Râvnesc la fotolii în viitorul Consiliu Superior al Magistraturii, dar au dat soluții controversate în dosare sau au proprietăți luxoase. Cutia Neagră PLUS continuă să verifice integritatea candidaților judecători la funcția de membru al CSM. Astăzi vă povestim despre averile și activitatea vicepreședintelui Judecătoriei Chișinău, Vitalie Stratan și judecătorului Curții de Apel Chișinău, Iurie Cotruță. 

Vitalie Stratan este magistrat la Judecătoria Chișinău de mai bine de 14 ani. În 2017, a fost numit vicepreședinte al Judecătoriei Chișinău, iar pentru perioade scurte, a fost președinte interimar al Judecătoriei Chișinău. 

În ultimii cinci ani, soții Vitalie și Mihaela Stratan declară venituri totale din salarii de 1,7 milioane de lei, adică aproximativ 330 de mii de lei pe an. Pe lângă salariul, cei doi soți au mai obținut 470 de mii de lei din  vânzarea unui bun imobil. 

Din 2018, familia Stratan este proprietara unei case de lux dintr-un cartier de vile din comuna Trușeni, numit „Renaissance city”. 

În declarația de avere, Vitalie Stratan indică suprafața la sol a casei de 116 metri pătrați, de două ori mai mică decât cea reală. Potrivit actelor cadastrale, imobilul are pe exterior 233 de metri pătrați. 

VITALIE STRATAN, judecător la Judecătoria Chișinău:Se indică suprafața locuibilă, este vorba despre 116 m.p., aceștia care sunt indicați. Suprafața de subsol nu este locuibilă și ea nu trebuie indicată ca suprafață locuibilă. - Deci ambele etaje care sunt locuibile au doar 116 m.p și nu 233 de m.p.? - Nu, nu, categoric nu. Împreună cu subsolul care este practic cât casa, da, poate ar fi și 230, dar nu am făcut careva măsurători. În orice caz, la Cadastru, este indicată suprafața corectă - 116 metri pătrați.

Prețul casei, indicat diferit în declarațiile de avere

În declarațiile de avere din 2018-2020, magistratul a indicat achiziția la prețul cadastral al vilei, de doar 680 de mii de lei. În declarația de avere pentru anul trecut, Stratan a dublat valoarea casei procurate - până la 1,2 milioane de lei. Dar aceasta nu este valoarea de piață a bunului, care trebuie să fie indicată, potrivit noilor prevederi legale, ci valoarea din contractul de vânzare-cumpărare a casei. Drept surse din care a fost procurată locuința, magistratul indică un credit bancar de 960 de mii de lei, contractat în 2018, dar și banii proveniți din vânzarea unui apartament de 67 m.p., procurat în 2014 la preț preferențial și înstrăinat în 2018. 

VITALIE STRATAN, judecător la Judecătoria Chișinău: „Casa dată a fost procurată în anul 2018. Am achitat conform contractului de vânzare-cumpărare un milion două sute de mii de lei, dintre care aproape un milion de lei au fost contractați prin contract de împrumut de la bancă. Printre altele, tot banca a fost proprietarul acestei case pe care eu am procurat-o. În anul 2018, 2019, 2020 chiar, aceeași sumă am indicat-o, de-atâta că de la noi se cerea valoarea bunului, care este estimată, dacă este estimată. Deci este valoarea bunului estimată de către Cadastru”.  

Contrar asigurărilor date de judecător, actele consultate de Cutia Neagră arată că  prețul de piață a unei vile în acest cartier depășea  în 2010, la momentul construcției, 2,5 milioane de lei, adică de cel puțin 4 ori mai mult. În prezent, o vilă asemănătoare în Complexul rezidențial „Renessance City”, în varianta gri, se vinde pe siteurile specializate cu aproximativ 3,6 milioane de lei.

VITALIE STRATAN, judecător la Judecătoria Chișinău: „Casele erau finisate încă din 2010. Ele au fost în paragină până în anul 2018. Ele au fost vândute la prețul, practic la toți dintre vecinii mei la același preț. Ele erau liber în vânzare. Era un anunț făcut de bancă. Prețul, estimat și solicitat de bancă, la modelul meu de casă era 60 de mii de euro. - Am găsit pe un site specializat în vânzări că o casă în acel complex acuma se vinde cu 180 de mii de euro în varianta gri. - Da, știu de asta. Din 2018 până acum, dar tot cu investiții bănuiesc eu, au crescut prețurile real. Eu nu am făcut o evaluare. Bănuiesc că dacă îmi spuneți dumneavoastră că se vând casele cu așa preț, aș putea să mă bucur pentru mine, că au crescut prețurile, dar nu pentru restul lumii, fiindcă eu nu cred că este atâta de ușor în timpurile noastre să îți procuri o casă cum spuneți dumneavoastră cu 180 de mii de euro.

A beneficiat și de apartament la preț preferențial

În anul 2014, Stratan și-a procurat un apartament de 67 m.p. la preț preferențial. Conform regulilor stabilite de CSM, de aceste apartamente la preț preferențial, construite pe str. Ceucari din capitală, trebuiau să beneficieze angajații din sistemul judecătoresc cu salarii mici și fără alte proprietăți. 

Potrivit unei anchete anterioare a Centrului de Investigații Jurnalistice, familia Stratan avea deja la momentul achiziției acestui apartament altul de 50,2 metri pătrați, un garaj și o treime dintr-un apartament de 61,4 metri pătrați. Aceste proprietăți se regăsesc și în prezent în declarațiile de avere ale magistratului. Apartamentul procurat la preț preferențial a fost însă vândut 4 ani mai târziu cu 470 mii de lei.

VITALIE STRATAN, judecător la Judecătoria Chișinău: „Eu alte proprietăți, ale mele personale, nu am avut în anul 2014, când am procurat apartamentul ăsta prin investiții. Apartamentul în care locuiam cu soția mea, este un apartament dăruit soției înainte de a ne căsători, este exclusiv proprietatea doamnei. Și apartamentul, o treime care faceți referire dumneavoastră, este vorba despre un apartament din orașul Călărași, care aparține părinților mei. O treime este indicat, deoarece a fost privatizat pe bonuri pe timpuri și este privatizat din bonurile mele, a mamei și a unuia dintre frați. Eu trebuie să-l declar fiindcă dețin proprietatea dată, dar în apartamentul acesta, de când am plecat de la 15 ani la Chișinău, la studii, locuiește un frate de-al meu. 

Pe lângă casă, apartament si garaj, Stratan mai deține un automobil de model „Renault Scenic” fabricat în 2009 și procurat în 2013, estimat la 100 de mii de lei.

Sancționat pentru o decizie ce viza privatizarea unui teren municipal

În martie 2015, Consiliul Superior al Magistraturii l-a sancționat disciplinar pe Vitalie Stratan, pentru încălcarea normelor imperative ale legii. CSM a constatat că, într-un dosar de recuperare a creanțelor în care erau implicate două companii private, Stratan a obligat Oficiul Cadastral să aloce un număr cadastral separat unui teren de 2 ari, aflat în proprietate municipală și să permită privatizarea acestuia de către una dintre companii. În decizia CSM se menționează că Stratan era obligat să implice în proces Oficiul Cadastral și autoritățile municipale, în calitate de părți interesate. Judecătorul și-a recunoscut greșeala și a anulat decizia. 

VITALIE STRATAN, judecător la Judecătoria Chișinău: „Nimeni dintre participanți nu a invocat să fie atras în proces organul cadastral și eu atunci am considerat că eu ca judecător nu pot să iau o parte activă și singur să atrag în proces organul cadastral. Eu am acceptat-o, o accept și până acum, doar ne învățăm din toate acestea, deoarece nimeni nu este privat de a greși. Important că pentru mine o fost o lecție în acest sens, eu perfect am înțeles-o și mă bucur că după aceasta nu am și sper să nu am alte constatări”.

De numele lui Stratan este legat și dosarul lui Igor Fondos, cetăţean al R. Moldova şi al Federaţiei Ruse, învinuit în anul 2000 de furt, organizarea unei bande armate, dar şi de instigarea şi atragerea unui minor în activităţi criminale. 

Într-un final, din cauza birocrației, dar și a faptului că victimele nu au putut fi găsite pentru a depune declarații, în decembrie 2015, completul de magistraţi ai Judecătoriei Botanica, din care făcea parte și Vitalie Stratan, a hotărât să înceteze urmărirea penală din motivul expirării termenului de prescripţie.

VITALIE STRATAN, judecător la Judecătoria Chișinău: „Îmi aduc aminte. În 2015 am fost unul dintre membrii acestui complet de judecată. Soluția finală la acest a fost încetarea cu aplicarea termenului de prescripție. Eu ca judecător a completului am avut o opinie separată și până acuma mi-o mențin. Eu, ca judecător, mergând în camera de deliberare împreună cu completul de judecată, eram obligat să semnez și e corect să semnez sentința așa cum este ea pronunțată, de încetare cu aplicarea termenului de prescripție, dar am venit atunci cu o opinie separată”.

Judecătorul care a admis ca probe acte din regiunea transnistreană

Judecătorul Curții de Apel Chișinău, Iurie Cotruță, care va lupta cu alți doi concurenți pentru un fotoliu în CSM din partea instanțelor de Apel, are la activ mai multe hotărâri de judecată care ridică semne de întrebare. 

Iurie Cotruță este judecător de 21 de ani. În perioada 1991-2012 a lucrat la Judecătoria Chișinău, sediul Botanica, unde a deținut și funcția de vicepreședinte mai bine de un an de zile. 

În decembrie 2012, Cotruță a fost numit judecător la Curtea de Apel Chişinău. Magistratul a fost protagonistul a mai multe dosare controversate, dintre care și un dosar pierdut la CteDO, în anul 2006. Curtea de la Strasbourg a condamnat Republica Moldova în dosarul “Macovei și alții contra Moldova”. 

Completul de judecată din care a făcut parte și Iurie Cotruță se face vinovat de violarea dreptului la un proces echitabil şi violarea proprietăţii, iar Republica Moldova a fost obligată să achite celor 6 reclamanți peste 21 de mii de euro.  

În anul 2009, Cotruță împreună cu alți doi magistrați de la Curtea de Apel Chișinău au pronunțat o hotărâre într-un litigiu în care întreprinderea „Keramin” SRL a acuzat-o pe fosta administratoare de delapidări în valoare de un milion de dolari. Colegiul de judecători din care făcea parte și Cotruță a absolvit-o de pedeapsă pe inculpată, luând drept „probe” mai multe înscrisuri eliberate de așa-zisele autorități transnistrene. 

Într-o sesizare adresată CSM de administratorul Keramin SRL, se menționează că „prin recunoașterea acestor acte emise de autoritățile neconstituționale ale transnistriei s-a comis o gravă ilegalitate. Recunoașterea acestor înscrisuri, ca și probe în dosar, înseamnă automat și recunoașterea autorităților care au emis aceste acte, ceea ce contravine prevederilor Constituției Republicii Moldova”.

Anterior, același complet de judecată, într-un dosar similar, a refuzat să accepte drept probe acte emise în stânga Nistrului. 

„La materialele cauzei au fost anexate un șir de acte emise de autoritățile autoproclamatei republici transnistrene, la care APP a menționat că acestea nu pot fi calificate drept probe, or înscrisurile prezentate nu pot fi echivalate cu cele de model național”, argumentau magistrații.

Cotruță, vizat anterior într-un dosar penal

În 2015, Cotruță, alături de alți 4 colegi, a fost acuzat de Mihai Poalelungi, preşedintele Curţii Supreme de Justiţie, de comiterea unor abateri disciplinare grave. Într-o sesizare transmisă către CSM, Poalelungi menționa că la examinarea unei cauze civile privind decăderea din drepturile părinteşti, cei 5 judecători au dat o hotărâre prin care stabileau că există motive pentru decăderea din drepturile părinteşti, dar în motivație au argumentat lipsa temeiurilor pentru decăderea din aceste drepturi. 

Judecătorii vizați au declarat atunci că a fost o simplă eroare de redactare și că această eroare este folosită drept pretext pentru a-i elimina din sistem pe judecătorii incomozi.  Eroarea din hotărârea de judecată a fost corectată. Dar CSM a reușit să își dea acordul pentru urmărirea penală a celor cinci judecători pentru decizia pronunțată. La începutul anului 2016, dosarul penal a fost clasat.

Ridică lunar o pensie de 22 de mii de lei, după ce s-a judecat cu CNAS

Iurie Cotruță este unul dintre judecătorii care au acționat în judecată Casa Națională de Asigurări Sociale, solicitând recalcularea pensiei și achitarea diferenței din anii anteriori. În 2019, instanța i-a dat dreptate lui Cotruță și a obligat CNAS-ul să-i achite restanțele.

Doar pentru perioada 2016-2018, CNAS-ul i-a plătit lui Cotruță 200 de mii de lei. După ce a câștigat procesul de judecată, Iurie Cotruță a ajuns să ridice lunar o pensie de 22 de mii de lei. Împreună cu salariul, judecătorul a primit în anul 2021 aproape 50 mii de lei pe lună.

A donat un apartament de 45 de mii de euro

Potrivit declarației de avere, Iurie Cotruță este singurul care aduce bani în familie. În ultimii 5 ani, familia Cotruță a obținut venituri de 2,8 milioane de lei din salariu și pensie. De asemenea, magistratul a mai obținut 76 de mii de lei din dobânda a trei depozite bancare, dar și 43 de mii de euro din vânzarea unui apartament în anul 2017. 

În 2021, judecătorul declară că are în proprietate un apartament de 78 de metri pătrați, dobândit în anul 1991. Tot anul trecut, el a donat unei rude un apartament de 94 de metri pătrați. Locuința a intrat în posesia lui Cotruță în anul 2017. Magistratul indică un preț de achiziție de 45 de mii de euro. 

Cotruță mai are în proprietate un automobil de marca BMW, produs în 1998 și dobândit în 2007. În ultima sa declarația de avere, judecătorul indică că deține mai multe depozite bancare, în care păstrează peste 500 de mii de lei.

În anul 2011, Iurie Cotruță a obținut prin moștenire dreptul de proprietate asupra unei treimi dintr-o casă de 119 metri pătrați, amplasată pe un teren de 7 ari din orașul Durlești. Casa a fost vândută însă cinci ani mai târziu. Cota parte din casă nu a apărut însă în niciuna dintre declarațiile de avere ale judecătorului de până la 2016 și nici în declarația de avere din 2016 nu indică venituri din înstrăinarea imobilului.  

L-am contactat pe Iurie Cotruță la telefonul de serviciu pentru a-i lua o reacție. Grefiera judecătorului ne-a spus că îl va informa pe magistrat despre apel. La distanța de o zi, am revenit cu un nou apel. De această dată, grefiera ne-a spus că Iurie Cotruță nu dorește să vorbească cu reporterii Cutiei Negre.

Autor: Ștefan Bejan