[8] pentru acoperirea cheltuielilor privind organizarea și funcționarea Serviciului asociat cantinelor de ajutor social.
Gabriela Mînzătean, șefa acestei direcții, susține că pe motiv că astfel de cantine sociale nu mai sunt, acești bani au fost folosiți pentru achiziționarea cutiilor cu produse alimentare. Întrebată de unde sunt ceilalți bani, funcționara a spus că restul au fost compensați de consiliu.
GABRIELA MÎNZĂTEAN, șefa Direcției Generale Asistență Socială și Protecția Familiei Orhei: „O parte din bani au fost din serviciul nostru, restul, în baza listelor care s-au primit a compensat consiliul. Cantinele sociale deoarece nu mai sunt banii noi putem să-i gestionăm și pentru pachetul social unic”.
Victor Perțu, vicepreședintele raionului Orhei, susține că nu cunoaște prea multe detalii despre modul de alocare a banilor, dar s-a expus la general, confirmând că anume aleșii locali din partea Partidului Șor au votat decizia alocării fondurilor necesare pentru achiziționarea celor peste opt mii de colete cu produse alimentare.
VICTOR PERȚU, vicepreședinte al raionului Orhei:„Din câte cunosc, la general, o parte din sumă este alocată din fondul disponibil al Consiliului raional, o parte este din bugetul asistenței sociale, Direcția asistență socială. Alocarea acestor bani a fost votată de fracțiunea Partidului Șor din Consiliul Raional Orhei. Deci, alocarea banilor a fost inițiată de fracțiunea partidului din consiliu, nu este altceva, este, da, o inițiativă a fracțiunii Partidului Șor din Consiliul Raional Orhei”.
Același lucru îl susține și deputata Marina Tauber: „Noi n-am vorbit despre cadouri, noi am vorbit despre inițiativa domnului Ilan Șor și a fracțiunii noastre datorită căreia persoane în etate au primit susținerea din partea echipei noastre.-De unde provin cei un milion 420 de mii de lei?- Sunt bani publici, care au fost alocați la inițiativa domnului Ilan Șor”.
Experții în drept electoral califică acest caz ca fiind un exemplu clasic de utilizare a resursei administrative de un partid politic.
NICOLAE PANFIL, Directorul Programului Monitorizarea Proceselor Democratice, Promo-LEX: „La o primă analiză a acestui caz,putem constata că ar fi vorba de un abuz de resurse administrative despre utilizarea resurselor administrative. Este vorba de utilizarea imaginii și a resurselor din banii publici ai raionului Orhei în beneficiul Partidului Politic Șor, care se laudă în acest fel că a făcut careva binefacere.Deci este problemă în acest sens prin faptul că iarăși, în consiliul raional sunt și alte partide reprezentate și nu este corect atunci când un partid abuzează de anumite resurse, având o majoritate în acel consiliu.
Totodată, aș vrea să menționez că în prezent în Parlament există un proiect de lege care a fost votat deja în prima lectură despre înăsprirea pedepselor pentru finanțarea ilegală a partidelor politice și a campaniilor electorale. ... În acel proiect de lege este oferită inclusiv o definiție mult mai clară, mult mai exhaustivă a ceea ce înseamnă resurse administrative. Adica sperăm că în viitor, dacă va fi adoptat în lectură finală acel proiect de lege, astfel de situații vor fi mult mai ușor de identificat și de documentat inclusiv de către autorități pentru a le curma. Totodată, în proiectul respectiv nu avem o acoperire pentru situațiile de acest gen care au loc în afara perioadelor electorale. Proiectul de lege se oferă strict la perioada campaniilor electorale și din acest considerent chiar și noi am recomandat la etapa de consultări publice că ar fi necesar în respectivul proiect să fie prevăzut situațiile sau să fie acoperite inclusiv situațiile când partidele fac abuz și în afara perioadei.
La momentul de față nu cred că poate fi o sancțiune pentru această faptă pentru că, cum spuneam, ea a avut loc în afara perioadei electorale. Singurii care pot sancționa într-un fel sau altul un partid sunt cetățenii și care pur și simplu trebuie informați obiectiv despre aceste fapte”.
Firma care a livrat produsele alimentare, implicată în scandaluri
Și ultimul detaliu. Produsele incluse în cutiile cu ajutoare sociale au fost livrate de o companie implicată într-un mare scandal în urmă cu cinci ani, când a fost acuzată că a livrat produse alimentare alterate mai multor grădinițe din Chișinău. Compania a oferit cel mai bun preț la licitația organizată de Consiliul Raional Orhei pentru pachetele sociale destinate bătrânilor.
La licitația publicată pe 26 octombrie au fost depuse trei oferte, iar câștigătoare a fost oferta SRL Lovis Angro. Compania a fost implicată în 2016 într-un mare scandal după ce s-a constatat că aceasta livrase produse alterate mai multor grădinițe din Capitală. Pe numele administratorilor companiei au fost pornite dosare penale, iar instituțiile de învățământ au reziliat contractele cu agentul economic.
Între timp, compania și-a rezolvat problemele din justiție și continuă să participe la licitații organizate de instituții publice. Potrivit datelor Agenției Achiziții Publice, doar în primele două săptămâni ale anului curent, firma a semnat 26 de contracte în valoare de peste 5 milioane de lei.
Cetățenie prin investiții, unul dintre cele mai controversate proiecte lansate de regimul lui Plahotniuc. Programul prin care Guvernul Filip oferea „pașapoarte de aur” străinilor dispuși să verse 100 de mii de euro într-un fond special de investiții a atras mai mulți miliardari dubioși din întreaga lume. Numele acestora au fost ținute în mare secret timp de patru ani. Cutia Neagră PLUS a aflat identitatea persoanelor care și-au cumpărat cetățenie moldovenească. În listă se regăsesc businessmeni implicați în furturi bancare de proporții, fraude financiare, foști moguli de presă și proprietarul unui imperiu de jocuri de noroc. Vă invităm să îi cunoașteți în investigația cu care deschidem noul sezon de anchete marca „Cutia Neagră PLUS”.
Legea privind acordarea cetățeniei prin investiție a fost aprobată în mare grabă de deputații Partidului Democrat în decembrie 2016, chiar dacă expertiza Centrului Anticorupție atenționa asupra unor riscuri majore de securitate, iar societatea civilă a criticat dur inițiativa democraților. Proiectul de lege a fost înregistrat în Parlament la 1 decembrie 2016, iar pe 9 decembrie a fost deja votat în primă lectură, fără a fi dezbătut serios de deputați. La final de zi, după nouă ore de ședință în plen, ex-președintele Parlamentului, Andrian Candu, care a fost unul dintre autorii legii, a cerut ca proiectul să fie prezentat rapid de colegul său de partid, coautor al legii, Sergiu Sîrbu.
Andrian Candu: „Vă propun să examinăm și să-l rugăm pe unul dintre autori, dl Sîrbu să ne prezinte foarte succinct proiectul”.
Sergiu Sîrbu: „Onorat plen, rog susținerea acestui proiect de lege extrem de important și demult așteptat pentru R. Moldova, pentru economia R. Moldova”.
Legislatorii nu au avut nicio întrebare către autori. În plen, au răsunat doar recomandările a doi deputați.
Iurie Leancă: „Să cereți Ministerului de Externe să consulte Comisia Europeană. Cel puțin, să informeze înainte de a aproba o astfel de decizie necesară și oportună. Să nu prejudiciem cumva această mare realizare - regimul fără de vize. Pornind de la experiența altor țări. Malta, aduceți-vă aminte ce scandal a fost între Guvernul de la Valeta și Bruxelles tocmai pe acest subiect”.
Sergiu Sîrbu: „Evident că Guvernul va consulta și opinia partenerilor de dezvoltare”.
Valeriu Ghilețchi: „E o inovație care nu știm cu ce se va termina. O prudență este absolut necesară, atât din punct de vedere al securității statului , cât și al faptului că avem regim liberalizat de vize. Sunt posibile mai multe consecințe pe care s-ar putea noi astăzi să nu le prevedem”.
În pofida avertismentelor, peste două săptămâni, legea a fost votată în lectură finală, la fel fără nicio dezbatere în plenul Legislativului.
Modificări în regulament și amendamente dubioase la lege
Mecanismul obținerii cetățeniei prin investiții a devenit funcțional abia în toamna anului 2018. Regulamentul stabilea că pașaportul moldovenesc poate fi oferit unui străin care depune 100 de mii de euro în Fondul de investiții publice pentru dezvoltare durabilă sau investește 250 de mii de euro în unul dintre domeniile de dezvoltare strategică. În regulament, a fost indicat mai târziu că vor fi acceptate achizițiile de imobile și procurarea de valori mobiliare de stat.
Implementarea proiectului a fost dată de Guvernul Filip pe mâna unui consorțiu format dintr-o companie engleză și una din Dubai, proaspăt înregistrată. Societatea civilă a criticat dur atunci modificările care s-au făcut la regulament.
Veaceslav Negruța, fost expert Transparency International Moldova: „Am văzut mai multe modificări care s-au făcut la lege care au schimbat conceptual însăși schema de oferire a cetățeniei prin investiție. Rolul statului practic a fost redus doar la emitent de decret privind acordarea acestor cetățenii. Iar rolul de bază, verificarea a tot ce se numește profilul financiar, aspecte ce țin de atentat și riscuri la ordinea publică a fost delegat către două companii. Legea încă nu era modificată, dar deja era anunțat concurs pentru selectarea companiilor partenere ale Guvernului. Una dintre ele fiind cu înregistrare în Dubai, recent creată care nu avea niciun profil adecvat”.
În paralel, democrații au făcut modificările necesare la Legea cetățeniei R. Moldova și Legea privind actele de identitate din sistemul național de pașapoarte. Fostul deputat Eugeniu Nichiforciuc a reușit să strecoare în lege un amendament care a permis secretizarea numelor beneficiarilor programului de cetățenie prin investiție. În consecință, în decretele preşedintelui R. Moldova privind acordarea cetăţeniei beneficiarilor Programului se conțin doar numerele dosarelor, fără a fi indicate numele persoanelor care și-au cumpărat pașapoarte.
Roman Boțan, ex-deputat al Partidului Liberal: „Este straniu că se dorește secretizarea în acest fel pentru cei care vor obține cetățenia prin investiții. E plauzibilă situația când aceste investiții ar putea proveni din fraudă, iar încetățenirea în baza unei legi interpretabile va crea premisele legalizării activelor ilegale. Mai mulți factori care ar putea genera coruptibilitatea au fost indicați și în raportul de expertiză al Centrului Național Anticorupție. Atenționez că și în alte proiecte de legi se dorește introducerea unor amendamente pe sub masă.
După această declarație, făcută la 18 mai 2018, cu referire la amendamentul lui Nichiforciuc, liberalul Roman Boțan și-a depus demisia din funcția de președinte al Comisiei parlamentare securitate și ordine publică.
Veaceslav Negruța: „Cert este că toți cei care au beneficiat de pașaport de Moldova prin această schemă nu au avut niciodată interes economic sau de afaceri în R. Moldova. Ei au avut probleme cu legislația internațională sau cu legislația în țările lor de origine și cel mai probabil beneficiarii mereu și-au dorit să nu fie divulgate numele lor. Respectiv, cei care au promovat legea au venit cu amendamente ca să acomodeze normele legale la solicitările beneficiarilor. Un fel de tratament individual pentru fiecare client în parte”.
Lansarea oficială a Programului de cetățenie prin investiție a avut loc în toamna anului 2018 în Dubai, cu participarea ministrului Economiei de atunci Chiril Gaburici, care a răspuns la întrebările adresate de un robot.
Robot: „Felicitări pentru lansarea programului de acordare a cetățeniei prin investiții. Cred că sunteți încântat. Aș vrea să știu prin ce este unic programul moldovenesc în comparație cu cel al concurenților Dvs”.
Chiril Gaburici: „În primul rând, cetățenia moldovenească prin investiții și pașapoartele moldovenești oferă cetățenilor posibilitatea să călătorească fără viză în peste 120 de țări, inclusiv statele europene din zona Schengen, Turcia, Rusia ș.a. Acest program este unic datorită structurii sale organizaționale și nivelurilor de control. Este foarte important că fondurile acumulate prin acest program vor oferi Moldovei o mai bună autonomie geopolitică. În același timp, toate aceste fonduri vor putea fi investite în infrastructură și vor crea o viață mai bună pentru cetățenii moldoveni”.
Rușii cu pașapoarte moldovenești
Contrar predicțiilor lui Gaburici, Programul cetățenie prin investiții a adus mai degrabă dureri de cap și asocieri dubioase cu controversați businessmani din întreaga lume. Chiar dacă cei mai mulți beneficiari de „pașapoarte de aur” moldovenești au fost chinezi și cetățeni ai unor state africane, cele mai scandaloase sunt numele beneficiarilor ruși. Trei aplicanți din Rusia, împreună cu membrii familiilor, au devenit cetățeni ai R. Moldova în anul 2020. Este vorba despre un fost bancher vizat în Rusia într-un scandal imens similar furtului miliardului, un fost mogul de presă din Rusia și un businessman din Sankt Petersburg.
Pe 15 decembrie 2020, cu câteva zile înainte de a ceda funcția de președinte al R. Moldova, Igor Dodon a semnat un decret prin care i-a oferit cetățenie lui Konstantin Țerazov, fost vicedirector al unei bănci implicate în cea mai mare fraudă bancară din istoria Federației Ruse - banca „Открытие”. Cetățenia Moldovei au primit-o și soția bancherului și doi copii minori ai cuplului.
Banca „Otkrîtie” a ajuns în 2017 în pragul falimentului urmare a unei fraude similare cu furtul miliardului din R. Moldova. Presa rusă scrie că din bancă au fost scoase sute de miliarde de ruble prin credite neperformante oferite unor companii apropiate de foștii proprietari ai băncii.
În 2017, Banca Centrală a Rusiei a instituit administrare specială la banca „Otkrîtie” și a pompat peste 300 de miliarde de ruble pentru a o salva de la faliment, deoarece era o bancă de importanță sistemică.
Constantin Țerazov a condus mai mulți ani Departamentul de investiții al băncii „Otkrîtie” și a ocupat funcția de vicedirector. În 2016, chiar înainte ca banca să înceapă să înregistreze pierderi colosale, Țerazov a fost inclus în Consiliul de Administrație al băncii.
Informația pare să se confirme. Câteva știri pe care le-am identificat anterior pe internet în care era vizat Țerazov nu mai pot fi accesate.Deocamdată au scăpat de „lichidare” materialele publicate de Postprofit.net în care Țerazov este numit „bancherul negru” și este acuzat că scapă basma curată deși ar fi implicat în frauda de la „Otkrîtie”.
Aceeași sursă informează că în vara lui 2019 Banca Centrală a Rusiei a solicitat în Arbitrajul din Moscova recuperarea a 289 de miliarde de ruble de la foștii proprietari și administratori ai băncii „Otkrîtie”, printre care se număra și Țerazov. Prin decizia instanței din septembrie 2020, toți managerii băncii au fost obligați să întoarcă banii statului, dar numele lui Țerazov ar fi dispărut din decizia judecătorească.
Constantin Țerazov a lucrat la banca „Otkrîtie” și după ce aceasta a ajuns sub administrarea specială a autorităților ruse. A fost demis abia anul trecut, după ce Banca Centrală a Rusiei i-a aplicat interdicția de a mai activa în sistemul bancar, împreună cu alți foști manageri și contabili ai băncii „Otkrîtie”.
Postrofit.net mai scrie că Țerazov ar fi fost vizat într-un dosar penal, deschis în 2019 pentru escrocherie în proporție deosebit de mare, dar ar fi scăpat și de urmărirea penală. Un figurant în dosar este fostul președinte al băncii „Otkrîtie”, Evghenii Dankevici. Acesta este căutat de autoritățile ruse și se ascunde în orașul Tel Aviv, având cetățenia statului Israel. O situație similară cu fugarul Ilan Șor căutat de procurorii moldoveni pentru frauda bancară.
Fost director TV cu milioane pompate într-un fond de investiții
Pe 2 noiembrie 2020 a fost publicat decretul prin care i s-a oferit cetățenie prin investiții rusului Artemii Iniutin, celor două fiice și mamei sale. Iniutin a devenit cunoscut în Federația Rusă pe când lucra la unul dintre cele mai mari holdinguri media private - RBK. Iniutin a fost director general la postul de televiziune RBK TV.
În anul 2008, holdingul media RBK a ajuns să aibă probleme financiare grave, acumulând datorii de peste 200 de milioane de dolari. Un an mai târziu, trustul a fost vândut miliardarului Mihail Prohorov.
După afacerea media, foștii proprietari ai RBK au migrat în alt domeniu și au deschis, în noiembrie 2010, un Fond de Investiții - TMT Investments, cu sediul pe insula Jersey, cunoscută drept una dintre principalele centre financiare offshore din Europa. La TMT Investments activează astăzi și Artemii Iniutin.
Potrivit informațiilor plasate pe site-ul companiei, Iniutin este unul dintre coproprietarii fondului și este șef pe investiții. Iniutin are birou în Riga, Letonia și în ultimii 10 ani a gestionat tranzacțiile europene ale TMT Investments. Compania se laudă că a investit zeci de milioane de dolari și are în portofoliu 55 de startup-ri din diverse domenii, toate dezvoltate pe internet. TMT Investments are investiții și în Silicon Valley.
Descriere de pe site-ul companiei „TMT Investments”
În 2017, presa rusă anunța că Artiom Iniutin și Gherman Kaplun, fostul proprietar al RBK lansează împreună cu un investitor american un fond de criptomonedă - TMT Crypto Fund.
În Federația Rusă, numele lui Arteom Iniutin figurează în câteva companii. Potrivit unui Registru de date deschise despre activitatea agenților economici, Iniutin a deținut 75% din acțiunile firmei „Best.ru”, cu activitate în domeniul agențiilor de știri. Până în anul 2016 compania a avut profit de câte 10 milioane de ruble pe an, echivalentul a 160 de mii de dolari. Din 2017 a înregistrat pierderi, iar în mai 2020, compania a fost lichidată.
Din ianuarie 2018, Iniutin deține oficial 75% din acțiunile companiei „Narodnaia Marka” care anterior a făcut parte din holdingul RBK. Agenția este cunoscută în Rusia datorită faptului că organizează anual concursurile în domeniul business-ului "Народная марка" și „Компания года".
Potrivit registrelor, compania „Narodnaia Marka” îi aduce și astăzi profit lui Arteom Iniutin, dar în jumătate față de anii precedenți. În 2022, firma a înregistrat un profit de 17 mililoane de ruble, echivalentul a 280 de mii de dolari.
Businessmanul modest din Sankt Petersburg
Pe 3 august 2020, rusul Alexey Vascov a primit cetățenia R. Moldova. În mediul online nu am găsit nicio informație ce vizează viața și activitatea lui Vaskov. Numele său l-am identificat doar în registrele cu informații despre companii. Alexey Vaskov a dezvoltat mai multe afaceri în orașul Sankt Petersburg în diverse domenii, de la imobiliare, reparație de mașini, până la vânzare de cărți și ziare.
În anul 2019, când a depus dosarul în R. Moldova în cadrul Programului Cetățenie prin Investiție, Alexey Vaskov figura drept fondator în cadrul a 3 companii. Cea mai importantă dintre ele - „Promstroinvest” are ca gen principal de activitate administrarea proprietății imobiliare. Firma a fost cumpărată de Vaskov în 2016 și are în prezent 16 angajați.
Potrivit rapoartelor financiare pe care le-am consultat, în anul 2018 compania i-a adus lui Vaskov un profit de 31 de milioane de ruble, echivalentul a 500 de mii de dolari. Dar în următorii ani câștigul a scăzut drastic, fiind în jumătate în anul 2022.
O altă companie - „Renart”, care se ocupa de chiria și gestionarea imobilelor, îi aducea lui Vaskov venituri mai modeste. Profitul companiei în 2018 a fost de circa 27 de mii de dolari.Iar în septembrie 2019, Vaskov a vândut firma.
Cea de-a treia companie - „Garantservis”, cu activitate în domeniul reparației de mașini, a avut profit în scădere în ultimii ani și Vaskov a vândut-o în iunie 2022.
De-a lungul anilor, Alexey Vaskov a fondat și administrat alte 5 companii în Sankt Petersburg cu activitate în diverse domenii: producerea marterialelor textile, vânzare de cărți și ziare, activități sportive și servicii în saloane de frumusețe. Firmele au fost lichidate.
Rușii care s-au răzgândit
Initial, Programul Cetățenie prin Investiții a atras interesul mai multor ruși. Cereri de a dobândi cetățenie moldovenească prin această schemă au depus doi cetățeni conectați la Ilan Șor, printre care și soția fugarului arhitect al furtului miliardului. Ulterior aceștia s-au răzgândit.
Sara Șor, artista cunoscută cu numele de scenă Jasmin, s-a numărat printre primii cetățeni străini care au depus dosarele pentru cetățenie moldovenească. În 2019, în presă s-a vehiculat că Sara Șor participă la Programul de obținere a cetățeniei prin investiție, iar Ilan Șor a confirmat acest lucru într-o postare pe Facebook.
„Soția mea iubește Moldova. Are dreptul și moral și juridic, în calitate de soție a unui cetățean al R. Moldova, să pretindă la cetățenie. Soția mea este o artistă cunoscută, o persoană independentă și asigurată material, de aceea, dacă va dori să investească în țara noastră, atunci o va putea face indiferent dacă va obține sau nu cetățenia. Eu sunt fericit că soția mea a decis să primească cetățenie R. Moldova împreună, alături de cetățenia Rusiei”, a comentat Ilan Șor.
Fostul concesionar al aeroportului, solicitant de cetățenie
Un alt pretendent la cetățenie moldovenească contra investiții a fost miliardarul rus Andrei Goncearenko, de asemenea apropiat lui Ilan Șor. Acesta era proprietarul firmei „Komaskavia”, cea care administra prin „Avia Invest” Aeroportul Internațional Chișinău. La fel ca și Sara Șor, Goncearenko și-a retras dosarul din Programul de cetățenie, lucru confirmat anterior și de fostul președinte Igor Dodon.
Igor Dodon: „Acest așa-numit investitor are probleme mari în Rusia și a depus actele pentru a primi cetățenia Moldovei pe timpul lui Plahotniuc, din cauza faptului că are probleme mari în Rusia. Și a încercat să se legalizeze în Moldova, pentru ca de aici, cu pașaport moldovenesc, să se deplaseze mai departe. Dar nu a reușit, pentru că s-a schimbat guvernarea”, a declarat Dodon în cadrul unei emisiuni televizate.
Andrei Goncearenko a devenit milionar în anii 90 având afaceri în domeniul transportului și prelucrării lemnului. Între anii 2002 și 2013 a fost director la „Gazprom Invest Yug” - companie fiică a gigantului Gazprom. A revenit în business, având în prezent afaceri în domeniul construcțiilor.
Goncearenko a fost beneficiarul unei companii din Rusia care în toamna anului 2022 a cumpărat posturile de televiziune „Primul în Moldova” și „Accent TV”, asociate socialiștilor.
Cel de-al treilea dosar retras a fost al rusoaicei Ana Tiutaeva, o tânără care lucrează în Emiratele Arabe Unite. Potrivit informațiilor pe care le-am identificat pe internet, Ana Tiutaeva este manager pe dezvoltarea afacerilor în cadrul companiei „AAL Group” din Emirate, specializată în producerea și reparația aparatelor de zbor.
Noul cetățean moldovean cu imperiu în domeniul jocurilor de noroc
Programul R. Moldova de acordare a cetățeniei prin investiții a fost atractiv nu doar pentru ruși, ci și pentru personaje controversate de peste Ocean. Doi cetățeni ai Statelor Unite au decis să-și cumpere pașapoarte moldovenești.
Prin decretul președintelui Igor Dodon, semnat pe 2 noiembrie 2020, a devenit cetățean al R. Moldova Shawn Andre Scott, un american fondator a peste 60 de companii. Cele mai mari afaceri le are în domeniul jocurilor de noroc. Spațiul online abundă în informații despre activitatea dubioasă a lui Andre Scott, catalogat drept un „personaj controversat”, cu tranzacții suspecte și implicare în scandaluri de corupție în diferite state.
În dosarul depus la Chișinău, pentru achiziția de cetățenie moldovenească, Shawn Andre Scott s-a prezentat ca director executiv al companiei „Bridge Capital”. Firma este înregistrată pe insula Saipan, parte a Insulelor Mariane din Pacific. Compania este specializată în investiții și oferirea unor împrumuturi pentru firme aflate în dificultate. Pe site-ul său, „Bridge Capital” se laudă că oferă consultanță unor companii cu activitate în domeniul imobiliar și servicii bancare și are clienți în SUA, Hawai, Cambodgia, Thailanda, Macao, Portugalia și Bulgaria.
În articolele scrise în presa americană, „Bridge Capital” este catalogată ca fiind o companie cu risc ridicat și cu investiții în domeniul jocurilor de noroc. Iar Shwan Andre Scott este numit o „figură controversată”.
„Washington Post” a scris că Andre Scott și-a început cariera în domeniul jocurilor de noroc în anul 1994 și a reușit să dezvolte zeci de afaceri în domeniu. A deschis cazinouri la hoteluri din Las Vegas, baruri de video poker în Louisiana și Carolina de Sud și a investit în piste pentru curse de cai în New York și Maine. Autoritățile din 5 state au refuzat să-i ofere licență lui Shwan Andre Scott în domeniul jocurilor de noroc, după ce au identificat în schemă mai multe offshore-uri, parteneriate ascunse și gestionări financiare frauduloase. Sursa mai scrie că Scott a avut probleme cu autoritățile din Combodgia, Thailanda și Republica Laos unde a investit în jocuri de noroc.
Cetățenie bulgară obținută printr-un program similar
Cu doi ani mai devreme de a aplica pentru cetățenie moldovenească, Swaun Andre Scott a obținut cetățenia Bulgariei, în cadrul unui Program similar de cetățenie contra investiții. În Bulgaria, cetățeniile au fost oferite contra unui cost de cinci ori mai mare față de cel din R. Moldova. Un solicitant trebuia să investească un milion de leve, echivalentul a jumătate de milion de dolari. Programul a fost anulat în 2022, după ce și deputații bulgari au abrogat legea cetățeniei prin investiții.
Cel de-al doilea american care și-a depus dosarul în 2019 pentru obținerea cetățeniei R. Moldova este Kevin Robl William, fondatorul mai multor companii din Statele Unite specializate în producerea filmelor și activități de divertisment. Cea mai importantă companie a sa este „Production Capital”, cu sediul într-un oraș din California.
Chinezii s-au plâns la tribunal că au fost fraudați de 234 de milioane de dolari de către Kevin Robl și un alt producător american de filme Remington Chase, care au luat multiple împrumuturi din numele firmei din China. Studioul „Base Media” din China s-a adresat după ajutor și la FBI, iar autoritățile chineze au inițiat o anchetă proprie ce vizează această fraudă. Locul aflării lui Remington Chase și Robl Kevin nu este cunoscut, scrie presa americană.
Potrivit surselor Cutiei Negre, dosarul depus în 2019 de Robl Kevin în cadrul Programului cetățenie prin investiție din R. Moldova se află încă la etapa de procesare. Procedura nu a fost finalizată, deoarece americanul nu este de găsit.
Giuvaergiu fugar din India după o fraudă de miliarde
Printre solicitanții de „pașapoarte de aur” moldovenești s-a regăsit și un giuvaergiu, implicat într-un scandal monstru în India. Vishal Jatin Mehta se află astăzi în căutare internațională pentru fraudă bancară de proporții. Bărbatul și-a retras cererea din Programul cetățenie moldovenească prin investiții.
Vishal Jatin Mehta este fondatorul a câtorva companii mari producătoare de bijuterii de lux. În urmă cu 10 ani, acesta a obținut împrumuturi și garanții de la 15 bănci din India pentru a lua lingouri de aur în valoare de peste un miliard de dolari de la mai multe bănci de lingouri din Africa, Scoția și Anglia. Pretextul invocat a fost de a produce bijuterii pentru clienți din Dubai.
Ulterior, businessmanul a anunțat că nu va putea returna împrumuturile pentru că ar fi fost mințit de arabi, iar firmele din Dubai care au cumpărat bijuteriile ar fi falimentat. Ancheta procurorilor a arătat că de fapt firmele au fost fictive, iar banii au fost transferați de Jatin Mehta în offshore-uri.
Din 2016, Vishal Jatin Mehta și familia sa sunt fugari din India, unde sunt cercetați penal pentru fraudă bancară. Pe plan internațional, aceștia sunt urmăriți de cele mai mari companii de recuperare a datoriilor - Kroll și Grant Thornton, contractate de băncile prejudiciate.
Mehta se ascunde acum la Londra. După lovitura dată în India, el și familia sa au obținut cetățenia Federației Sfîntul Kittis și Nevis. Acest stat insular mic are un program similar de cetățenie prin investiții.
Managerii unor companii de top din diferite state
Totuși, în cadrul Programului de cetățenie prin investiție din R. Moldova nu s-au implicat doar afaceriști controversați. Au primit pașapoarte moldovenești și oameni de afaceri cu o reputație bună, manageri ai unor companii de top din diferite state. Cutia Neagră PLUS vă dezvăluie câteva nume:
Echipa Cutiei Negre a încercat să ia legătura cu cei care au primit cetățenia R. Moldova prin investiție. Am trimis mesaje pe poșta electronică a companiilor în care aceștia activează și pe rețele sociale, dar nu am primit niciun răspuns.
Rusul cu aviz negativ de la SIS
În urma evaluării dosarelor depuse în cadrul Programului de Cetățenie prin Investiții au existat și câteva cazuri în care solicitanților le-a fost refuzată acordarea cetățeniei, fiind identificate riscuri. Într-un răspuns trimis la solicitarea Cutiei Negre, Serviciul de Informații și Securitate a precizat că a verificat 36 de solicitanți și a emis 3 avize negative.
„În două cazuri au fost stabiliți indicatori de insecuritate. Din acest motiv a fost considerată inoportună acordarea cetățeniei solicitanților respectivi. Într-un caz au fost relevați anumiți indicatori de insecuritate, în raport cu anturajul și relaționările solicitantului. În caz de confirmare sau materializare, puteau afecta securitatea națională. S-a lăsat la discreția Comisiei de examinare a dosarelor pentru obținerea cetățeniei de a lua sau nu în considerare avizul SIS. Serviciul a fost informat de către ASP că membrii Comisiei au decis respingerea cererii de dobândire a cetățeniei prin investiție a solicitantului respectiv. Drept urmare, acesta a depus o contestație. Comisia a solicitat reexaminarea dosarului, iar în urma verificărilor repetate, Serviciul a reconfirmat lipsa unor indici direcți de pericol sau risc pentru ordinea publică și securitatea statului”, a precizat Serviciul de Informații i Securitate.
Cutia Neagră a reușit să afle că unul dintre solicitanții căruia i-a fost refuzată acordarea cetățeniei R. Moldova este un om de afaceri din Federația Rusă - Ivan Karabanov. Acesta solicitase cetățenie și pentru soția sa și 3 copii minori.
Soția lui Karabanov este Anastasia Dronova, care se prezintă pe platforma Linkedin drept șefa Departamentului juridic al companiei „Gazprom Invest Yug”. Anterior a lucrat în mari companii din industria petrolului.
Femeia administrează și compania „Ligal Butic”, fondată de soțul său Ivan Karabanov. Potrivit datelor deschise din registrele din Rusia, firma are 6 angajați și prestează servicii de consultanță și asistență juridică în tranzacții imobiliare. În 2022, compania a avut un rulaj de aproape 24 de milioane de ruble, dar profit nu a avut. A înregistrat la final de an pierderi de 8 milioane de ruble, echivalentul a 130 de mii de dolari.
Despre Ivan Karabanov nu există prea multe informații în mediul online. Din registrul companiilor din Rusia, aflăm că acesta a fost administratorul mai multor firme fondate de societatea pe acțiuni „Grupa Ist Invest” din Rusia, toate cu activitate în domeniul imobiliar.
„Grupa Ist Invest” a fost implicată într-o tranzacție imobiliară scandaloasă ajunsă subiect de investigație al echipei lui Alexei Navalinîi. Este vorba despre vilele premierului rus Dmitri Medvedev. În anul 2010, „Grupa Ist Invest” i-a vândut 12 ha de teren lui Alișer Usmanov, unul dintre cei mai bogați oameni din Rusia. Acesta a construit acolo o vilă luxoasă și mai târziu i-a transmis-o gratuit, împreună cu 4 ha de teren unei fundații conduse de colegul de facultate al lui Medvedev. Jurnaliștii scriau că donația ar fi reprezentat de fapt o mită plătită de Usmanov lui Medvedev. Proprietatea avea o valoare de piață de 5 miliarde de ruble.
Cutia Neagră PLUS a reușit să afle și numele solicitantului care a contestat refuzul Comisiei de a-i acorda cetățenie. Este Fareș Al Mustafa, originar din Republica Arabă Siriană. Acesta lucrează în Emiratele Arabe Unite în calitate de consilier al companiei „Al Habtoor Group” - un mare consorțiu din Dubai, cu investiții de miliarde în construcţii, în domeniul auto, turism, sănătate și învăţământ.
Fareș Al Mustafa este profesor universitar și consilier religios la Moscheea Al-Farooq din Dubai. Bărbatul este foarte activ în mediul online, având conturi pe diverse rețele sociale unde publică predicile pe care le ține la moschee și filmulețe în care rostește mărturia de credință pentru convertirea în islam a unor femei din diverse state europene.
Fareș al Mustafa are legături cu R. Moldova cu mult înainte de a-și depune dosarul în cadrul Programului Cetățenie prin Investiție. În 2014, acesta a înregistrat la Chișinău o companie de consultanță în afaceri și management - „Eco Development”.
Firma sa a avut inițial adresa juridică pe str. Grădina Botanică 14/3, oficiul 307. O adresă cunoscută în spațiul public. Acolo și-au avut sediul oficial mai multe companii implicate în frauda bancară. Ulterior, „Eco Development” și-a schimbat adresa juridică într-un apartament înregistrat pe numele companiei situat în complexul de lux „Coliseum Palace” din sectorul Râșcani al capitalei.
În ultimii ani, compania nu a depus rapoarte financiare, dar în anii 2016-2017 declara pierderi.
Fareș Al Mustafa mai vine periodic pe la Chișinău. La finele lunii iulie, acesta a publicat pe Tik Tok un filmuleț în care apare plimbându-se pe malul iazului, într-un parc din sectorul Râșcani, chiar alături de complexul rezidențial în care deține un apartament. În filmuleț, bărbatul ține o predică și descrie dimineața ca fiind plină de frumusețe și iubire.
I-am scris un mesaj lui Fareș al Mustafa pe o rețea socială în care l-am întrebat despre legătura cu R. Moldova și intenția sa de a obține cetățenie moldovenească. Acesta ne-a răspuns că are un prieten la Chișinău care ne va oferi comentarii la subiect. Reporterul Cutiei Negre a telefonat la numărul transmis de Fareș al Mustafa.
„Prietenul meu chiar avea idei mari să investească în R. Moldova, împreună cu alți parteneri pe care voia să-i atragă să investească aici. Clar că ești mult mai asigurat când ești cetățean de asta a decis să aplice în Programul de cetățenie. El a fost de mai multe ori în Moldova. A cercetat piața. Avea intenția să investească în mai multe domenii: în agricultură - să exporte marfă sau chiar să aibă aici producere, în IT tot avea ceva idei. Dar după ce a văzut ce se întâmplă, clar că a pus tot pe pauză. Nu știu ce suspiciuni au avut autoritățile, nu știu care au fost motivele avizului negativ de la SIS, dar eu îl cunosc pe dl Fareș al Mustafa ca o persoană foarte onestă, profesor la universitate. Este consultant și face afaceri mari în Dubai. Este o persoană publică, participă la diverse emisiuni în Dubai. Autoritățile pot verifica orice informație despre el. Acum este în așteptarea deciziei de la Comisie. A investit și timp și bani, suma nu este mică. Încă în 2019 a depus actele în Programul de cetățenie și așteaptă și el să aibă o claritate”, ne-a spus bărbatul care s-a prezentat ca George.
Comisia de acordare a cetățeniei încă urmează să ia o decizie finală pe dosarul solicitantului din Dubai.
Va plăti Guverul despăgubiri de milioane de euro?
Legea care permitea acordarea cetățeniei prin investiție a fost abrogată de Parlament în vara anului 2020. Decizia a intrat în vigoare la 1 septembrie 2020, dar toate dosarele depuse urmau a fi procesate.
„Am mai îndeplinit o condiționalitate pentru a putea beneficia de cea de-a doua tranșă de finanțare din partea Uniunii Europene de aprobare a legii prin care a fost abrogată faimoasa lege care permitea vânzarea cu alte cuvinte a cetățeniei R. Moldova pentru investiție. A fost o lege păguboasă care nu a adus acel efect pe care l-au invocat la începuturi autorii. Nu am văzut o explozie de investiții și aflux de doritori de a obține cetățenia, în schimb a adus prejudicii de imagine R. Moldova, astfel creând posibilitatea pentru unele persoane de a intra pe ușa din spate în spațiul Shenghen. Cu alte cuvinte să obțină pașaportul R. Moldova și liber să poată circula pe teritoriul Uniunii Europene”, a declarat deputatul PAS, Igor Grosu, pe 18 iunie 2020 după ce a fost votată legea care a anulat Programul cetățeniei prin investiție.
Înainte de a abroga legea, Programul a fost înghețat o perioadă, iar reprezentanții Guvernului declarau că R. Moldova ar putea fi obligată să plătească despăgubiri enorme consorțiului de companii care dezvoltă proiectul, în contract fiind inclusă o clauză care prevede acest lucru.
Vadim Brînzan, ex-ministru al Economiei: „Sunt tot felul de cheltuieli de promovare, de deplasare, de publicitate la televiziuni, pe care ei deja le-au acumulat și dacă noi reziliem acest contract, atunci vom fi obligați să le plătim aceste cheltuieli. Eu nu am cifrele reale, dar e vorba de câteva milioane de euro”.
Ion Chicu, ex-premier: „Dacă se merge pe această cale o să fim atacați în instanță, în arbitraj, care trebuie să evalueze aceste despăgubiri. Dacă vă amintiți, în vara anului trecut, se vehicula o sumă de 3,5 milioane euro, care sunt bani mari”.
Cutia Neagră a încercat să afle de la compania „Henley Partners” dacă a cerut despăgubiri de la Guvernul R. Moldova după ce a fost sistat Programul în cadrul căruia era partner sau dacă intenționează să se adreseze în arbitraj. Reprezentanții firmei au răspuns într-un mesaj scurt pe email că nu oferă niciun comentariu la subiect, deoarece există un acord de confidențialitate.
La solicitarea Cutiei Negre, Ministerul Justiției a precizat că nu există în prezent litigii împotriva autorităților R. Moldova inițiate de firmele care au fost partenere în cadrul Programului de Cetățenie prin Investiție.
Pe de altă parte, Ministerul Dezvoltării Economice evită să spună clar dacă consorțiul de companii străine cere achitarea unor despăgubiri după sistarea contractului.
„Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării, de rând cu alte instituții ale statului, este antrenat într-un proces de negocieri cu Prestatorul, aferente obligațiilor contractuale ale părților. Negocierile au un conținut ce intră sub incidența clauzei de confidențialitate a contractului”, a motivat ministerul.
Fostul expert Transparency International Moldova, Veaceslav Negruța, consideră că autoritățile R. Moldova au luat o decizie corectă atunci când au anulat Programul Cetățeniei prin Investiții:
„Cert este că a fost o schemă care ne-a adus costuri de imagine ca stat, decât beneficii financiare. Dacă era o mașinărie pe bandă rulantă cu mulți cetățeni care își iau această cetățenie de Moldova, riscul ar fi devenit și mai mare și mai evident și atunci poate R. Moldova avea să fie lipsită de dreptul de regim liberalizat de vize. Atunci noi toți ca cetățeni ai R. Moldova avea să pierdem mai mult decât câștigam ca și buget, ca și economie. Din punctul meu de vedere s-a meritat efortul de a opri această mașinărie. Chiar dacă inițial a fost prin suspendare, iar ulterior legea a fost anulată, cu certitudine asta a fost exact decizia de care avea nevoie R. Moldova. Și e bine că așa s-a terminat. Are de câștigat R. Moldova că schema s-a oprit”.
În cadrul Programului Cetățenie prin investiție au primit pașapoarte moldovenești 52 de persoane - 20 de solicitanți principali și membrii de familie ai acestora, potrivit informației oferite de Agenția Servicii Publice la cererea Cutiei Negre.
Solicitanții de cetățenie au vărsat în Fondul de Dezvoltare Durabilă 2,4 milioane de euro. La etapa de procesare mai sunt patru dosare. Dacă cererile solicitanților vor fi aprobate, statul urmează să încaseze încă 385 de mii de euro.
/Cutia Neagră PLUS/ Amenințarea permanentă: Țintele și nălucile propagandei anti-NATO în Moldova
/VIDEO/ Cutia Neagră PLUS: Baronii gazului ieftin sunt din anturajul lui Dodon și Plahotniuc. Cinci firme anonime câștigă milioane
Cutia Neagră PLUS: Dosarul de îmbogățire ilicită pe numele ex-președintelui Parlamentului, Andrian Candu a ajuns pe linie moartă
