/LIVE TEXT/ Război în Ucraina, ziua 735: Drone asupra Odesei și bombardamente în regiunea Sumî. Tiraspolul cere „protecția Rusiei”

investigații

/VIDEO INVESTIGAȚIE/ PR politic din bani publici! PP Șor a împărțit bătrânilor din raionul Orhei produse cumpărate din bugetul Consiliului Raional

24 ianuarie 2022, ora 11:32

Partidul Șor face acte de binefacere din banii statului. O decizie a Consiliului Raional Orhei de acordare a unor pachete sociale pentru 8200 de bătrâni din raion s-a transformat într-o acțiune de PR politic cu implicarea activiștilor Partidului Șor și a deputaților formațiunii.

La 1 octombrie 2021, când se marchează Ziua Internațională a Persoanelor în Etate, deputata Partidului Șor, Marina Tauber,  a venit în plenul Parlamentului cu un mesaj de felicitare pentru vârstnici și o promisiune de un milion și jumătate de lei. 

MARINA TAUBER, deputată (01.10.2021): „Vrem să anunțăm despre inițiativa deputatului Ilan Șor care astăzi a intrat în vigoare prin eforturile echipei noastre din Consiliul Raional Orhei și anunțăm că la inițiativa aceasta astăzi au fost alocate un milion și cinci sute de mii de lei pentru aproape opt mii de persoane în etate din raionul și orașul Orhei”.

În aceeași zi, pe mai multe portaluri media, a fost publicat un comunicat de presă al Partidului Șor[1]  prin care se anunță că la inițiativa lui Ilan Șor, de Ziua Internațională a Persoanelor în Etate, Consiliul Raional Orhei a oferit ajutoare pentru aproximativ opt mii de pensionari. Articolele sunt marcate ca fiind publicitare și reproduc o declarație a deputatului fugar.

„Noi continuăm să facem tot ce ne stă în putință pentru binele acestor oameni. Dacă toți ar acorda ajutoare financiare vârstnicilor, am putea vedea mai des zâmbetele pe fețele vârstnicilor. Promit că voi face posibilul și imposibilul pentru a vă asigura un trai decent, care să vă asigure sănătate, bunăstare și respectarea drepturilor dumneavoastră”, a dat asigurări Ilan Șor.

Colete promise în octombrie și dăruite la sărbătorile de iarnă

Același mesaj se regăsește și pe pagina Partidului Șor , dar și pe site-ul oficial al Consiliului Raional Orhei. Contrar promisiunii mediatizate intens, bătrânii din Orhei nu au apucat însă în octombrie să primească ajutoarele făgăduite. Actul de asistență socială s-a produs doar în presă, iar în realitate, pachetele cu produse alimentare au ajuns la vârstnicii din raionul Orhei abia la sfârșit de an, cu ocazia sărbătorilor de iarnă. 

Pachetele cu produse au fost marcate cu stichere cu numele Consiliului Raional Orhei. Cu toate acestea, spun mai mulți bătrâni cu care a discutat reporterul Cutiei Negre,  în multe cazuri pachetele au fost livrate beneficiarilor de membri ai Partidului Șor, din partea formațiunii politice.  Acest lucru s-ar fi întâmplat și în satul Step-Soci, unde primara este membră a Partidului Șor.

Locuitor al satului Step-Soci:

 „- Când ies, mă uit, vine mașina primăriei. Deschide ușa și: „vino încoace”. Mă duc.

- Iată, ți-am adus un cadou.

 - De la cine-i, de la stat sau de la Șor?

 - Da pe mata ce te interesează, ți-o dat mult Maia Sandu?

- Așa, da pe mine m-o înghimpat, știți? Și eu am spus: nu iau cutia că nu știu de la cine-i. Voi ziceți că de la Șor și eu nu vreau să iau din partea lui Șor și gata. Că Șor ne-a pus lumină, de pe al cui spate a pus lumina atâtea sate? El să aibă ferme, uzine, ar avea parale.

 - Dacă vă spuneau că este din partea Consiliului Raional Orhei, ați fi luat acest cadou? Ca să-l voteze mai mult pe Șor. Șor de mult trebuia să șad la pușcărie.

Locuitoare a satului Step-Soci: „Eu m-am gândit așa, în felul ista, că dacă trebuie să te iscălești, înseamnă că iscăliturile merg în altă parte. Pe cutie era scris Consiliul Raional Orhei, dar de ce ei spun că de la domnul Șor, asta nu pot să vă spun”.

Și pe pagina de Facebook a Primăriei comunei Step-Soci , găsim o postare care se referă la acordarea acestor ajutoare sociale. Mesajul conține cuvinte de mulțumire la adresa lui Ilan Șor: „Din partea beneficiarilor au fost multe cuvinte de mulțumire, recunoștință și urări de sănătate pentru liderul partidului Ilan Șor, Consiliului Raional Orhei și întreaga echipă a Partidului Politic Șor”.

 

Am întrebat-o pe primara comunei cum explică acest lucru.

SVETLANA JOSAN, primara comunei Step-Soci: „-Pe pagina primăriei este scris la inițiativa lui Ilan Șor, la inițiativa echipei Ilan Șor, dar din banii publici, din banii Consiliului Raional.

 - Cine le-a dus acasă?

-        Le-am dus acasă și eu. Chiar eu am repartizat. 

-        Avem voci care spun că persoanele care le-au dus cadourile acasă au spus că sunt din partea Partidului Șor.

- Nu știu, la noi nu poate să fie așa ceva. Fiecare cum a înțeles. Dacă s-a spus poate că la modalitatea asta, că la inițiativa echipei Șor. Da, într-adevăr este așa. Și deja Consiliul Raional, mijloacele publice.

- Ați avut persoane care au refuzat cadoul?

- Nu cunosc. În orice caz eu n-am avut așa oameni. Poate, mă rog, toți suntem oameni și se mai întâmplă, o doamnă a spus că este supărată pe mine și de la mine nu ia cadoul”.

Întrebată ce crede despre faptul că Partidul Șor anunță pe site-ul său că ajutoarele sunt de la liderul partidului, primărița a răspuns că nu crede că este adevărat.

SVETLANA JOSAN, primara comunei Step-SocI: „Eu mă gândesc că e o  aberație fiindcă la concret banii sunt de la Consiliul Raional. Eu ca primar cunosc lucrul acesta și cred că toți primarii din raion știu că banii sunt de la Consiliul Raional. Mă bucură un fapt, că în Moldova câte raioane avem, 32 sau 33 și doar un consiliu raional a putut să-și aranjeze așa finanțele ca  să susțină persoanele date.  

În orașul Orhei, cutii cu produse alimentare, la sfârșit de an, au primit peste 2480 de bătrâni trecuți de 70 de ani. La fel ca și cei din Step-Soci, cei din Orhei, cu care a discutat reporterul Cutia Neagră PLUS, spun că pachetele au fost oferite de oameni din partid.

Locuitoare a orașului Orhei : „Știu că este curatorul ista în Partidul Șor care e în mahală la noi, o familie. Și când o venit dumnealui și mi-o adus. Eu numai l-am întrebat, da soția dumneavoastră știu că e în Partidul Șor, ea trebuia să-mi aducă, da el spune: soția e pe alt sector, da eu îs responsabil de sectorul acesta.

-        Și v-ați semnat pe vreo listă?

-        Nu, nu, nu.

-        Ne spuneți și ce conținea cutia cu produse?

-        Două pachete de făină de două kg, un litru de ulei, un kg de hrișcă, un kg de orez, 4 kg de crupe diferite, un kg de zahăr, și iată cam atât, era plină cutia, așa nu era loc deloc, tot plin era.

Și ceilalți beneficiari din orașul Orhei au primit cutiile cu produse din mâinile activiștilor care i-au asigurat că darurile vin de la partidul condus de Ilan Șor. Unii au încercat să racoleze noi membri, invitând oamenii la sediul partidului pentru discuții.

Locuitor al orașului Orhei : „Au împărțit cutiile brigadirii de la Șor pe tot orașul”. 

Locuitoare a orașului Orhei: „Eu mă apropii de mașină, doamna care era la volan îmi zice: „Ce dna Urâtu, știu că sunteți de la Maia Sandu, vedeți că tot la noi veniți”? Da unde la noi, eu nu o cunosc pe doamna. Păi, la Partidul Șor, tot la Partidul Șor veniți. Da ce are una cu alta. Eu am înțeles că asta e din fondul din bugetul raional, n-are nimic. După ce ea spune: „Trec sărbătorile și hai o să intrați la noi, o să mai vorbim, avem și noi nevoie de persoane”.

Locuitoare a orașului Orhei: „Eu înainte de a veni să iau pachetul m-am interesat de unde vin ajutoarele, fiindcă eu de la Partidul Șor n-am fost nici la un magazin, nici la o farmacie, nici nu cunosc pe nimeni. De asta, eu mai întâi m-am interesat de unde vin, dacă de la primărie, de la Consiliul Raional, am crezut că merită să-l iau,  la urma urmei am împărțit cu altcineva, cu cei care am știut că au nevoie poate mai mult de câte ceva din produsele celea. Și iată ăsta a fost comentariul  că degeaba voi spuneți că de la consiliu. De unde așa minciuni ați luat? Zic: Nu-i minciună, eu știu precis că vine printr-o hotărâre a Consiliului Raional. Ei, lăsați că sunt niște minciuni, asta tot Partidul Șor, prin Partidul Șor tot se face”.

Marina Tauber neagă

Am contactat-o pentru o reacție pe deputata Partidului Șor, Marina Tauber, ca să ne explice dacă a folosit sau nu formațiunea resurse administrative în acest caz.

MARINA TAUBER, vicepreședintă Partidul Politic “ȘOR”, deputată: „Eu cred că dumneavoastră aveți informația greșită și dacă aveți careva dovezi că așa s-a întâmplat atunci o să discutăm mai departe”. 

GABRIELA MÎNZĂTEAN, șefa Direcției Generale Asistență Socială și Protecția Familiei Orhei: „Ceea ce s-a dat acuma în prag de iarnă a fost aceea  de la 1 octombrie. Suma a fost mare și avem foarte mulți pași de respectat  începând cu tenderul și de accept din partea Ministerului Finanțelor, o durat aproape trei luni de zile. Ideea a venit din partea partidului, dar asta n-a dat partidul dar a dat Direcția Generală Asistență Socială în conlucrare cu Consiliul Raional deoarece noi suntem în subordinea lor”.

La rândul său, consilierul independent din Consiliul Raional Orhei, Sergiu Aga, afirmă că prin acțiunile sale Consiliul Raional face campanie electorală Partidului Șor. 

SERGIU AGA, consilier independent în Consiliul Raional Orhei: „E un caz regretabil în care autoritățile publice locale din păcate confundă bugetul local cu punga unui partid. .. Sunt lucruri care într-adevăr degenerează din perspectivă democratică atâta timp cât iată transparența nu este la ea acasă aici în Orhei. Și asta nu doar din perspectivă politică, nu facem politică, ci avem de luptat într-adevăr cu administrația publică locală care dă posibilitatea unui anumit partid să facă propagandă electorală 366 de zile în timp de un an, în fiecare zi de la o alegere la alta. Nu aș avea nimic împotriva Partidului Șor, cât aș avea mai mult împotriva administrației publice locale care dă asemenea perspective unui partid efectiv să vicieze toate principiile și valorile democratice”.

Cutia Neagră a stabilit că în localitățile din raionul Orhei, acolo unde primarii nu sunt membri ai Partidului Șor, bătrânilor care au primit ajutoare la sfârșit de an nu li s-a spus nimic despre aportul lui Ilan Șor. În Peresecina, cutiile cu produse alimentare au ajuns la 505 beneficiari. Unii au primit coletul la domiciliu, alții au ridicat cutia cu produse de la primărie și nimănui nu i s-a spus că acestea ar fi oferite de vreun partid politic.

VALENTINA BUZU, primara satului Peresecina: „ Coletele pentru sărbătorile de iarnă au fost oferite de către Consiliul raional Orhei. Noi, administrația publică locală am avut doar ca obligațiune întocmirea listelor pe care le-am prezentat Consiliului raional. Secretarul consiliului local având acces la baza de date din registrul persoanelor fizice a selectat toate persoanele de 70 de ani și mai mult ... 505 persoane au beneficiat de aceste produse alimentare.

-        Aceste persoane au primit coletele acasă sau cum le-ați repartizat?

-        Dat fiind faptul că sunt mulți, o parte le-am distribuit la persoane care nu pot să se prezinte la primărie, iar persoanele care au avut o posibilitate să vină la primărie le-am oferit de la primărie coletul. 

Cum au fost alocați banii din bugetul raional

Istoria ajutoarelor sociale oferite bătrânilor din Orhei mai are însă o problemă. Modul în care au fost alocați banii din bugetul raional, ori aceste achiziții nu au fost prevăzute în buget. Printr-o decizie din 5 noiembrie, la o lună după ce presa a trâmbițat despre ajutoarele oferite cu suportul lui Ilan Șor vârstnicilor, Consiliul Raional Orhei a alocat Direcției Generale Asistență Socială și Protecția Familie 874 de mii de lei[8]  pentru acoperirea cheltuielilor privind organizarea și funcționarea Serviciului asociat cantinelor de ajutor social.

Gabriela Mînzătean, șefa acestei direcții, susține că  pe motiv că astfel de cantine sociale nu mai sunt, acești bani au fost folosiți pentru achiziționarea cutiilor cu produse alimentare. Întrebată de unde sunt ceilalți bani, funcționara a spus că restul au fost compensați de consiliu.

GABRIELA MÎNZĂTEAN, șefa Direcției Generale Asistență Socială și Protecția Familiei Orhei: „O parte din bani au fost din serviciul nostru, restul, în baza listelor care s-au primit a compensat consiliul. Cantinele sociale deoarece nu mai sunt banii noi putem să-i gestionăm și pentru pachetul social unic”.

Victor Perțu, vicepreședintele raionului Orhei, susține că nu cunoaște prea multe detalii despre modul de alocare a banilor, dar s-a expus la general, confirmând că anume aleșii locali din partea Partidului Șor au votat decizia alocării fondurilor necesare pentru achiziționarea celor peste opt mii de colete cu produse alimentare.

VICTOR PERȚU, vicepreședinte al raionului Orhei:„Din câte cunosc, la general, o parte din sumă este alocată din fondul disponibil al Consiliului raional, o parte este din bugetul asistenței sociale, Direcția asistență socială. Alocarea acestor bani a fost votată de fracțiunea Partidului Șor din Consiliul Raional Orhei. Deci, alocarea banilor a fost inițiată de fracțiunea partidului din consiliu, nu este altceva, este, da, o inițiativă a fracțiunii Partidului Șor din Consiliul Raional Orhei”.

Același lucru îl susține și deputata Marina Tauber: „Noi n-am vorbit despre cadouri, noi am vorbit despre inițiativa domnului Ilan Șor și a fracțiunii noastre datorită căreia persoane în etate au primit susținerea din partea echipei noastre.-De unde provin cei un milion 420 de mii de lei?Sunt bani publici, care au fost alocați la inițiativa domnului Ilan Șor”.

Experții în drept electoral califică acest caz ca fiind un exemplu clasic de utilizare a resursei administrative de un partid politic.

 NICOLAE PANFIL, Directorul Programului Monitorizarea Proceselor Democratice, Promo-LEX: „La o primă analiză a acestui caz, putem constata că ar fi vorba de un abuz de resurse administrative despre utilizarea resurselor administrative. Este vorba de utilizarea imaginii și a resurselor din banii publici ai raionului Orhei în beneficiul Partidului Politic Șor, care se laudă în acest fel că a făcut careva binefacere.Deci este  problemă în acest sens prin faptul că iarăși, în consiliul raional sunt și alte partide reprezentate și nu este corect atunci când un partid abuzează de anumite resurse, având o majoritate în acel consiliu.

Totodată, aș vrea să menționez  că în prezent în Parlament există un proiect de lege care a fost votat deja în prima lectură despre înăsprirea pedepselor pentru finanțarea ilegală a partidelor politice și a campaniilor electorale. ... În acel proiect de lege este oferită inclusiv o definiție mult mai clară, mult mai exhaustivă a ceea ce înseamnă resurse administrative. Adica sperăm că în viitor, dacă va fi adoptat în lectură finală acel proiect de lege, astfel de situații vor fi mult mai ușor de identificat și de documentat inclusiv de către autorități pentru a le curma. Totodată, în proiectul respectiv nu avem o acoperire pentru situațiile de acest gen care au loc în afara perioadelor electorale. Proiectul de lege se oferă strict la perioada campaniilor electorale și din acest considerent chiar și noi am recomandat la etapa de consultări publice că ar fi necesar în respectivul proiect să fie prevăzut situațiile sau să fie acoperite inclusiv situațiile când partidele fac abuz și în afara perioadei.

La momentul de față nu cred că poate fi o sancțiune pentru această faptă pentru că, cum spuneam, ea a avut loc în afara perioadei electorale. Singurii care pot sancționa într-un fel sau altul un partid sunt cetățenii și care  pur și simplu trebuie informați obiectiv despre aceste fapte”.  

Firma care a livrat produsele alimentare, implicată în scandaluri

 Și ultimul detaliu. Produsele incluse în cutiile cu ajutoare sociale au fost livrate de o companie implicată într-un mare scandal în urmă cu cinci ani, când a fost acuzată că a livrat produse alimentare alterate mai multor grădinițe din Chișinău. Compania a oferit cel mai bun preț la licitația organizată de Consiliul Raional Orhei pentru pachetele sociale destinate bătrânilor.

La licitația publicată pe 26 octombrie au fost depuse trei oferte, iar câștigătoare a fost oferta SRL Lovis Angro. Compania a fost implicată în 2016 într-un mare scandal după ce s-a constatat că aceasta livrase produse alterate mai multor grădinițe din Capitală. Pe numele administratorilor companiei au fost pornite dosare penale, iar instituțiile de învățământ au reziliat contractele cu agentul economic. 

Între timp, compania și-a rezolvat problemele din justiție și continuă să participe la licitații organizate de instituții publice. Potrivit datelor Agenției Achiziții Publice, doar în primele două săptămâni ale anului curent, firma a semnat 26 de contracte în valoare de peste 5 milioane de lei.

/VIDEO/ Poliția a reținut un presupus traficant de droguri, după o filmare TV8. De ce ni s-au plâns locatarii unui bloc
/VIDEO/ Poliția a reținut un presupus traficant de droguri, după o filmare TV8. De ce ni s-au plâns locatarii unui bloc
Moldoveanul care a snopit în bătaie o tânără la București este luptător MMA. Cum și-a justificat violența
Moldoveanul care a snopit în bătaie o tânără la București este luptător MMA. Cum și-a justificat violența
Așa-numitul Congres de la Tiraspol, o încercare de victimizare? Cașu: „Ne dăm seama că e ceva organizat de cineva de sus”
Așa-numitul Congres de la Tiraspol, o încercare de victimizare? Cașu: „Ne dăm seama că e ceva organizat de cineva de sus”
/ULTIMA ORĂ/ Concursul pentru funcția de procuror general a fost anulat. Președintele CSP: „S-a depistat o discrepanță majoră”
/ULTIMA ORĂ/ Concursul pentru funcția de procuror general a fost anulat. Președintele CSP: „S-a depistat o discrepanță majoră”
/ULTIMA ORĂ/ Stoianoglo, achitat în dosarul pentru depășirea atribuțiilor de serviciu. Primele declarații ale ex-procurorului general
/ULTIMA ORĂ/ Stoianoglo, achitat în dosarul pentru depășirea atribuțiilor de serviciu. Primele declarații ale ex-procurorului general

investigații

/VIDEO/ Ultimul tun la „Air Moldova”! Cum planifică Ilan Șor să mai scoată bani din companie? Amicul său din Rusia, printre creditori

19 februarie 2024, ora 07:30

Pusă pe brânci prin datorii acumulate artifical, „Air Moldova” este ținta unei noi lovituri marca Ilan Șor. Fugarul, condamnat penal pentru furtul miliardului, a pus la cale încă o schemă prin care să scurgă din fosta companie de stat până la ultimul bănuț. Schema, tradițional, implică doi judecători, un administrator provizoriu, niște creditori - tot firme ale casei, dar și un plan de restructurare a companiei aeriene. Acest plan, ținut în mare secret, a ajuns în posesia echipei Cutia Neagră PLUS. Am investigat timp de câteva luni cum își duce Șor spre îndeplinire planul loviturii de grație asupra „Air Moldova”. Astăzi, vi-l prezentăm într-o nouă anchetă. Iar dacă sunteți cumva unul dintre clienții care au cumpărat bilete la curse anulate ale „Air Moldova”, aflați ce șansă aveți să vă recuperați banii.

În februarie 2023, la toate televiziunile din R. Moldova răsunau aproape în fiecare zi știri despre curse avia anulate de „Air Moldova” și pasageri supărați care nu puteau ajunge la destinație.

La 2 mai 2023, operatorul aerian a anunțat că a identificat o soluție pentru a evita falimentul. Va restructura compania! Ar fi găsit potențiali investitori gata să pompeze 50 de milioane de dolari, iar activitatea „Air Moldova” ar putea fi reluată peste chiar 3 zile după ce instanța de judecată ar fi acceptat  planul de restructurare.

De-atunci, s-a scurs aproape un an, iar în judecată procesele s-au împotmolit. S-a ajuns la o situație cu totul neobișnuită. Pe rolul Judecătoriei Chișinău, sediul Central, s-au pomenit în paralel două dosare ce vizează „Air Moldova”. Unul viza inițierea procedurii accelerate de restructurare, cerută de companie. Asta înseamnă că „Air Moldova” vrea să-și reia activitatea și trebuie să negocieze cu toți creditorii reeșalonarea datoriilor. În această procedură, bunurile pe care le deține compania nu pot fi executate silit.

În cel de-al doilea dosar s-a cerut intentarea procesului de insolvabilitate în privința „Air Moldova”. Cererea a fost depusă de o persoană fizică căreia operatorul aerian îi datorează o sumă mică de bani. Într-un proces de insolvabilitate, administratorul special, numit de instanța de judecată, realizează o inventariere totală la companie și analizează toate tranzacțiile și contractele care s-au semnat în ultimii trei ani. Dacă se constată incapacitatea de plată, atunci poate fi demarat procesul de lichidare a companiei. Într-o asemenea procedură, bunurile agentului economic sunt vândute, iar din banii încasați se achită datoriile către creditori.

Două dosare la judecată, în același timp

Explicăm cum s-a produs încurcătura cu cele două dosare paralele la Judecătoria Chișinău, Sediul Central. 

La 29 aprilie 2023, creditorul Veaceslav Petrov, care avea de încasat o mie de euro de la „Air Moldova” pentru un zbor anulat, a mers la un Oficiu Poștal și a trimis către judecătorie o cerere prin care solicita intentarea procesului de insolvabilitate al companiei aeriene. Scrisoarea a ajuns în Cancelaria judecătoriei abia la 10 mai, iar cererea lui Petrov a fost distribuită în următoarea zi judecătorului Gheorghe Mîțu.

În timp ce scrisoarea lui Petrov era „pe drum”, la 2 mai „Air Moldova” a depus direct la judecătorie cererea privind inițierea procedurii accelerate de restructurare. Iar dosarul i-a fost distribuit judecătorului Alexandru Ceban.

Potrivit legislației, dacă cererea de chemare în judecată se transmite prin intermediul poștei terestre, atunci ziua depunerii cererii se consideră ziua în care a fost predat plicul la poștă și nu ziua în care acesta a ajuns în Cancelaria Judecătoriei. Rezultă că cererea creditorului Petrov avea prioritate, pentru că a fost depusă mai înainte de notificarea „Air Moldova”.

Contrar la ce spune legea, cererea lui Petrov a fost din start respinsă. Bărbatul s-a adresat la Curtea de Apel care a restituit cauza în instanța de fond. Iar pe 11 iulie 2023, judecătorul Gheorghe Mîțu a admis cererea spre examinare. Administrator provizoriu la „Air Moldova” a fost numit Lilian Ciobanu.

Peste trei zile, la 14 iulie 2023, judecătorul Alexandru Ceban  a admis și cererea „Air Moldova” privind intentarea procedurii accelerate de restructurare. Administrator provizoriu a fost numită Irina Selevestru.

Astfel, în judecată au ajuns să se desfășoare în paralel două procese, iar „Air Moldova” să aibă concomitent doi administratori provizorii.

Judecătorul Alexandru Ceban, care a dat curs cererii „Air Moldova”,  a refuzat să comenteze situația, motivând că nu poate face declarații atâta timp cât dosarul se află pe rol.

Creditor cu 50 milioane lei, împotriva restructurării „Air Moldova”

La cererea lui  Petrov privind declararea insolvabilității companiei „Air Moldova” au cerut să să alăture și alți creditori. Printre ei, pilotul Nicu Berla și compania sa din România „Aerro Direkt”. Aceasta a prestat pentru „Air Moldova” servicii de chirie a unui avion cu tot cu echipaj.  „Aerro Direkt” și Berla solicită de la „Air Moldova” achitarea unor datorii de circa 50 de milioane de lei și sunt împotriva procedurii de restructurare inițiată de „Air Moldova”.

La judecată, avocatul „Aerro Direkt”, Andrei Mandraburcă, i-a cerut explicații administratorului provizoriu al companiei.

„De ce în lista creditorilor afectați de planul debitorului se regăsesc doar 15 companii, care urmează să voteze planul? Ceilalți nu sunt afectați, inclusiv și „Aerro Direkt”. „Aerro Direkt” având o creanță nu este afectată de planul pe care l-ați propus dvs și asta este o justificare pentru care noi contestăm acel plan, fiindcă nu ne este clar, nu este legal din punctul nostru de vedere, nu a fost coordonat cu noi și discutat.  Trei: se intenționează ca acest plan să fie votat fără acordul nostru, fără ca noi să avem posibilitatea să participăm la această votare sau, dacă participăm, prezența noastră să fie una pur formală, ceea ce permite procedura accelerată de restructurare, care a fost inițiată de debitor, din punctul nostru de vedere, cu rea-credință”.

La 19 decembrie 2023, judecătorul Gheorghe Mîțu a decis să respingă cererea lui Petrov. Astfel, intentarea procesului de insolvabilitate în privința „Air Moldova” a fost refuzată. Decizia a fost contestată la Curtea de Apel.

Andrei Mandraburcă: „De ce s-a ajuns la această situație? Sunt sau nu încălcări ce țin de activitatea curentă a întreprinderii? Este sau nu valabil faptul că sunt creanțe care au fost create artificial? Procedura clasică de insolvabilitate permite aceste pârghii, inclusiv creditorilor, de a solicita nulitatea anumitor tranzacții, de a solicita atragerea la răspundere subsidiară, lucru care ar deveni imposibil pentru creditorii pe care eu îi reprezint, dar și pentru ceilalți creditori, dacă s-ar admite spre examinare cererea introductivă depusă de Air Moldova”.

Creditori afectați de plan, afiliați lui Șor

Între timp, s-au desfășurat ședințe pe dosarul de restructurare inițiat de „Air Moldova”. În instanță a fost depus pentru validare un tabel de creanțe și operatorul aerian a prezentat Planul procedurii accelerate de restructurare.

Curios este faptul că din miile de creditori pe care îi are, „Air Moldova” i-a selectat doar pe câțiva ca fiind afectați de planul de restructurare. O parte sunt companii afiliate lui Ilan Șor. Anume cu acești creditori s-a negociat planul de restructurare propus de „Air Moldova” și tot ei ar urma să-l voteze. 

Administratorul provizoriu al „Air Moldova” nu ne-a putut explica de ce au fost declarați afectați de plan doar câțiva agenți economici, în special cei conectați la Ilan Șor.

Reporter TV8: - Cum au fost selectați cei 15 creditori afectați dintr-o listă de mii de creditori?

Irina Selvestru: - Nu cred că pot să răspund la întrebarea respectivă, dar vă zic regula generală care este. Creditorul afectat este creditorul care primește în procedura falimentului mai mult decât ar primi într-o restructurare.

- Din mii de creditori chiar numai 15 sunt afectați și sunt cei care au cumva afiliere?

Irina Selvestru: - Nu cred că pot să răspund eu la întrebarea respectivă, pentru că nu eu i-am selectat.

„Air Moldova”, transmisă în gestiunea unei companii agricole

Cutia Neagră Plus a reușit să obțină o copie a Planului de  restructurare pregătit de „Air Moldova”. Pe aproape 60 de pagini, autorii descriu cum s-a ajuns în pragul falimentului și ce măsuri urmează să întreprindă pentru a relansa activitatea operatorului aerian.

Managementul „Air Moldova” propune de salvarea operatorului aerian să se ocupe …SURPRIZĂ… o companie agricolă. Argumentul autorilor planului este că această firmă agricolă ar dispune de mai multă tehnică și experiență. Din echipa de conducere vor face parte membrii Comitetului Creditorilor și administratorul, care vor fi asistați obligatoriu de un manager, un contabil și … un medic veterinar (!)

Planul confirmă că „Air Moldova” are în proprietate două avioane, dar ambele sunt fără certificate de navigabilitate și nu pot fi utilizate. Avioanele nu au efectuat niciun zbor din anul 2019. Surse de încredere au dezvăluit pentru Cutia Neagră că aceste avioane sunt parcate în afara țării și a fost vândut tot ce aveau mai valoros - de la motoare până la fotoliile pentru pasageri de la bordul avioanelor.

Potrivit planului de restructurare, investitorii sunt gata să cumpere aeronave noi, astfel încât „Air Moldova” să nu mai fie nevoită să închirieze. Așa se planifică reducerea cheltuielilor operaționale.

Planul mai prevede reeșalonarea tuturor împrumuturilor și datoriilor „Air Moldova” pentru 36 de luni și dobânzi „zero” pe toată perioada de executare a planului. Întregul proces de salvare a companiei ar putea dura 5 ani. Dacă nu se va reuși atingerea obiectivelor în acest termen, atunci va fi deschisă procedura de faliment.

Andrei Mandraburcă: „Considerăm că planul care se promovează este de fapt în detrimentul majorității creditorilor, inclusiv și în detrimentul clienților pe care îi reprezint. Nu am văzut o justificare economică sau anumite circumstanțe, cifre, analize, care ar permite într-adevăr să constatăm faptul că  acest plan este unul viabil și poate fi implementat. Pe de altă parte am văzut multe circumstanțe ce țin de faptul că se urmărește alt scop”.

Pe de altă parte, administratorul provizoriu al „Air Moldova” declară că are încredere în planul de restructurare accelerată care a fost propus.

Irina Selevestru: „Fiecare întreprindere are dreptul la viață, exact ca și un om care este bolnav. Are dreptul la viață indiferent de stadiul bolii pe care o are. Exact așa și întreprinderea are dreptul la viață și dacă nu voi avea eu încredere în ei, care sunt manager anticriză, atunci cine”?

Miza cea mare - ridicarea sechestrelor și vânzarea activelor

De unde totuși va lua bani „Air Moldova” pentru a-și relansa activitatea și a întoarce datoriile?  În afară de cele 50 de milioane de dolari, despre care spune că vor fi oferite de niște investitori misterioși, compania planifică să obțină sume importante de bani din înstrăinarea unor active,  în special imobile. Planul de restructurare prevede expres că procurorii vor fi obligați să ridice sechestrele de pe bunurile companiei, pentru ca acestea să poată fi vândute.

O atenție deosebită merită capitolul din planul de restructurare numit „Mecanisme de implementare”. Autorii scriu aici următoarele: „Prezentul plan va servi ca temei pentru debitor de a cere de drept ridicarea sechestrelor aplicate de Agenția pentru Recuperarea Bunurilor Infracționale pentru valorificarea liberă a activelor, în scopul redresării situației economice a întreprinderii”.

Asta îi îngrijorează cel mai mult pe unii creditori, că beneficiarii „Air Moldova” vor primi undă verde la vânzarea activelor și astfel vor scurge din companie ultimii bănuți.

Andrei Mandraburcă:„Planul prevede și  posibilitatea de a transmite bunurile din contul datoriei. Evident că Legea insolvabilității dă prioritate de a prelua bunurile din contul datoriei creditorilor majoritari”.

Cel mai mare creditor al „Air Moldova” este compania afiliată lui Ilan Șor - „Avia Invest”, cea care a avut în concesiune Aeroportul Internațional Chișinău. Astfel, „Avia Invest” va avea posibilitate să obțină cele mai valoroase imobile ale AIR Moldova din contul datoriilor.

Administratorul provizoriu al „Air Moldova” care a avizat planul de restructurare propus de operatorul aerian  a evitat să vorbească despre intenția de a-i obliga pe procurori să ridice sechestrele.

Irina Selvestru: - Nu pot să vă spun privitor la scoatere sechestrelor și nu știu dacă asta s-a discutat.

Reporter TV8: - Asta este prevăzut în plan ad-hoc, alb pe negru.

Irina Selvestru: - Inițial. când se vine la procedura accelerată  de restructurare, debitorul propune un proiect vag de plan care urmează a fi discutat. Planul final care urmează a fi votat la Adunarea Creditorilor va fi depus în instanță imediat după validarea creanțelor. Respectiv, vom vedea în acel plan final care sunt acele condiții rămase pentru a-l executa.

Reportr TV8: - Mizați pe proprietăți, pe activele care urmează a fi vândute? 

Irina Selvestru: - Nu pot să vă spun, pentru că nu eu voi implementa planul. Debitorul va implementa planul.

Imobilele „Air Moldova”, primite de la stat doar în gestiune economică

Am încercat să aflăm ce proprietăți are „Air Moldova”, în condițiile în care planul de restructurare prevede vânzarea unor terenuri și clădiri pe care încearcă să le scape de sechestrul procurorilor. Nu am identificat niciun imobil aflat oficial în proprietatea „Air Moldova”. Toate terenurile și clădirile pe care le administrează sunt în acte proprietate a statului și sunt oferite doar în gestiune economică. Pentru o parte dintre clădiri „Air Moldova” ar putea folosi tertipuri legale ca să le poată înstrăina.

În zona aeroportului, „Air Moldova” are în gestiune 5 terenuri cu o suprafață totală de 10 hectare. Potrivit actelor cadastrale, pe aceste loturi sunt  înregistrate 16 clădiri cu o suprafață totală de peste 8 mii de metri pătrați.

Pe cel mai mare teren, de peste 7 hectare, se află o parcare pentru avioane și câteva depozite. Aceste imobile, dar și un alt complex de clădiri din apropiere, sunt gajate la o bancă încă din anul 2015. 

Pe 30 de ari de teren se află o clădire de peste 600 de metri pătrați, unde își are sediul „Air Moldova”. Cea mai mare parte a clădirii este însă dată în chirie către Autoritatea Aeronautică Civilă, care plătește anual la „Air Moldova” circa un milion și jumătate de lei.  

„Air Moldova” mai are în gestiune un apartament de 62 de metri pătrați, situat într-un bloc locativ de pe bulevardul Dacia. Iar în apropiere are o clădire comercială de peste 800 de metri pătrați care a fost oferită în chirie. În prezent aici sunt mai multe magazine. Și această clădire a fost ipotecată la bancă.

Fostul sediu al agenției „Air Moldova”, unde compania vindea anterior bilete, este în acte tot proprietate a statului.  Imobilul este situat în centrul Chișinăului, pe bulevardul Negruzzi  și are o suprafață de peste o mie de metri pătrați. Astăzi, aici este încuiat. Într-o jumătate de clădire își desfășoară activitatea o companie care oferă mașini în chirie.

În imediata apropiere de fosta agenție se află un alt spațiu comercial de 337 metri pătrați, care este tot în gestiunea „Air Moldova”. Imobilul este gajat încă din 2010 la o instituție bancară.

Toate bunurile gestionate de „Air Moldova” au ajuns sub sechestrul procurorilor în anul 2019. Atunci au fost deschise mai multe dosare penale ce vizează procesul de privatizare a companiei aeriene, dar nici astăzi nu au o finalitate. 

Terenurile și clădirile sunt totuși în acte ale statului. Directorul Agenției Proprietății Publice se arată convins că „Air Moldova” nu le va putea înstrăina.

Roman Cojuhari: „Nu vedem nicio șansă pentru ca aceste terenuri să fie incluse în masa debitoare. În primul rând, terenurile nu au fost incluse în raportul de evaluare și în lista de inventariere în procesul de vânzare a companiei „Air Moldova”. Respectiv, aceste terenuri sunt în proprietatea statului. Clădirile, care sunt la Cadastru înregistrate cu drept de gestiune după „Air Moldova”, au fost incluse în raportul de evaluare. Dar ca orice proces de vânzare a unei companii ca și complex patrimonial unic, urmau să fie respectate un șir de proceduri. Aceste procese nu au fost finisate. Cu atât mai mult, asupra acestor clădiri au fost instituite interdicții de către organele de control. Agenția Proprietății Publice va face o solicitare către instanță să obținem acest plan de restructurare. Vom cere să fim și parte a procesului pentru a monitoriza să nu se întâmple abuzuri.   

Directorul APP a aflat de la reporterul Cutiei Negre despre prevederile planului de restructurare a AIR Moldova. Documentul nu a fost văzut deocamdată de oficialii de stat.

Roman Cojuhari dă asigurări că nicio clădire nu poate fi înregistrată ca proprietate „Air Moldova”. Cu toate acestea, autorii planului de restructurare punctează în document că: „Bunurile neînscrise în registrele publice vor fi înscrise, potrivit articolului 117 din Legea Insolvabilității, prin încheiere de constatare a faptelor cu valoare juridică”.

„Avia Invest”, cel mai mare creditor al „Air Moldova”

Tabelul definitiv al creanțelor creditorilor „Air Moldova”, prezentat în judecată în septembrie 2023, confirmă că „Air Moldova” a acumulat datorii de peste 2,2 miliarde de lei. În lista celor mai mari creditori se regăsesc tot companii ale lui Șor sau ale unor amici ai lui din Rusia. Aceștia ar urma să aibă prioritate la restituirea datoriilor. Miile de pasageri fraieriți de companie vor rămâne la coadă.

Tabelul de creanțe începe cu numele angajaților „Air Moldova” care au restanțe la salarii. În listă sunt incluse 263 de persoane cărora compania le datorează peste 37 de milioane de lei. Zeci de angajați trebuie să încaseze sume cuprinse între 300 de mii și un milion de lei.

Urmează datoriile „Air Moldova” la bugetul de stat. Compania datorează 8 milioane de lei Casei Naționale de Asigurări Sociale și aproape 5 milioane de lei Serviciului Fiscal de Stat.

Și-au depus creanțele și peste 400 de agenți economici. Printre ei, mai multe companii conectate la Ilan Șor și incluse în așa numita „listă neagră” întocmită de Serviciul de Informații și Securitate

Se regăsesc SRL-urile:  Aerofood, Vis Invest, Ground Avia Partner, DFM, Aeroport Handling și Avia Invest. Despre multe dintre ele Cutia Neagră PLUS a arătat anterior că au fost implicate în spălări de bani și alte ilegalități.

Compania Aeroport Handling, care deservește navele la sol, privatizată pe bănuți de Ilan Șor cu zece ani în urmă, solicită de la „Air Moldova” 78 de milioane de lei.

Iar cel mai mare creditor este „Avia Invest”, compania lui Șor care a administrat timp de 10 ani Aeroportul Internațional Chișinău, oferit în concesiune în 2013 și readus în gestiunea statului anul trecut. „Avia Invest” solicită o datorie de 708 milioane de lei de la „Air Moldova”.

Fostul administrator al aeroportului consideră că firmele lui Ilan Șor au aplicat o tactică de concurență neloială, atunci când au permis „Air Moldova” să nu achite pentru serviciile aeroportuare și de deservire a avioanelor, acumulând datorii enorme.

Constantin Vozian: „Este o sumă extrem de semnificativă pentru aeroport. Perceperea de la anumite companii a tarifelor și tolerarea datoriilor din partea altora este o practică neconcurențială. Alte companii aeriene evident că se simt defavorizate. Din momentul rezilierii concesiunii, statul nu a mai tolerat acumularea datoriilor aeroportuare așa cum s-a întâmplat în perioada concesiunii”.

Amicul lui Șor din Rusia cere bani de la „Air Moldova”

În tabelul de creanțe prezentat în instanță se regăsesc și creditori dubioși din Federația Rusă, de asemenea apropiați lui Șor. Omul de afaceri Serghei Lobanov cere de la „Air Moldova” jumătate de milion de euro, echivalentul a 10 milioane de lei. Serghei Lobanov a fost implicat și în alte scheme în R. Moldova.  

Acesta ar fi stat în spatele companiei „Veb Kapital” care a cumpărat în anul 2014 aproape 25% din acțiunile Băncii de Economii. Lobanov a fost acționar majoritar și la „Victoriabank” prin intermediul offshore-ului Insidown Ltd.

În 2014, compania cipriotă cumpărase acțiunile în pachete mici de la Veaceslav Platon. Ultimul a recunoscut anterior că Lobanov a fost doar un intermediar, iar beneficiarii tranzacției erau Vladimir Plahotniuc și Ilan Șor.  Aceste tranzacții sunt obiectul unor investigații în dosarul „Furtul miliardului”.

O altă companie a lui Serghei Lobanov „Arsenal Kapital” i-a împrumutat 27 de milioane de euro companiei „Avia Invest” a lui Șor pentru investiții în Aeroportul Internațional Chișinău.

Și o bancă din Federația Rusă - Nefteprombank, rămasă fără licență acum trei ani, inclusiv pentru suspiciuni de spălare de bani, cere de la „Air Moldova” 3,3 milioane de euro. Tot prin intermediul firmei sale „Arsenal Kapital”, Serghei Lobanov a fost acționar la această bancă.

În martie 2022, presa rusă scria că „Air Moldova” a fost obligată de o instanță de judecată din Moscova să achite Nefteprombank-ului 3,5 milioane de euro. După ce a câștigat primul litigiu, aceeași bancă a inițiat un nou proces în judecată pentru a recupera de la  „Air Moldova” o altă datorie de 1,2 milioane euro. 

Reprezentanții „Air Moldova” au vorbit în mai 2020, într-o conferință de presă, despre un credit luat de la o bancă din Rusia. Primul transfer a fost blocat o perioadă de autorități din motive de securitate.

Mariana Șargarovschi, juristă „Air Moldova: „La data de 15 mai 2020, banca comercială din Federația Rusă a transferat mijloacele de creditare în cuantum de 2 milioane de euro la contul companiei „Air Moldova”. Menționăm că transferul a fost posibil grație aprobării de către Banca Națională a Federației Ruse, dar și Băncii Naționale a Moldovei care s-au preocupat de rapoartele juridice bancare având și această obligație legală în fond”.

În lista creditorilor „Air Moldova” mai sunt companii din Federația Rusă, dar datoriile solicitate de acestea nu sunt atât de mari.

EUROCONTROL are de recuperat 5 milioane de euro

O sumă consistentă, de 5 milioane de euro, încearcă să recupereze de la „Air Moldova” Organizația Europeană de Siguranță a Navigației Aeriene. EUROCONTROL colectează taxele de navigație de la companiile avia din numele statelor care au semnat o  convenție internațională și ulterior transferă banii către întreprinderile de navigație aeriană a fiecărui stat.

Din suma solicitată de EUROCONTROL, 1,2 milioane de euro reprezintă datorii față de întreprinderea de stat MoldATSA, a precizat instituția pentru Cutia Neagră.

„Datoriile „Air Moldova” au fost formate pe parcursul trimestrului patru al anului 2022 și primul trimestru din 2023. Potrivit acordului EUROCONTROL, facturile pentru serviciile acordate de către companiile de navigație aeriană sunt scadente după 3 luni. EUROCONTROL este cea care negociază achitarea datoriilor. (...) Cu referire la restructurarea „Air Moldova”, MoldATSA a informat EUROCONTROL despre refuzul eșalonării creanțelor conform solicitării Air Moldova”, a informat întreprinderea de stat MoldATSA.

Întreprinderea de Stat Aeroportul Internațional Chișinău a înaintat creanțe de peste 100 de milioane de lei, dar „Air Moldova” a recunoscut numai 80 de milioane, confirmate prin acte contabile.

Constantin Vozian, ex-director ÎS Aeroportul Internațional Chișinău: „Marea parte a datoriei despre care discutăm noi acum, în proporție de circa 58 milioane lei a fost un împrumut, catalogat ca ajutor de stat, oferit de întreprinderea de stat Aeroportul Internațional Chișinău până la privatizarea „Air Moldova”, până la concesionarea activelor Aeroportului  Internțaional Chișinău. La care se adaugă peste 20 de milioane penalități și dobânzi de întârziere. Această sumă aferentă ajutorului de stat este în jur de 92 milioane lei. Se mai adaugă datorii legate de facturi, pentru că ÎS Aeroportul International Chisinău este entitatea care deține infrastructura legată de servicii comunale, electricitate, servicii de evacuare a deșeurilor, repsectiv pe facturi sunt datorii.

Zeci de milioane de euro „Air Moldova” datorează aeroporturilor din diferite state și unor firme de la care a închiriat avioane. De exemplu, companiile din grupul „SASOF AVIATION” din Irlanda, proprietare de aeronave, solicită peste 296 de milioane de lei.  Avocații acestor companii străine, prezenți la ședința de judecată, au refuzat să vorbească despre creanțele înaintate, motivând că nu au fost mandatați de clienți să discute cu presa.

Pasagerii sunt la coadă. „Air Moldova” le datorează 185 milioane lei

Printre creanțele acceptate de administratorul provizoriu al „Air Moldova” sunt doar câteva zeci înaintate de pasageri. Aceștia au la mână decizii de judecată prin care s-a dictat achitarea unor despăguburi pentru întârzieri sau zboruri anulate.

Într-o anexă la tabel au fost incluși separat pasagerii care dețin creanțe, dar nu au depus cereri de validare. Acestea sunt cu titlu provizoriu. Suma datoriilor către acești pasageri depășește 185 de milioane de lei.

Pentru a-și întoarce banii, unii pasageri și-au unit forțele și au apelat la companii specializate care să lupte în instanțe pentru a obține despăgubiri de la „Air Moldova”. De exemplu, o companie cunoscută în România, „DOORIFY TECH” a preluat creanțele a 143 de persoane.

Andrei Baș, avocat: „În condițiile prezentării planului de restructurare accelerată „Air Moldova”, noi înțelegem foarte bine că acești pasageri nu o să-și vadă în curând banii. Nu o să-și vadă curând compensațiile. O să rămână cu ele în aer. Odată cu înaintarea cererii de validare, noi înțelegeam foarte bine că creanța noastră nu este certă, pentru că nu aveam pentru acești pasageri hotărâri ale instanței de judecată definitive pentru a ne valida. Dar eu în calitate de reprezentant am considerat că este un „musthave”, pentru a arăta în primul rând societății că acești pasageri pot fi protejați. Totodată ne menținem poziția în Cadrul Judecătoriei Centru pentru a încasa aceste compensații, pentru a obține titluri executorii. Acest proces în instanța de judecată nu este unul deloc ușor și o să vă explic de ce. Judecătoria Chișinău sediul Centru se află într-un colaps absolut. Noi dacă înaintăm astăzi cerere de chemare în judecată pentru acel pasager, noi obținem prima ședință peste 6 luni, asta în cel mai bun caz.  

Instituția responsabilă să apere drepturile consumatorilor de servicii avia este Autoritatea Aeronautică Civilă. Aceasta a primit o mulțime de petiții de la pasagerii „Air Moldova” care nu-și pot recupera banii pentru bilete.

Victor Neaga, director adjunct Autoritatea Aeronautică Civilă: „Noi am fost informați că există un depozit de garantare a costului biletelor, pe care l-a instituit o bancă comercială unde se deservea compania aeriană. Dacă cursa era anulată și costul biletului trebuia rambursat, pasagerul se putea adresa direct la bancă. Era o procedură bine stabilită, erau cereri tipizate și banii erau returnați din acest fond de garantare. Suma acestui fond până la anularea zborurilor era de aproximativ 150 de milioane de lei. La sfârșitul lunii iulie, când a fost înghețat acest depozit, valoarea lui era aproximativ 68 de milioane. Atât administratorul provizoriu, cât și noi am depus cerere în adresa instanței ca să deblocheze acești bani, doar că instanța încă nu a examinat această cerere”.

Din depozitul bancar la care s-a referit Victor Neaga, ar putea fi returnați bani doar la pasagerii care și-au achitat biletele prin intermediul cardurilor bancare. Cei care au plătit cash pentru bilete, sau le-au cumpărat prin agenții de turism, au șanse mici să-și primească banii în viitorul apropiat.

În prezent, sunt peste 75 de mii de pasageri care-și așteaptă banii înapoi de la „Air Moldova”. Autoritățile caută soluții pentru a obliga compania să ofere prioritate pasagerilor la rambursarea datoriilor.

Andrei Spânu, ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale: „În săptămânile următoare, colegii din Parlament vor înregistra un proiect de lege ca să oblige grupul de creditori ca în momentul în care vor începe să intoarcă banii, primii care să-și primească banii să fie pasagerii și nu altfel de persoane”.

Cum poate „Air Moldova” să-și reia zborurile?

Referindu-se la posibilitatea „Air Moldova” de a-și relansa activitatea, reprezentantul Autorității Aeronautice Civile a precizat că certificatul lor de operator aerian mai este valid și a fost doar suspendat. Trebuie să-și găsească avioane și compania poate relua zborurile.

Victor Neaga: „Codul Aerian spune că, dacă în certificatul de operator nu există nicio aeronavă, atunci acest certificat se suspendă și ulterior se revocă. Pe prima perioadă, la solicitarea „Air Moldova”  noi am suspendat acest certificat pentru 4 luni de zile. După care noi avem dreptul  pe maximum 6 luni să-l suspendăm. L-am suspendat încă pe două luni. Această a doua suspendare a fost contestată de „Air Moldova” și acum instanța examinează acest litigiu. Cert este că astăzi în certificatul de operator al Air Moldova nu este nicio aeronavă care poate fi utilizată pentru transporturi aeriene”.

Am mers la sediul „Air Moldova” pentru a discuta cu administrația despre planul de restructurare accelerată pe care vrea să-l pună în aplicare. Dar nimeni nu era la oficiu.Am trimis ulterior o solicitare pe poșta electronică a companiei și l-am contactat telefonic pe directorul „Air Moldova”. Alexandru Ceban a promis că va răspunde la solicitarea noastră, dar până la publicarea materialului nu am mai primit răspuns.

I-am solicitat comentarii și fugarului Ilan Șor prin intermediul unei rețele sociale, unde acesta este activ aproape în fiecare zi. Dar mesajul a rămas fără răspuns.

 

/VIDEO INVESTIGAȚIE/ Capcana lui Șor de la Air Moldova. Ce se ascunde în spatele zborurilor anulate
/VIDEO/ Războiul l-a lăsat fără casă. Povestea incredibilă a lui Mikola din Bogorodicine: „Simt că va fi bine, Ucraina e de neînvins”
/VIDEO/ Războiul l-a lăsat fără casă. Povestea incredibilă a lui Mikola din Bogorodicine: „Simt că va fi bine, Ucraina e de neînvins”
Ucraina rezistă!
Ucraina rezistă!
/VIDEO/ CIFRE/ Obligațiile „Air Moldova” față de firmele conectate la Ilan Șor. Planul de preluare a activelor din contul datoriilor
/VIDEO/ CIFRE/ Obligațiile „Air Moldova” față de firmele conectate la Ilan Șor. Planul de preluare a activelor din contul datoriilor
/VIDEO/ Poliția a reținut un presupus traficant de droguri, după o filmare TV8. De ce ni s-au plâns locatarii unui bloc
/VIDEO/ Poliția a reținut un presupus traficant de droguri, după o filmare TV8. De ce ni s-au plâns locatarii unui bloc
/VIDEO/ Își aruncă acuzații, mai puțin soluții. Primăria Chișinău și MMPS se acuză reciproc pentru criza asistenților personali
/VIDEO/ Își aruncă acuzații, mai puțin soluții. Primăria Chișinău și MMPS se acuză reciproc pentru criza asistenților personali

Abonează-te la știri pe e-mail

TV8.md este site-ul de știri din Republica Moldova cu noutăți sociale, politice și economice de ultima oră, meteo astăzi, emisiuni, interviuri și investigații.
TiktokFacebookInstagramYoutubeTelegram

© 2024 TV8.md. Preluarea materialelor publicate pe tv8.md se face doar cu citarea sursei și prin intermediul unui link activ către pagina articolului.

FacebookInstagramYouTubetwittertelegramtelegram