26 septembrie 2022, ora 09:46

Ion Ceban susține că amendarea protestatarilor care fumează în fața Președinției, este lucrul Poliției, dar nu a Primăriei municipiului Chișinău. Primarul Capitalei s-a arătat nemulțumit de faptul că anumiți deputați își doresc ca Primăria, care a permis manifestarea protestului, să le interzică protestatarilor fumatul în locurile neautorizate.

„Se dorește ca Primăria, să interzicem noi. Fapt că se fumează în locuri publice și neautorizate ... În tot orașul se fumează. Nu mai spun că mulți din PAS fumează în fața Parlamentului”, a precizat Ceban.

Totodată, edilul Capitalei este de părere că odată ce vor fi amendați protestatarii, ar trebui să fie pedepsiți și deputații care fumează în fața Primăriei și cei care încalcă legea, fumând în fața sau în spataele Guvernului și Președinției. 

„Daca îi amendați pe protestatari, ceea ce e lucrul Poliției, nu a Primăriei, vă rog să-i amendați și pe deputați și pe cei din fața Președenției care fumează acolo în spate. În fața Guvernului și în spatele Guvernului tot sunt fumători înrăiți care nu protestează, dar nici nu deranjează ochiul Poliției”, a mai adăugat Ceban. 

Primarul Chișinăului cere ca toți să fie egali în fața legii și să fie pedepsiți conform legii.

„Să fie toți egali in fața legii. Amendați protestatarii și amendați toți deputații PAS, care fumează pe lângă Parlament”, a conchis Ion Ceban.

Pe lângă fumat, protestatarii mai lasă după și murdărie, iar aici, Ceban susține că serviciile specializate lucrează în acest sens.

„Serviciile specializate lucrează în această privință. Dacă e cineva să se facă de vină, vă rog să fie întocmite procese verbale și să fie amendați oamenii, dar în același context, fiindcă, după frigăruii noștri prin toate parcurile din Capitală, la fel scoatem saci de gunoi... Uite, sute de participanți la pretura Centru, dar și diferiți activiști colectează gunoi din parcuri. În acele parcuri tot lasă oameni care vin să se odihnească... Deci dacă amendăm protestatarii, îi amendăm și pe cei dimprejur instituții și în parcuri”, spune Ion Ceban.

TV8.md reamintește că în 18 septembrie, mai mulți oameni au venit la protestul organizat de Partidul „Șor” și au instalat corturi în fața Parlamentului. La protest au fost prezenți reprezentanții Partidului „Șor”, simpatizanți, deputați, primari și mai mulți consilieri din diferite colțuri ale țării. Unul dintre liderii protestului, președintele raionului Orhei, Dinu Țurcanu, a anunțat că protestele pașnice vor continua până când PAS nu va pleca de la putere.

Liderul Partidului Șor, Ilan Șor, a apărut doar online, comunicând cu oamenii prin intermediul unui televizor care a fost adus în fața protestatarilor și a declarat că proteste similare vor fi organizate în fiecare duminică.

În data de 25 septembrie, organizatorii protestului au asigurat transport ajuns la Chișinău cu o capacitate estimativă de 9.000 de locuri. La protest au participat în jur de 5.800 - 6.000 de persoane, anunță Poliția, asta deși Partidul Șor susținea că au protestat peste 45.000 de oameni.

Potrivit oamenilor legii, atât organizatorii, cât și participanții la protest au încălcat prevederile Declarației prealabile depuse la Primărie și a Legii cu privire la întruniri, inclusiv locul desfășurării acțiunii de protest, evitarea acțiunilor provocatoare, menținerea ordinii publice.

Abonează-te la pagina de Telegram TV8.md pentru a fi la curent: t.me/tv8md

22 noiembrie 2024, ora 17:59

Ajutorul financiar, promis de Uniunea Europeană Republicii Moldova au fost din nou subiectul unor speculații și interpretări politice. De această dată, ajutorul de 1,8 miliarde de euro, anunțat de șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a fost prezentat ca fiind condiționat de rezultatele alegerilor. În realitate, sprijinul financiar depinde exclusiv de implementarea reformelor și respectarea statului de drept, nu de culoarea politică a guvernării.

Subiectul suportului financiar promis de șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen la începutul lunii octombrie este readus în spațiul public sub o nouă formă.

„Acei 1 miliard 800 milioane euro care ei au promis că ne le vor da la prezidențiale, acum tot ei promit că le vor da înainte de parlamentare și asta cu condiția dacă iarăși o vom vota pe Maia Grigorevna și PAS-ul ei”, a declarat pe rețelele de socializare deputatul BCS, Bogdat Țîrdea. 

Potrivit deputatului, sprijinul financiar oferit de  Uniunea Europeană a fost condiționat de alegerea președintelui, iar acum și de alegerile parlamentare. În realitate, șefa Comisiei Europene a specificat din start că ajutorul financiar va veni pe parcursul următorilor 3 ani, prin urmare banii vor fi debursați treptat, în tranșe.

„Vom investi 1,8 miliarde de euro în economia dumneavoastră în următorii 3 ani și vom concentra aceste investiții pe domenii care vor genera creștere economică și servicii publice”, a menționat șefa Comisiei Europene, Ursula Von Der Leyen.

Din cauza proceselor birocratice, prima tranșa pe care ar urma să o primească țara noastră va fi abia peste câteva luni. Procedurile ulterioare se regăsesc și în comunicatul Comisei Europene din 10 octombrie. Mai întâi, Parlamentul European și Consiliul vor examina propunerea făcută de șefa Comisiei. După ce suportul va fi aprobat de organele legislative ale UE, Republica Moldova va fi invitată să își prezinte agenda de reformă în baza căreia va fi acordat ajutorul financiar.

„De îndată ce această agendă de reformă va fi adoptată de Comisia Europeană, prima plată va fi făcută. Eu cred că prima plată va fi făcută în prima jumătate a anului 2025. Nu știu exact care este data alegerilor parlamentare, ea nu a fost stabilită, dar e posibil ca prima plată să fie făcută înaintea alegerilor. Pentru noi, nu calendarul electoral este important, banii nu au un scop politic. Pentru noi este important ca banii să ajungă cât mai repede la oameni”, a declarat europarlamentarul, Siegfried Mureșan, în cadrul unei emisiuni televizate.

Astfel, ajutorul financiar oferit de UE nu depinde de cine câștigă alegerile sau de culoarea politică a guvernării. UE are deja experiența negocierilor cu executivul Partidului Democrat, care susținea că este pro-european, dar în practică încălca normele europene. Din această cauză, Republica Moldova nu a reușit să absoarbă nici ajutorul macro financiar de 100 de milioane de euro.

Banii pe care îi acordă Uniunea Europeană sunt condiționați de reformele pe care urmează să le implementeze statul beneficiar, capacitatea de administrare a fondurilor și respectarea principiilor statului de drept. Aceste condiții sunt obligatorii nu doar pentru țările candidate, dar și pentru statele membre UE.

 „În Ungaria, guvernează Viktor Orban. Încalcă statul de drept, nu respectă regulile europene și ca atare are blocate 20 de miliarde de euro fonduri europene. Deci un președinte anti-european, care încalcă legea, care încalcă statul de drept înseamnă că banii ar fi întârziați peste tot”, a mai spus Mureșan. 

Prin urmare, sprijinul european este acordat statelor care demonstrează, prin fapte, că vor să facă parte din familia europeană și vor respecta angajamentele Uniunii, nu doar la nivel declarativ.