25 februarie 2022, ora 21:48

Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, spune că nu sunt semne ale unei posibile operațiuni militare în țara noastră. Totuși, un „scenariu prost” nu poate fi exclus în totalitate. Asta a declarat șefa statului în cadrul ediției de vineri a emisiunii „Bună Seara” de la Moldova 1. 

„Siguranța cetățenilor este prioritatea noastră și vreau să știți că și zi, și noapte, analizăm lucrurile, ne pregătim, încercăm să facem totul așa încât să fim cu toții în siguranță. Evident că există și scenarii proaste. Nimeni nu poate să spună sau să excludă în totalitate riscul unui scenariu prost pentru Republica Moldova. Dar pentru moment, noi credem că nu există premise pentru ca RM să fie implicată în acțiuni militare”, a spus președinta țării. 

Sandu a argumentat de ce, momentan, nu există pericolul ca Republica Moldova să fie atacată de ruși.

„Un argument în acest sens este faptul că, în cazul Ucrainei, au existat avertizări foarte clare din partea serviciilor țărilor străine și, în special, serviciilor SUA, despre atacul care se pregătea împotriva Ucrainei. În cazul RM, nu există aceste informații și asta este un argument în plus să spunem că nu există premise pentru riscuri militare pe teritoriul Republicii Moldova”, a explicat șefa statului.

Nu se observă schimbări semnificative în zona transnistreană, acolo unde este dislocată armata Rusiei. Totodată, instituțiile statului monitorizează permanent situația din stânga Nistrului, a spus președinta.

„Zona principală de atenție sunt raioanele din stânga Nistrului și instituțiile noastre, și nu vorbim doar de SIS, și Ministerul de Interne sunt cu ochii pe evoluțiile de acolo. Nu s-au văzut lucruri foarte diferite de ce s-a făcut până acum. În aceste zile, se văd anumite schimbări, dar pentru moment, nu există informații care ar conduce la concluzia că acolo se pregătește ceva. Evident, nu putem să excludem acest lucru pe teritoriul RM, în raioanele din stânga Nistrului, știm cu toții, că există o armată străină a Federației Ruse și asta presupune un risc despre care noi am vorbit în toți acești ani”, a mai menționat Maia Sandu.

Președinta dă asigurări că RM este pregătită și pentru cea mai dificilă situație, în caz de necesitate.

„Noi am muncit în aceste săptămâni, în ultimele luni, chiar dacă nu am vrut să acceptăm că un asemenea scenariu este posibil, dar a fost datoria noastră să ne pregătim și pentru cel mai dramatic scenariu și am avut grijă să avem niște procese începute în instituțiile noastre, să avem niște reguli clare”, a reiterat Sandu.

Șefa statului a precizat că circa 25.000 de ucraineni au trecut hotarele țării noastre și că actele acestora sunt verificate. De aceea, a fost suplimentat numărul celor care lucrează la Poliția de Frontieră și la vamă.

„Astăzi, aveam în jur de 25.000 de cetățeni ucraineni, care au intrat în RM. O parte dintre ei decid să rămână aici, o parte vor să plece mai departe, dar pentru toți trebuie să asigurăm acest prim ajutor și instituțiile statului, dar și cetățenii sunt foarte săritori și mă bucură enorm acest lucru”, a zis Maia Sandu.

Președinta Republicii Moldova a adăugat că „se lucrează cu toate instituțiile statului din 24 în 24” , dar și că trebuie să fim calmi și vigilenți.

Abonează-te la pagina de Telegram TV8.md pentru a fi la curent: https://t.me/tv8md

22 noiembrie 2024, ora 17:59

Ajutorul financiar, promis de Uniunea Europeană Republicii Moldova au fost din nou subiectul unor speculații și interpretări politice. De această dată, ajutorul de 1,8 miliarde de euro, anunțat de șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a fost prezentat ca fiind condiționat de rezultatele alegerilor. În realitate, sprijinul financiar depinde exclusiv de implementarea reformelor și respectarea statului de drept, nu de culoarea politică a guvernării.

Subiectul suportului financiar promis de șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen la începutul lunii octombrie este readus în spațiul public sub o nouă formă.

„Acei 1 miliard 800 milioane euro care ei au promis că ne le vor da la prezidențiale, acum tot ei promit că le vor da înainte de parlamentare și asta cu condiția dacă iarăși o vom vota pe Maia Grigorevna și PAS-ul ei”, a declarat pe rețelele de socializare deputatul BCS, Bogdat Țîrdea. 

Potrivit deputatului, sprijinul financiar oferit de  Uniunea Europeană a fost condiționat de alegerea președintelui, iar acum și de alegerile parlamentare. În realitate, șefa Comisiei Europene a specificat din start că ajutorul financiar va veni pe parcursul următorilor 3 ani, prin urmare banii vor fi debursați treptat, în tranșe.

„Vom investi 1,8 miliarde de euro în economia dumneavoastră în următorii 3 ani și vom concentra aceste investiții pe domenii care vor genera creștere economică și servicii publice”, a menționat șefa Comisiei Europene, Ursula Von Der Leyen.

Din cauza proceselor birocratice, prima tranșa pe care ar urma să o primească țara noastră va fi abia peste câteva luni. Procedurile ulterioare se regăsesc și în comunicatul Comisei Europene din 10 octombrie. Mai întâi, Parlamentul European și Consiliul vor examina propunerea făcută de șefa Comisiei. După ce suportul va fi aprobat de organele legislative ale UE, Republica Moldova va fi invitată să își prezinte agenda de reformă în baza căreia va fi acordat ajutorul financiar.

„De îndată ce această agendă de reformă va fi adoptată de Comisia Europeană, prima plată va fi făcută. Eu cred că prima plată va fi făcută în prima jumătate a anului 2025. Nu știu exact care este data alegerilor parlamentare, ea nu a fost stabilită, dar e posibil ca prima plată să fie făcută înaintea alegerilor. Pentru noi, nu calendarul electoral este important, banii nu au un scop politic. Pentru noi este important ca banii să ajungă cât mai repede la oameni”, a declarat europarlamentarul, Siegfried Mureșan, în cadrul unei emisiuni televizate.

Astfel, ajutorul financiar oferit de UE nu depinde de cine câștigă alegerile sau de culoarea politică a guvernării. UE are deja experiența negocierilor cu executivul Partidului Democrat, care susținea că este pro-european, dar în practică încălca normele europene. Din această cauză, Republica Moldova nu a reușit să absoarbă nici ajutorul macro financiar de 100 de milioane de euro.

Banii pe care îi acordă Uniunea Europeană sunt condiționați de reformele pe care urmează să le implementeze statul beneficiar, capacitatea de administrare a fondurilor și respectarea principiilor statului de drept. Aceste condiții sunt obligatorii nu doar pentru țările candidate, dar și pentru statele membre UE.

 „În Ungaria, guvernează Viktor Orban. Încalcă statul de drept, nu respectă regulile europene și ca atare are blocate 20 de miliarde de euro fonduri europene. Deci un președinte anti-european, care încalcă legea, care încalcă statul de drept înseamnă că banii ar fi întârziați peste tot”, a mai spus Mureșan. 

Prin urmare, sprijinul european este acordat statelor care demonstrează, prin fapte, că vor să facă parte din familia europeană și vor respecta angajamentele Uniunii, nu doar la nivel declarativ.