Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski s-a adresat miercuri seara Consiliului de Securitate al ONU căruia i-a cerut să adopte o rezoluţie de condamnare a „terorii energetice” folosite de Rusia, pe care a echivalat-o cu folosirea unei arme de distrugere în masă, arătând că cele mai recente lovituri ale Moscovei asupra infrastructurii critice a afectat, în prag de iarnă, nu numai Ucraina, ci şi Republica Moldova, notează news.ro.
„Atunci când temperatura de afară este sub zero grade, iar zeci de milioane de oameni rămân fără electricitate, căldură şi apă ca urmare a rachetelor ruseşti care lovesc instalaţii energetice, aceasta este o crimă evidentă împotriva umanităţii”, a declarat Volodimir Zelenski, care s-a adresat Consiliului de Securitate prin videoconferinţă în ziua în care Ucraina a fost lovită de un nou val de atacuri ruseşti cu rachete care au făcut victime în rândul civililor şi au lăsat milioane de oameni fără electricitate şi căldură.
„Teroarea rusă a dus la o pană de curent - şi nu numai în Ucraina. S-a stins lumina şi în Moldova vecină. toată lumea ar trebui să înţeleagă ce vrea să obţină Rusia prin astfel de lovituri. Teroarea energetică este un analog al utilizării armelor de distrugere în masă”, le-a spus Volodimir Zelenski ambasadorilor din Consiliul de Securitate al ONU, care s-au reunit de urgenţă la cererea Ucrainei.
„Ne aşteptăm la o reacţie puternică din partea lumii la teroarea rusă de astăzi. Ne aşteptăm la reacţia partenerilor. Ne aşteptăm la reacţia prietenilor - nu doar a observatorilor. Ne aşteptăm la reacţia tuturor celor care recunosc cu adevărat Carta ONU”, a mai spus liderul ucrainean.
Rusia a declanşat miercuri, 23 noiembrie, un atac masiv cu rachete pe tot teritorul Ucrainei, care a ucis 10 persoane, a forţat închiderea centralelor nucleare şi a întrerupt alimentarea cu apă şi electricitate în bună parte din ţară, dar şi în Republica Moldova.
Zelenski cere ca Rusiei să i se ia dreptul de veto la ONU
Este însă puţin probabil ca în Consiliul de Securitate - unde Rusia este membru permanent, cu drept de veto - să se ia vreo măsură ca răspuns la acest apel, iar Zelenski a părut să fie conştient de acest lucru şi a cerut o reformă ONU prin care Rusiei să i se ia acest drept.
„Trebuie restabilită dreptatea în cadrul structurilor ONU. Statul terorist nu ar trebui să participe la niciun fel de vot cu privire la problemele legate de agresiunea sa, de teroarea sa. Este un impas atunci când cel care a provocat războiul, cel care este responsabil pentru teroare, blochează orice încercare a Consiliului de Securitate al ONU de a-şi îndeplini mandatul. Este un nonsens faptul că dreptul de veto este rezervat celui care duce un război criminal. Este necesar să scoatem lumea din acest impas”, a spus Zelenski.
De asemenea, preşedintele ucrainean a invitat o misiune de experţi ONU să inspecteze instalaţiile de infrastructură critică din ţara sa care au fost sau care ar putea fi lovite de rachetele ruseşti „Este necesar să se facă o evaluare adecvată a pagubelor şi a distrugerilor. Trebuie precizat că acestea sunt lovituri împotriva infrastructurii care asigură viaţa a zeci de milioane de oameni”, a arătat Zelenski.
Reacția ambasadorilor Rusiei și SUA
Ambasadorul Rusiei la ONU, Vasili Nebenzia, a răspuns plângându-se că este împotriva regulilor Consiliului ca Zelenski să apară prin intermediul unei înregistrări video şi a respins ceea ce el a numit „ameninţări nesăbuite şi ultimatumuri” din partea Ucrainei şi a susţinătorilor săi din Occident, relatează Reuters.
Nebenzia a declarat că pagubele produse infrastructurii ucrainene au fost cauzate de rachetele lansate de sistemele de apărare aeriană ucrainene care s-au prăbuşit în zone civile după ce au fost lansate împotriva rachetelor ruseşti şi a cerut Occidentului să nu mai furnizeze Kievului rachete de apărare aeriană.
Pe de altă parte, ambasadoarea SUA la ONU, Linda Thomas-Greenfield, a declarat că preşedintele rus Vladimir Putin „în mod clar foloseşte iarna ca armă pentru a provoca suferinţe imense poporului ucrainean”. Liderul rus „va încerca să îngheţe ţara până la supunere”, a adăugat ea.
