A semnat un decret prin care și-a mărit salariul: Cine mai beneficiază de majorare și câți bani primea Putin în 2021
25 septembrie 2022, ora 12:40
Președintele rus Vladimir Putin a semnat un decret prin care și-a mărit salariul cu 4%. De aceeași majorare vor beneficia și prim-ministrul Mihail Mișustin, procurorul general, Igor Krasnov, șeful Comitetului de Investigații al Rusiei, Alexandr Bastrikin, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov și alți oficiali de rang înalt.
„Să crească de la 1 octombrie 2022 de 1,04 ori... salariile lunare ale funcționarilor publici federali, în conformitate cu posturile din serviciul public federal pe care le ocupă și salariile lunare ale funcționarilor publici federali, în conformitate cu rangurile de clasă al serviciului public de stat al Federației Ruse care le este atribuit”, se arată în decretul semnat de Putin, potrivit Kommersant.
Potrivit declarației sale oficiale pentru anul 2021, venitul anual al lui Putin ar fi de 10.202.616 ruble, adică circa 172.000 de euro, ceea ce ar însemna aproximativ 14.000 de euro pe lună.
Cine sunt oamenii din umbră care creează partidele marca Ilan Șor? Cât costă coruperea demnitarilor și cum sunt puse pe roate formațiuni politice proeuropene și unioniste la comanda fugarului de la Moscova? Aflați mecanismele din laboratorul politic al celui mai controversat personaj al momentului într-o nouă anchetă Cutia Neagră PLUS.
Cutia Neagră PLUS
De ce investitorii mari pleacă din Republica Moldova? Cum putem atrage investiții străine? De unde țara noastră poate aduce mai multă forță de muncă? Ce trebuie să facă statul pentru a asigura o creștere economică veritabilă? Răspunsurile le aflați de la invitatul emisiunii Cutia Neagră PLUS, omul de afaceri Vasile Tofan.
Cutia Neagră PLUS
Octavian Iachimovschi, șeful adjunct al Procuraturii Anticorupție, la Cutia Neagră PLUS cu Mariana Rață.
Cutia Neagră PLUS
Un program de stat de impulsionare a industriei de producere a energiei verzi a fost transformat într-o afacere la limita legalității. Beneficiarii principali sunt câțiva afaceriști. Unul dintre ei, după ce a primit pe gratis de la stat avize pentru a crea zeci de parcuri fotovoltaice, le folosește pentru a construi piramide financiare. Situația e cu atât mai proastă cu cât din totalul de 2000 MW de energie regenerabilă pentru care s-au emis avize, doar 10% din aceste capacități s-au transformat în parcuri fotovoltaice și eoliene. O parte a capacităților a devenit marfă scumpă pe o piață neagră.
Cutia Neagră PLUS
Directorul Agenției Proprietăți Publice, Roman Cojuhari, este invitatul de astăzi al emisiunii Cutia Neagră PLUS.
Cutia Neagră PLUS
Șeful IGP, Viorel Cernăuțeanu, este invitatul de astăzi al emisiunii Cutia Neagră PLUS.
Cutia Neagră PLUS
Eșec diplomatic la întâlnirea dintre Trump și Zelenski. S-a pierdut șansa păcii? Cum va fi afectată Republica Moldova?
Cutia Neagră PLUS
Trump și Putin împart lumea? Ce urmează după întâlnirea din Arabia Saudită și declarațiile scandaloase ale președintelui american? Oficialii ruși jubilează. Se va afla și Republica Moldova în meniul Moscovei?
Cutia Neagră PLUS
Ministra Justiției, Veronica Mihailov-Moraru, este invitata emisiunii „Cutia Neagră PLUS” cu Mariana Rață.
Cutia Neagră PLUS
Businessmanul prin care Rusia intenționa să asigure regiunea transnistreană cu gaz a fost implicat și în trecut în afaceri controversate cu iz rusesc. Cutia Neagră PLUS a descoperit în spatele omului de afaceri o întreagă rețea de companii din Moldova, România, Ucraina și Bulgaria. Mai mult, Arcadie Vicol a fost învinuit recent și de investiții dubioase în România.
Cutia Neagră PLUS
Șefa Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, invitata emisiunii Cutia Neagră PLUS: „Conducerea țării mi-a cerut să plec. Politicienii nu au dreptul constituțional și nici moral să-mi ceară mie demisia”.
Cutia Neagră PLUS
Reforma justiției prinde noi turații. Mănușile albe au fost aruncate Veronicăi Drăgălin?
Cutia Neagră PLUS
Cutie Neagră PLUS cu vicepremierul pentru Reintegrarea Republicii Moldova, Oleg Serebrian
Cutia Neagră PLUS
Investigațiile anului 2024. Analizăm provocările jurnaliștilor și (in)acțiunile autorităților astăzi la Cutia Neagră PLUS. Invitate: Alina Radu, directoarea Ziarului de Gardă și Cornelia Cozonac, directoarea Centrului de Investigații Jurnalistice.
Cutia Neagră PLUS
Fostul prim-ministru al Republicii Moldova, Vlad Filat, este invitatul emisiunii Cutia Neagră PLUS.
Cutia Neagră PLUS
Republica Moldova a fost vizitată, în secret, de mai mulți miliardari ruși în 2023. Unii dintre ei se regăsesc pe lista de sancțiuni a Ucrainei, pentru suspiciuni că ar finanța armata rusă. Alții au fost declarați indezirabili în state membre UE pentru aceleași motive. La Chișinău i-a adus un scop comun - obținerea cetățeniei moldovenești. După închiderea programului cetățenie prin investiții, în Moldova s-a dezvoltat o piața neagră de servicii de facilitare a obținerii cetățeniei. Afacerea se bazează pe falsificarea certificatelor de naștere. În calitate de părinți ai oligarhilor ruși sunt persoane decedate, în fragedă copilărie, încă acum 75 de ani. Cutia Neagră PLUS a identificat printre beneficiarii schemei și un businessman rus, care s-a ocupat de administrarea banilor oligarhului Roman Abramovici.
Cutia Neagră PLUS
Comisia Pre-vetting a ajuns pe final de mandat. Despre cele mai importante provocări și scandaluri legate de procesul de evaluare a candidaților și de membrii Comisiei. Invitați: Herman von Hebel și Nadejda Hriptievschi.
Cutia Neagră PLUS
De ce trenează schimbările în justiție? Cum a ajuns reforma anticorupție un eșec? De ce durează atât de mult curățenia în sistem? Aflăm răspunsurile de la ministra Justiției, Veronica Mihailov-Moraru.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS a intrat în posesia mai multor ore de înregistrări audio ale discuțiilor purtate de Veaceslav Platon cu Ilan Șor, doi prieteni buni în acea perioadă. Discuțiile ne-au ajutat să reconstruim, piesă cu piesă, întregul puzzle al celei mai mari crime financiare din istoria Republicii Moldova - „Furtul miliardului”.
Cutia Neagră PLUS
Vettingul este cea mai discutată reformă din domeniul Justiției. Urmează noi demisii la Curțile de apel Bălți, Cahul și Comrat? Câți judecători de la Curtea de Apel Chișinău vor promova testul de integritate? Cine și cum influențează procesul de evaluare a magistraților? Cum se simte vettingul pe interior, dar și care este impactul acestuia asupra întregului sistem, discutăm la Cutia Neagră PLUS. Invitați: vicepreședintele Comisiei Vetting Andrei Bivol și judecătorul Dumitru Racoviță.
/VIDEO/ Deținutul evadat din Penitenciarul Taraclia, prins după o zi de căutări: Unde se ascundea
/VIDEO/ „Cutia Neagră”: Interviu exclusiv cu șefa diplomației europene, Kaja Kallas
/VIDEO/ Vasile Bolea, prima reacție după ce și-ar fi agresat soția: „Am încercat s-o calmez, a fost o ieșire emoțională”
/VIDEO/ Propagandă, îmbrăcată în suferință: Cum sunt folosite emoțiile pentru a submina acțiunile organelor de drept
/VIDEO/ Nu pot împărți PMAN: Guvernul vrea Ziua Europei, opoziția – 9 mai sovietic
/VIDEO/ Soluție la ambuteiajele din Capitală: Proiectul care se prăfuiește de 5 ani la Primăria Chișinău
/VIDEO/ Bahmut, de la normalitate la ruine și dezastru: Istoria unui oraș ucrainean „eliberat” de ruși
/LIVE TEXT/ Război în Ucraina, ziua 1161: Atac lângă Moldova și „cel mai rău lucru”. Rusia amenință NATO și respinge oferta lui Zelenski
/VIDEO/ Verde-n ochi: Scheletele din dulap și curățenia pre-electorală. Două scandaluri politice care au zguduit Moldova
/VIDEO/ Deținutul evadat din Penitenciarul Taraclia, prins după o zi de căutări: Unde se ascundea
/VIDEO/ „Cutia Neagră”: Interviu exclusiv cu șefa diplomației europene, Kaja Kallas
/VIDEO/ Vasile Bolea, prima reacție după ce și-ar fi agresat soția: „Am încercat s-o calmez, a fost o ieșire emoțională”
/VIDEO/ Propagandă, îmbrăcată în suferință: Cum sunt folosite emoțiile pentru a submina acțiunile organelor de drept
/VIDEO/ Nu pot împărți PMAN: Guvernul vrea Ziua Europei, opoziția – 9 mai sovietic
/VIDEO/ Soluție la ambuteiajele din Capitală: Proiectul care se prăfuiește de 5 ani la Primăria Chișinău
/VIDEO/ Bahmut, de la normalitate la ruine și dezastru: Istoria unui oraș ucrainean „eliberat” de ruși
/LIVE TEXT/ Război în Ucraina, ziua 1161: Atac lângă Moldova și „cel mai rău lucru”. Rusia amenință NATO și respinge oferta lui Zelenski
/VIDEO/ Verde-n ochi: Scheletele din dulap și curățenia pre-electorală. Două scandaluri politice care au zguduit Moldova
/VIDEO/ Deținutul evadat din Penitenciarul Taraclia, prins după o zi de căutări: Unde se ascundea
/VIDEO/ „Cutia Neagră”: Interviu exclusiv cu șefa diplomației europene, Kaja Kallas
/VIDEO/ Vasile Bolea, prima reacție după ce și-ar fi agresat soția: „Am încercat s-o calmez, a fost o ieșire emoțională”
/VIDEO/ Propagandă, îmbrăcată în suferință: Cum sunt folosite emoțiile pentru a submina acțiunile organelor de drept
/VIDEO/ Nu pot împărți PMAN: Guvernul vrea Ziua Europei, opoziția – 9 mai sovietic
externe
/LIVE TEXT/ Război în Ucraina, ziua 1162: Planul B, Putin insistent și gluma lui Trump. Rusia: Pacea nu va veni atât de repede pe cât vor SUA
Generalul Keith Kellogg, desemnat de Donald Trump să pună capăt conflictului, a apreciat chiar că armistițiul de trei zile anunțat de Vladimir Putin este „absurd”. Între timp, cel puțin o persoană a murit și alte 46 au fost rănite, marți seară, după ce valuri de drone rusești au atacat orașele ucrainene Harkov și Dnipro, au declarat oficialii, citați de Reuters, relatează Mediafax. Pe de altă parte, unitățile rusești de apărare aeriană au distrus 34 de drone ucrainene în timpul nopții, au relatat miercuri agențiile de știri rusești, citând Ministerul Apărării al țării, scrie Rador.
The media could not be loaded, either because the server or network failed or because the format is not supported.
Beginning of dialog window. Escape will cancel and close the window.
End of dialog window.
Totodată, Volodimir Zelenski a avertizat că lui Vladimir Putin nu trebuie să i se facă niciun „cadou” teritorial pentru a pune capăt războiului, într-un moment în care Washingtonul pare să ia în considerare recunoașterea regiunilor ocupate de Moscova în Ucraina. Totodată, liderul ucrainean i-a avertizat că Rusia ar putea pregăti o nouă agresiune teritorială în această vară, sub pretextul unor exerciții în Belarus. Pe de altă parte, secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, avertizează Kievul și Moscova să prezinte propuneri clare pentru pace „acum”, altfel SUA se retrag din procesul de negociere. Pacea nu va veni atât de repede pe cât dorește SUA, avertizează Kremlinul.
UPDATE Estonia este pregătită să contribuie cu trupe la o potenţială misiune europeană de menţinere a păcii în Ucraina, a declarat miercuri premierul Kristen Michal, relatează dpa, citată de Agerpres.
UPDATE Comisia Europeană a anunţat miercuri că, în cadrul ediţiei din 2024 a Fondului european de apărare (FEA), va investi 910 milioane de euro pentru a crea o industrie de apărare puternică şi inovatoare în Europa, informează un comunicat de presă al Executivului comunitar, transmite Agerpres.
UPDATE Vladimir Putin este deschis păcii și se lucrează intens pentru a o obține, dar o soluție nu va veni atât de repede pe cât dorește SUA, a avertizat miercuri Kremlinul, citat de Sky News. Peskov a adăugat că Moscova trebuie să își atingă obiectivele în Ucraina, dar, de asemenea – aparent în contradicție cu această afirmație – a spus că Rusia este pregătită să aibă negocieri directe cu Kievul cu privire la încheierea războiului.
UPDATE Andriy Yermak, șeful biroului prezidențial al Ucrainei, a avertizat într-un articol pentru The Guardian că nu ar trebui ridicate sancțiunile impuse aviației ruse, deoarece acestea joacă un rol important în oprirea agresiunii militare a Moscovei, scrie Mediafax.
UPDATE Kievul crede că posibilitatea de a obține puncte pentru uciderea trupelor inamice sporește eficiența, stimulează concurența între unitățile militare și sporește capacitatea de monitorizare a frontului, scrie Politico. Armata ucraineană recurge la programe de stimulare similare cu cele utilizate în jocurile video pentru a-și încuraja soldații să ucidă cât mai mulți militari ruși și să distrugă cât mai multe echipamente, scrie HotNews.
UPDATE În faţa diminuării drastice a finanţărilor, Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU) îşi va reduce ambiţiile privind ajutorul umanitar pentru Ucraina, recentrându-şi acţiunile pe patru priorităţi, a anunţat o responsabilă a Biroului ONU pentru Coordonarea Afacerilor Umanitare (OCHA), informează AFP.
UPDATE Consilierii președintelui Trump iau serios în considerare probabilitatea ca acesta să fie pus sub acuzare din nou în situația în care democrații vor obține majoritatea în Camera Reprezentanților în 2026, scrie Mediafax. În prezent, majoritatea în Camera Reprezentanților este deținută de către Republicani, însă Democrații semnalează deja că sunt dornici să îl pună pe Trump din nou sub acuzare, scrie Axios. Donald Trump este singurul președinte american care a fost pus de două ori sub situația de destituire, iar punerea în aplicare a unui asemenea pas poate afecta atât Casa Albă, cât și agenda prezidențială.
UPDATE Deși nu este clar cât de mult se va concentra Trump pe politica externă în cadrul acestui discurs, secretarul de presă al Casei Albe, Karoline Leavitt, susține că Administrația Trump a făcut „progrese semnificative” pe acest plan. După ce a afirmat în repetate rânduri că va pune capăt războiului din Ucraina înainte de a prelua funcția, Trump spune acum că acele comentarii au fost făcute „în glumă”, scrie AlephNews.
UPDATE Propunerea președintelui rus Vladimir Putin de armistițiu de trei zile este începutul discuțiilor directe cu Kievul, a declarat ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, scrie Digi24.
UPDATE Președintele Vladimir Putin insistă că Rusia trebuie să preia controlul asupra celor patru regiuni ale Ucrainei pe care le-a anexat în 2022, dar pe care nu le ocupă în totalitate (Donețk, Luhansk, Zaporojie și Herson) nici în prezent, ca parte a oricărui acord de încetare a războiului, afirmă trei persoane de la Moscova familiarizate cu discuțiile, a scris marți Bloomberg.
UPDATE Încă un senator conservator iese la rampă și îl critică pe liderul de la Kremlin, Vladimir Putin „pentru uciderea copiilor și bombardarea civililor” din Ucraina, lăsând o „urmă de promisiuni încălcate”. Senatorul american Roger Wicker, președintele Comisiei senatoriale pentru servicii armate, consideră că „e timpul să îl tratăm pe Vladimir Putin ca pe criminalul de război care este”, arată Kyiv Post.
UPDATE În timp ce Rusia își continuă războiul „fără sfârșit” împotriva Ucrainei, un senator republican al lui Trump atacă Kremlinul în plin. John Kennedy din Louisiana face declarații furtunoase la televiziunea Fox News, spunând că Trump trebuie să-l pună la punct pe președintele rus și că „SUA îi vor transforma pe Putin și Rusia într-o hrană pentru pești”.
UPDATE FSB a anunțat reținerea a trei persoane suspectate de pregătirea asasinării unui militar rus. Potrivit declarației de la Moscova, reținuții sunt cetățeni ai Belarusului și Moldovei, precum și un nativ din Ucraina. Serviciul de securitate susține că bomba artizanală pe care suspecții o pregăteau pentru asasinat a explodat accidental într-o clădire rezidențială.
The media could not be loaded, either because the server or network failed or because the format is not supported.
Beginning of dialog window. Escape will cancel and close the window.
End of dialog window.
UPDATE Rusia a lansat noaptea trecută 137 de drone de diferite tipuri, iar apărarea aeriană ucraineană a doborât 37 în estul, nordul, sudul și centrul țării. Alte 47 de drone cu rol de ținte false au dispărut de pe radar fără consecințe negative, au anunțat Forțele Aeriene ale Ucrainei. Atacul aerian a vizat regiunile Harkov, Donețk, Dnipropetrovsk și Kiev. În capitală au fost doborâte trei drone și au izbucnit mai multe incendii, fiind înregistrați trei răniți, potrivit Ukrainska Pravda.
UPDATE Washingtonul nu dorește „o încetare a focului de trei zile (…), ci o încetare completă și durabilă a focului și sfârșitul conflictului”, a declarat marți o purtătoare de cuvânt a Departamentului de Stat, în timp ce trimisul special al lui Donald Trump a subliniat că Rusia „nu a câștigat războiul”, potrivit Le Figaro.
UPDATE Autoritățile franceze au acuzat marți cel mai cunoscut grup de hackeri din Rusia că a orchestrat atacuri cibernetice asupra campaniei electorale a președintelui Emmanuel Macron din 2017, scrie POLITICO. Este pentru prima dată când Franța acuză public Moscova că se află în spatele afacerii cunoscute sub numele de „Macron Leaks”, care a dus la divulgarea a mii de documente aparținând echipei de campanie a lui Macron.
UPDATE Rusia va avea un nou Stalingrad. Președintele rus Vladimir Putin a semnat un decret prin care aeroportul din Volgograd va primi numele istoric „Stalingrad”, a relatat serviciul de presă al Kremlinului. „Pentru a perpetua Victoria poporului sovietic în Marele Război Patriotic din 1941-1945, decretez: să se atribuie Aeroportului Internațional Volgograd denumirea istorică «Stalingrad», se arată în textul decretului citat în raport.
UPDATE Secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, a avertizat că Statele Unite vor înceta să medieze conflictul dacă Rusia și Ucraina nu fac „propuneri concrete” pentru a pune capăt războiului, a declarat presei purtătoarea de cuvânt a Departamentului de Stat, Tammy Bruce, scrie Gândul.
UPDATE Într-un moment critic pentru Ucraina, marcat de speranța unor negocieri de pace conduse de Donald Trump și de temerile legate de o posibilă retragere a sprijinului militar american, armata ucraineană își îndreaptă atenția spre inovație. În centrul acestei strategii se află o inițiativă menită să mențină Ucraina în luptă chiar și în absența ajutorului occidental – este, de fapt, „planul B” al Kievului, potrivit New York Times. Planul presupune extinderea a patru batalioane de drone în regimente, de la 700 la 2.500 de soldați fiecare, înarmați cu drone FPV și alte sisteme fără pilot, inclusiv vehicule terestre înarmate. Strategia vizează nu doar eficiență militară, ci și rezolvarea unei probleme critice: scăderea motivației pentru înrolare. Pe fondul unei reticențe crescute față de recrutare, forțele armate ucrainene au dificultăți în a-și completa efectivele.
UPDATEUn pilot al Forțelor Aeriene ucrainene, cu indicativul „Denfix”, a reușit să intercepteze și să distrugă o dronă rusească Shahed în timpul unei misiuni desfășurate în zori, o raritate într-un conflict aerian care se poartă, de regulă, sub acoperirea nopții.
The media could not be loaded, either because the server or network failed or because the format is not supported.
Beginning of dialog window. Escape will cancel and close the window.
End of dialog window.
UPDATE Cel de-al zecelea general rus ucis de la debutul invaziei în Ucraina, zilele trecute, prin detonarea unei bombe într-o mașină-capcană avea și o funcție foarte importantă în armata Rusiei. Conform Kyiv Independent, care citează un necrology al Ministerului Apărării, Iaroslav Moskalik pregătea în mod frecvent rapoarte despre situația din Ucraina, pe care le înmâna președintelui Vladimir Putin. Potrivit necrologului, din 2015 până în 2021, Moskalik a făcut parte, de asemenea, din delegația rusă la Grupul de contact de la Minsk și a participat la discuțiile de la Minsk și la reuniunile Normandy Four de la Berlin și Paris. De asemenea, el a lucrat la planificarea intervenției militare a Rusiei în Siria în 2015. Mai mult, Moskalik, un fost șef adjunct al Direcției principale de operațiuni a armatei ruse, făcea parte dintr-un nucleu militar care supraveghea evoluțiile de pe câmpul de luptă din cadrul Statul Major rus, se arată într-un alt necrology, publicat în ziarul rus de stat Krasnaia Zvezda, citat de Digi24.
UPDATE Singura țară din NATO care nu are armată a încercat mult timp să evite implicarea în orice conflict extern, dar acum tensiunile tot mai aprinse la nivel mondial au forțat-o să își facă planuri serioase de apărare. Totuși, spre deosebire de celelalte patru țări nordice care și-au unit forțele pentru a forma o armată combinată cât mai independentă de SUA, Islanda a adoptat o strategie diferită, relatează Wall Street Journal.
UPDATE Europa s-ar chinui să adune 25.000 de soldați pentru a face parte dintr-o forță de „descurajare” în Ucraina, pentru că armatele sale sunt subfinanțate și cu efective insuficiente, au dezvăluit mai multe surse pentru publicația britanică The Times, notează Digi24.
UPDATE Președintele SUA, Donald Trump, a glumit marți că ar dori să îi succeadă Papei Francisc, care a murit săptămâna trecută. Trump, întrebat pe cine ar dori să vadă devenind următorul pontif catolic, a declarat reporterilor: „Mi-ar plăcea să fiu Papă. Asta ar fi alegerea mea nr. 1”, potrivit Reuters.
UPDATE Volodimir Zelenski a avertizat că lui Vladimir Putin nu trebuie să i se facă niciun „cadou” teritorial pentru a pune capăt războiului, într-un moment în care Washingtonul pare să ia în considerare recunoașterea regiunilor ocupate de Moscova în Ucraina. În plus, el atenționează că Rusia ar putea pregăti o nouă agresiune teritorială în această vară sub pretextul unor exerciții în Belarus. Afirmațiile președintelui ucrainean au fost făcute marți, 29 aprilie, în fața participanților la summitul Inițiativei celor Trei Mări (3SI) de la Varşovia „Așadar, vă rugăm să rămâneți alături de Ucraina. Vă suntem sincer recunoscători pentru sprijinul militar, de care încă avem nevoie, deoarece Rusia doreşte să prelungească acest război. Apreciem, de asemenea, fiecare investiție în industria noastră de apărare şi promitem că ceea ce construim acum ne va apăra nu numai pe noi, ci şi pe cei care investesc”, le-a spus Zelenski celor 13 lideri regionali reuniți la Varşovia. Liderul ucrainean i-a avertizat că Rusia ar putea pregăti o nouă agresiune teritorială în această vară, sub pretextul unor exerciții în Belarus. „Uitați-vă la Belarus – în această vară, Rusia pregăteşte ceva acolo, sub pretextul unor exerciții militare. Aşa încep de obicei noile sale atacuri. Dar unde va fi de data aceasta? Nu știu. Ucraina? Lituania? Polonia? Doamne ferește! Dar trebuie să fim cu toții pregătiți. Toate instituţiile noastre sunt deschise cooperării”, a transmis liderul ucrainean.
UPDATE Rusia și Coreea de Nord au început miercuri construcția unui pod rutier între cele două țări, care va traversa râul Tumen, ca parte a eforturilor de consolidare a parteneriatului strategic, a declarat premierul rus. Podul este construit în apropierea podului feroviar existent, „Podul Prieteniei”, inaugurat în 1959, după războiul din Coreea, informează Reuters.
UPDATE Trupele nord-coreene care luptă alături de armata lui Vladimir Putin în regiunea rusă Kursk ar putea fi redistribuite pe teritoriul Ucrainei, au declarat experți și oficiali ucraineni pentru Kyiv Independent. Însă consecințele unei astfel de mișcări ar fi catastrofale și ar putea duce inclusiv la declanșarea unui Al Treilea Război Mondial, avertizează aceștia, scrie Digi24.
UPDATE Din cei peste 15.000 de soldați nord-coreeni trimiși în Ucraina pentru a lupta alături de armata rusă, aproape o treime au fost răniți de la începutul implicării Phenianului în conflictul armat pornit cu invazia rusească din 2022. Numărul celor uciși pe front este de aproximativ 600 de soldați, au declarat miercuri, 30 aprilie, parlamentari sud-coreeni, afirmații bazate pe cifrele colectate de agenţia de spionaj a ţării, scrie Ziare.com.
UPDATE Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a recunoscut pentru prima dată că soldați nord-coreeni au luat parte la luptele pentru recuperarea teritoriului rus după incursiunea Ucrainei în regiunea Kursk anul trecut. La două zile după ce Moscova a susținut că a recucerit întreaga regiune Kursk, Putin a declarat luni: „Prietenii noștri coreeni au acționat dintr-un sentiment de solidaritate, dreptate și camaraderie autentică”. „Aducem un omagiu eroismului, nivelului ridicat de pregătire specială și sacrificiului de sine al soldaților coreeni care, umăr la umăr cu luptătorii ruși, au apărat patria noastră ca pe propria lor țară”, a spus el, potrivit CNN, citat de NewsWeek.