Breaking news/LIVE TEXT/ Război în Ucraina, ziua 1178: Primele concluzii de la Istanbul și prioritatea lui Zelenski. WSJ: Putin îl duce de nas pe Trump

investigații

/VIDEO ANCHETĂ/: Casă cu 2 etaje și o mașină, nedeclarate. Secretele directorului suspendat al Institutului Național de Probațiune

27 septembrie 2022, ora 19:30

Este director al Inspectoratului Național de Probațiune de aproape 4 ani, iar anterior a activat mai mulți ani în Serviciul Vamal. De curând, Andrei Iavorschi a fost suspendat din funcție, fiind învinuit de abuz în serviciu. Procurorii îl acuză că ar fi efectuat mai multe achiziții neplanificate de Inspectorat. Valoarea acestor contracte este însă una destul de mică, de câteva zeci de mii de lei pe an. CUTIA NEAGRĂ PLUS a depistat însă alte nereguli legate de proprietățile și bunurile pe care le folosește funcționarul. 

Andrei Iavorschi este șef al Inspectoratului Național de Probațiune din decembrie 2018. A fost promovat în funcție în perioada când la cârma Ministerul Justiției se afla Victoria Iftodi, după ce timp de mai bine de un an Inspectoratul a fost condus de un director interimar. Predecesorul lui Iavorschi, Vladimir Popa, a fost  înlăturat de la conducerea instituției în condiții similare, fiind acuzat de procurori că ar fi comis încălcări în procesul de achiziții publice. Mai exact, Popa a fost învinuit de favorizarea unor agenţi economici care s-au ocupat de achiziţionarea brăţărilor pentru persoane aflate sub supraveghere.

La nici o lună de la numirea în funcție, Iavorschi s-a pomenit în centrul unui mare scandal legat de eliberarea certificatelor de integritate pentru candidații la alegerile parlamentare din 2019. Inspectoratul de Probațiune a fost cel care a dat undă verde Autorității Naționale de Integritate pentru admiterea lui Ilan Șor în cursa electorală. Instituția a livrat informații care îi permiteau lui Ilan Șor să participe la alegerile în parlamentare pe lista Partidului Șor, chiar dacă acesta era deja condamnat de prima instanță în dosarul furtul miliardului. Într-un caz similar, care se referea la candidatul Partidului Nostru, Victor Bogatico, Inspectoratul de Probațiune a dat aviz negativ, invocând restricții de participare în alegeri în calitate de candidat pentru că avea o sentință de condamnare pronunțată de prima instanță. 

Solicitat atunci de presă să explice decizia diferită a INP față de Ilan Șor și Victor Bogatico, Andrei Iavorschi a dat asigurări că nu a fost vorba de o eroare și că certificatele au fost eliberate în baza informațiilor obiective de care dispunea atunci inspectoratul.

ANDREI IAVORSCHI, director Inspectoratul Național de Probațiune:

„Cum argumentați faptul că într-un certificat de integritate este menționat faptul că candidatul este condamant în prima instanță, iar în al doilea certificat nu este menționat faptul ăsta? - Toate certificatele sunt trimise în baza informației care la moment sunt deținute de către Inspectorat. Careva probleme eu chiar nu văd. Mai mult de atât, toată informația a fost furnizată obiectiv și nu văd la ce vă referiți dumneavoastră” .

Și Sergiu Litvinenco, ministrul Justiției, într-o postare pe pagina sa de Facebook, prin care anunța suspendarea din funcție a lui Iavorschi, a amintit despre acel scandal din 2019: „Prima sa „realizare” (nr. Iavorschi) de la accederea în funcția de director al Inspectoratului Național de Probațiune, chiar înaintea alegerilor parlamentare din februarie 2019, a fost să contribuie plenar la obținerea certificatului de integritate de către Ilan Șor”.  

Astăzi, Iavorschi are o altă explicație a celor întâmplate atunci.

Andrei Iavorschi, director Inspectoratul Național de Probațiune:

„Inspectoratul Național de Probațiune pune în executare hotărârile judecătorești și îi împarte în funcție ce ține de măsurile completare, adică interdicția de a ocupa anumite funcții. Așa că accesul - are, nu are dreptul de a obține anumite funcții, sunt în funcție de hotărârile care par vin spre executare. Ori, inspectoratul asta face - nu eliberează certificate de integritate. Nu doar că nu e de competența mea, nu e nici de competența Inspectoratului pe care l-am condus” . 

De mai bine de 10 ani, Iavorschi activează la stat, mai întâi în cadrul unor direcții ale Ministerului Afacerilor Interne, după care s-a mutat la Serviciul vamal, de unde a și fost promovat la șefia Inspectoratului Național de Probațiune.  În declarațiile de avere din ultimii 9 ani, Iavorschi nu indică un loc de trai. Abia în una din declarațiile de avere din 2021, completată ulterior celei de bază, fostul funcționar scrie că este beneficiar al unui teren din s. Budești, înregistrat pe numele unei rude apropiate. În declarație este indicat doar lotul cu o suprafață de 7 ari. Cu toate acestea, directorul suspendat al INP indică această adresă ca fiind locul de domiciliu actual.

Am mers la această adresă ca să verificăm ce se află acolo și am dat de o casă cu două niveluri, relativ nou construită. În curte, se mai observă un garaj și o zonă ce pare a fi un foișor de tip închis. Locuința ridicată de familia lui Iavorschi se află într-un cartier obișnuit din Budești, iar casele din vecinătate sunt în mare parte modeste.

Casa în care locuiește directorul INP lipsește nu doar din declarația de avere a lui Andrei Iavorschi, dar și din înregistrările de la Cadastru. Potrivit extrasului din Registrul Cadastral, terenul a fost procurat încă în anul 2005, dar o construcție așa și nu a fost indicată la cadastru. Proprietari ai lotului de pământ, potrivit datelor cadastrale, sunt părinții funcționarului.

Pentru Cutia NEAGRĂ PLUS, Iavorschi a menționat că, deși locuiește încă din 2005 aici, nu a indicat această casă în declarația de avere deoarece nu este proprietar de drept. A indicat-o abia anul trecut, deoarece legea a suferit unele modificări și prin urmare, în calitate de beneficiar al casei, este obligat să o declare.

Andrei Iavorschi, director Inspectoratul Național de Probațiune:

„Proprietar de drept al imobilului din comuna Budești este cineva din familia mea. - Deci nu este casa dumneavoastră? - Beneficiar efectiv al bunului, adică că locuim acolo, în baza acordului, că ne-a dat voie proprietarul să locuim în ea, asta este alt lucru. - Nu cunoașteți de ce casa dată încă nu este înregistrată la cadastru?  - Nu sunt proprietar de drept! - Și nu puteți să ne spuneți? - Nu că nu pot să spun, dar e chestiune care ține nu de dreptul meu de proprietate”. 

Deși familia acestuia are în gestiune un automobil, potrivit declarațiilor de avere depuse în 2022, Andrei Iavorschi nu dispune la moment de nicio mașină. Anterior, acesta a fost proprietarul unui Fiat Punto din 2008, pe care l-a vândut în anul 2021 cu 6000 lei. Un alt automobil similar, doar ca din 2005, figura în declarațiile de avere din 2012 și 2013. Ulterior, mașina a dispărut fără urme din declarațiile de avere.  

Andrei Iavorschi, director Inspectoratul Național de Probațiune:

„ - Voiam să vă întreb dacă dumneavoastră aveți mașină? - Eu personal nu am mașină. - deci dumneavoastră efectiv nu aveți mașină? circulați acum cu? - Cu mașina socrilor”. 

Mașina care se află în folosința familiei Iavorschi este un Suzuki Vitara, pe care, spune Iavorski, socrul său l-a procurat în perioada când lucra la INP.

Andrei Iavorschi, director Inspectoratul Național de Probațiune:

„Socrumi-o are un Mercedes, negru. El la un moment dat, iarna, avea tot timpul probleme când venea în vacanță și mi-o zis recomandă-mi ceva ce să iau. Eu i-am zis: “Uite eu am la serviciu Vitara, îs foarte mulțumit de dându, ieftine și 4 pe 4”. Și omu o luat-o. Adică nu-i vorba că este autotorismul meu”. 

În primăvara anului trecut, CUTIA NEAGRĂ PLUS a realizat o investigație despre mașinile de lux procurate de mai multe autorități publice în plină criză pandemică. Printre alte instituții vizate, se regăsea și Inspectoratul Național de Probațiune. Instituția a cumpărat, în perioada 2019-2021, 35 automobile de model Dacia și Suzuki Vitara pentru Birourile raionale de probațiune. 

Andrei Iavorschi, director Inspectoratul Național de Probațiune:

„A fost examinată posibilitatea de a amâna procedurile respective, dar nu au fost găsite alte alternative, să înlocuiască mijloacele de transport din dotare cu altele care să facă față sistemului. De fapt noi vorbim despre o necesitate stringentă întrucât autoturismele care erau în dotare puneau în pericol viața și integritatea angajaților”. 

Revenind la averea și veniturile familie Iavorschi. În calitate de venituri, Andrei Iavorschi indică în declarațiile de avere salariul obținut de la INP și Institutul Național al Justiției, precum și salariul soției sale, Tatiana Beiu, angajată a unei bănci din Moldova. În total, cei doi soți acumulează venituri lunare din salarii de circa 40 de mii de lei.

Soții Iavorschi sunt co-fondatori ai unei companii de vânzare a materialelor de construcție, fondată în  satul Rădulenii Vechi, raionul Florești. Compania apare doar în declarația de avere a funcționarului din 2012. Ulterior, Iavorschi nu a mai indicat-o, chiar dacă  „Poliasist” SRL are statutul de companie activă.

În anul 2013, “Poliasist” SRL a devenit beneficiară a Programului ,,Pare 1+1” – program de Atragere a Remitențelor în Economie, destinat lucrătorilor migranți sau rudelor de gradul 1 ale acestora, care investesc bani în afaceri în Republica Moldova.

Proiectul investițional consta în procurarea utilajului de uscare a nisipului de cuarț, în scopul reducerii cheltuielilor de producere și transport. Investiția totală a constituit 480 000 lei, din care finanțarea PARE 1+1 a fost de 200 000 lei. Restul sumei fiind acoperită de proprietarii companiei. Funcționarul spune că restul banilor, necesari pentru procurarea utilajului, au fost primiți de la socri săi, care lucrează de mai mulți ani în Italia. 

Andrei Iavorschi, director Inspectoratul Național de Probațiune:

„Compania este suspendată activitatea, ea nu mai funcționează, dacă nu mă înșel chiar mai devreme de 2013. Dacă nu mă înșel, eu nu cunosc pentru că eu nu am fost administrator al companiei”.

Referindu-se la dosarul penal care a fost pornit în privința sa, Iavorschi afirmă că pe dosar sunt șase capete de acuzare. Funcționarul este învinuit că a semnat mai multe contracte de prestare a serviciilor în valoare de sub 10 mii de lei, delapidând în acest fel bugetul instituției. El spune că este gata să demonstreze în instanță că este nevinovat și că a făcut chiar și un test poligraf pentru a-și demonstra nevinovăția, mai ales că i se pare suspectă rapiditatea cu care a derulat dosarul la început.  

Andrei Iavorschi, director Inspectoratul Național de Probațiune:

„Testul poligraf pe care l-am trecut demonstrează expres că careva beneficii directe, patrimoniale sau nepatrimoniale, din contractele despre care am vorbit, nu au fost. Nu am beneficiat nici direct, nici indirect. Ce este suspect în tot acest dosar, este perioada foarte scurtă, de la bănuială când a fost înaintată, până la învinuire, nu au trecut mai multe de 5 zile. Care este presupoziția mea? Calitatea de bănuit nu permite angajatorului, ministerul în cazul nostru, să suspende rapoartele de muncă. Ori învinuitul îi permite angajatorului, la demersul organelor de urmărire penală să suspende rapoartele de muncă”. 

Amintim că procurorii anticorupție îl acuză pe Iavorschi că în perioada de activitate în calitate de director al INP, ar fi cauzat daune în proporții considerabile instituției pe care o conducea. Mai exact, în perioada anilor 2019-2022, el ar fi încheiat mai multe contracte de achiziționare a unor bunuri și servicii în valoare totală de aproximativ 676 259 lei. Aceste cheltuieli, considerate ca fiind “achiziții neplanificate”, constituie temeiul pornirii urmăririi penale.

/VIDEO INVESTIGAȚIE/ O decizie de judecată poate aduce unei primării din raionul Strășeni pagube de peste 1 milion de lei
/VIDEO INVESTIGAȚIE/ Comisarul din Chișinău care își vinde casa cu 5 milioane de lei
Alegeri prezidențiale în România, turul II: Cum arată buletinul de vot și cum aplici corect ștampila „VOTAT”
Alegeri prezidențiale în România, turul II: Cum arată buletinul de vot și cum aplici corect ștampila „VOTAT”
/PROMO/ „Societatea noastră prea repede etichetează”: Mărturiile unei mame care crește un copil cu autism în Moldova
/PROMO/ „Societatea noastră prea repede etichetează”: Mărturiile unei mame care crește un copil cu autism în Moldova
/VIDEO/ Eurovision 2025: Cine a trecut de a doua semifinală și lista completă a finaliștilor
/VIDEO/ Eurovision 2025: Cine a trecut de a doua semifinală și lista completă a finaliștilor
/VIDEO/ Verde-n ochi: Ieși la vot! Alegerile prezidențiale din 18 mai sunt cruciale pentru viitorul României
/VIDEO/ Verde-n ochi: Ieși la vot! Alegerile prezidențiale din 18 mai sunt cruciale pentru viitorul României
/UPDATE/ Pompierii au reușit să localizeze incendiul de la mansarda din Durlești: 32 de oameni, inclusiv 11 copii, evacuați din clădire
/UPDATE/ Pompierii au reușit să localizeze incendiul de la mansarda din Durlești: 32 de oameni, inclusiv 11 copii, evacuați din clădire

social

/VIDEO/ Epamedia vs Primăria Chișinău. Istoria unui litigiu de 66 milioane euro și interesele din spatele parteneriatului

11 mai 2025, ora 22:09

Un litigiu comercial inițiat în Viena de compania unui businessman din Moldova ar putea lăsa Primăria municipiului Chișinău fără 1 miliard de lei. Despre acest pericol conducerea Primăriei știe de mai mult timp, dar nu a întreprins aproape nimic pentru a evita procesul. Dimpotrivă, cazul a fost ascuns de opinia publică și a ieșit la iveală abia după ce un consilier municipal a publicat o scrisoare a companiei pierdută prin coridoarele Primăriei. Cutia Neagră PLUS a publicat încă acum patru ani o investigație despre această firmă și afacerile ei cu Primăria Chișinău. Astăzi venim cu noi detalii.

Despre faptul că Primăria Chișinău riscă să plătească din bugetul public peste un miliard de lei companiei Epamedia s-a aflat pe 22 aprilie curent. Mai mulți consilieri municipali au primit pe email o notă informativă semnată de șeful Direcției Juridice și au publicat-o pe rețelele sociale. Potrivit documentului, Primăria era somată să desemneze un arbitru care să-i apere interesele în Tribunalul din Viena într-un proces inițiat de „Epamedia”. Termenul limită pentru desemnarea arbitrului expira exact în ziua în care au fost înștiințați consilierii. Arbitrul nu a fost desemnat și a rămas la latitudinea companiei, care a dat Primăria în judecată, să aleagă unul, iar Primăria va trebui să-l plătească.

Timp de două săptămâni după ce s-a aflat despre litigiu, nici primarul capitalei, nici viceprimarii săi nu au oferit niciun detaliu. S-au limitat la un comunicat prin care anunță că nu recunosc suma pretinsă de „Epamedia” și dau vina pe consilierii PAS că ar fi politizat subiectul și ar fi blocat activitatea unui grup de lucru creat pentru a rezolva problema.

Ceban a pasat problema unui grup de lucru

Grupul a fost constituit în noiembrie anul trecut după ce Ion Ceban a primit o scrisoare de la Epamedia. Primarul era avertizat că firma va cere prejudicii de 66 de milioane de euro în arbitraj, dacă Primăria nu inițiază imediat negocieri, pentru a ajunge la o tranzacție de împăcare.

Dumitru Ivanov

Vicepreședintele fracțiunii PAS din CMC, Dumitru Ivanov, care a făcut parte din acel grup de lucru, susține că ședințele au fost convocate de Ceban doar pentru bifă. Nu s-au discutat scenarii concrete pentru împăcare, iar reprezentanții Epamedia nici n-au venit la unele ședințe.  

Dumitru Ivanov: „Ca să paseze responsabilitatea, Ceban a creat un grup de lucru unde s-a pus viceprimara Gutnic ca șefa grupului de lucru. Acolo o să vedeți că scrie: consilier municipal al fracțiunii. Nu este niciun nume, prenume și nu a fost o discuție prealabilă. Au fost câteva tentative de a avea ședința grupului de lucru și chiar s-a întrunit. A fost clar din primele ședințe că Primăria nu este pregătită să rezolve această problemă și s-a arătat clar că trebuie să fie depuse eforturi suplimentare”.

Și consilierii din fracțiunea Partidului Socialiștilor cred că Ceban s-a spălat pe mâini pasând problema unui grup de lucru creat spontan. Socialiștii acuză că au fost tăinuite informațiile ce vizează colaborarea Primăriei cu Epamedia.

Adrian Lebedinschi

Adrian Lebedinschi, președinte al fracțiunii PSRM în CMC: - Asta a fost o metodă cum primarul general a încercat să astupe greșelile pe care le-au comis ei pe parcursul anilor, să dea vina de pe ceea ce a făcut Primăria pe Consiliul Municipal. Eu sper foarte mult că organele de drept își vor da interesul să verifice.

Reporter TV8: - Dar grupul de lucru s-a întrunit sau nu?

Lebedinschi: - Da, a fost o ședință la care nimic concret nu s-a discutat. Au întârziat reprezentanții Primăriei, pentru că aveau ceva mai preferențial. Au fost două-trei astfel de ședințe. Niciodată nu a fost o ședință care să lucreze.

Reporter TV8: - Reprezentanții „Epamedia” veneau la ședințele astea?

Lebedinschi: - La una au venit, la alta nu au fost. În orice caz, la două la care eu am fost, care erau programate, la una au venit și la alta nu. Nimeni dintre ei nu a avut de gând să-și onoreze obligațiunile. Ei caută mișmașuri. Eu am cerut să mi se dea toate materialele care au stat la bază: câte stații au fost construite, câte au fost reparate, pe câte dintre ele a fost plasată publicitate, câți bani trebuia să primească Primăria din publicitatea asta? Câte panouri publicitare sunt folosite de către Primărie ca să-și facă promovare la angajații săi și pe urmă la toate secțiile? Noi am cerut lista. Să ni se dea concret ce lucrări au fost făcute. Au fost coordonate lucrările celea? Prețurile au fost coordonate? Toată informația asta nouă nu ni s-a prezentat. Respectiv, eu mi-am făcut concluzia că această comisie a fost o formalitate.

Reprezentanții Primăriei neagă acuzațiile consilierilor municipali.

Valeriu Bogdan, șeful Direcției Juridice a Primăriei Chișinău: „ Vreau să vă spun că personal i-am transmis domnului Ivanov tot pachetul de acte, inclusiv și domnului Lebedinschi. Vreau să confirm că reprezentanții „Epamedia” au participat la ședințele grupului și și-au expus poziția după care pur și simplu consilierii nu au mai dorit să participe și grupul de lucru nu a putut să fie continuat”.

Cum (nu) răspunde edilul?

Prins de jurnaliști la ultima ședință a Primăriei, Ion Ceban a încercat să se eschiveze de la un răspuns despre ce a făcut  pentru ca pretențiile financiare ale Epamedia să nu crească sau pentru a rezilia contractul păgubos. 

Ion Ceban: Eu mă bucur că dvs și mulți alții scot în sfârșit scheletele fostelor guvernări despre care am tot vorbit. Eu pot să vă spun câte grădinițe au fost înstrăinate, câte școli au fost înstrăinate, câte hectare de teren în interiorul curților blocurilor au fost cedate, câte spații verzi au fost distruse și tot așa mai departe. Din 2007 până în 2019 nu a avut nimeni nicio întrebare la acest capitol. Toate stațiile arătau de parcă erau vicee publice, distruse în totalitate. Astăzi avem peste 700 de stații dintre care 300 sunt administrate de „Epamedia” și restul de municipiul Chișinău. Da, noi întoarcem terenuri. Am întors peste 20 ha de pământ. Da, suntem în litigiu. Da, noi întoarcem clădiri publice. Da, am avut asemenea guvernări, cum astăzi PAS-ul ne spune că fără ei e potopul, integrare europeană și rezultat zero.

Reporter „Ziarul de Gardă”: - Dl primar, vă rog să răspundeți la întrebările pe care vi le-am adresat.

Ceban: - Eu vă explic ceea ce mă întrebați dvs, dacă îmi permiteți să duc gândul până la capăt. O dată în plus, noi întoarcem hectare de pământ, întoarcem clădiri, ne judecăm, am dat panouri jos, am scos toate „butcile” (n.r. gherete) astea răpănoase din municipiul Chișinău care tot erau instalate ilegal.

Reporter „Ziarul de Gardă”: - Dar pagubele invocate de companie sunt și pentru perioada în care dvs erați primar și nu ați răspuns la această întrebare.

Ion Ceban: - Dvs nu mă auziți? Există un litigiu.

La alte întrebări, Ion Ceban nu a vrut să răspundă și a promis o conferință de presă pe subiectul „Epamedia”, care a fost organizată joi, dar fără participarea sa sau a viceprimarilor.

Contractul păgubos, cu rădăcini în 2007

Cum s-a ajuns totuși ca un agent economic să ceară de la Primăria capitalei 66 de milioane de euro? Firma s-a plâns în arbitrajul din Viena că municipalitatea a încălcat condițiile unui contract de parteneriat încheiat cu 18 ani în urmă și a cerut recuperarea investițiilor efectuate în Chișinău și a profitului ratat.  

În ianuarie 2007, primarul interimar Vasile Ursu, susținut pe atunci de Partidul Comuniștilor, din care a făcut parte și Ion Ceban, a semnat un contract de parteneriat public-privat cu SRL Epamedia, fondată de o companie din Austria. Firma s-a angajat să repare 300 de stații de așteptare a transportului public, iar în schimb a primit dreptul să plaseze publicitate în pavilioane.

(28.02.2007) Tino Geruin, director al filialei „Epamedia Moldova” și Heinrch Schuster, director general „Epamedia” au prezentat proiectul investitițional 

Austriecii au promis investiții de 8 milioane de euro în următorii 10 ani cât va dura contractul. Dar în 2010, EPAMEDIA a intrat în proces de insolvență și nu și-a respectat obligațiile. Stațiile din Chișinău nu mai erau întreținute și au ajuns într-o stare jalnică.  

Contractul cu Epamedia expira în 2017 și Primăria trebuia să-și întoarcă în gestiune toate stațiile. Însă o clauză din document stipula că parteneriatul se prelungește automat cu 5 ani, dacă niciuna dintre părți nu va anunța intenția de încetare a colaborării. Lucru care nu s-a întâmplat. Astfel, contractul a devenit valabil până în ianuarie 2022.  

Acte dispărute la Primărie

Fostul primar interimar al Chișinăului, Ruslan Codreanu, susține că, în 2019, a avut intenția să rezilieze contractul cu „Epamedia”. Procesul însă s-a blocat. Din arhiva Direcției Transport a Primăriei ar fi dispărut, în condiții dubioase, mai multe acte ce vizau investițiile în stațiile pentru transportul public.

Ruslan Codreanu: „Am avut o întâlnire cu reprezentantul companiei românești care a cumpărat atunci contractul de la austrieci. Am avut o discuție cu directorul companiei în care l-am anunțat că angajamentele asumate prin contract nu sunt respectate, stațiile sunt în stare deplorabilă și l-am anunțat că în contextul respectiv, noi urmează să mergem pe rezilierea contractului. Când am solicitat de la Direcția transport toate documentele, corespondența cu „Epamedia” ca să văd rapoartele de monitorizare, să văd procesele verbale ale ședințelor prin care au fost avertizați și semnalate problemele că nu se respectă angajamentele din contract, am văzut că de fapt nu există corespondență. Nu existau scrisori. Contractul în general nu era. Mi s-a creat impresia că tot ce ținea de compania respectivă și contractul din 2007 s-au făcut dispărute, adică cineva intenționat parcă a șters urmele.

Ruslan Codreanu

Primăria a vrut atunci să apeleze la serviciile unor avocați pentru a rezilia contractul cu „Epamedia”.

Ruslan Codreanu: „Am solicitat la Consiliul Municipal Chișinău (CMC) acceptul ca să putem contracta o companie de juriști, avocați din afara Primăriei ca să nu fie conflict de interese. CMC a susținut atunci cu majoritatea de voturi decizia de a acorda dreptul Primăriei să contracteze o companie din afară pentru a reprezenta Primăria pe diverse litigii mai serioase, inclusiv pe cazul „Epamedia”. Asta am reușit să obțin până atunci și apoi am plecat de la Primărie”.

Reprezentanții Primăriei din echipa lui Ceban au confirmat dispariția documentelor ce vizează colaborarea cu „Epamedia” până în 2020.

Valeriu Bogdan, șeful Direcției Juridice: „Principalele acte cu privire la acest contract Primăria le deține. Ceea ce ține de corespondență între partenerul privat și autoritatea publică locală există începând cu anul 2020. Într-adevăr anumite demersuri, respectarea clauzelor contractuale până în 2019 nu au fost găsite. Mai mult, când am încercat să identificăm care subdiviziune era responsabilă de implementarea acestui contract nu s-a reușit”.

Schimbare de retorică după vânzarea „Epamedia”

În momentul în care a ajuns primar al Chișinăului, Ion Ceban era pus rău împotriva contractului cu „Epamedia”. Edilul declara că „stațiile au fost acaparate de Epamedia printr-o schemă” și contractul ar trebui reziliat.

Ceban și-a schimbat retorica în 2020, după ce „Epamedia”a fost cumpărată de „Moldpresa Grup”. Fondatori ai companiei sunt doi oameni de afaceri care fac parte din Consiliul de Administrație al Comunității Evreiești din Moldova.

Presa a scris anterior că membrii comunității au fost apropiați de guvernarea comunistă, iar ulterior de fostul președinte Igor Dodon din partidul căruia a făcut parte și Ion Ceban. În 2019, Dodon i-a decorat cu distincții de stat pe 5 membri ai Comunității Evreiești, inclusiv pe președintele comunității Alexandr Bilinkis, unul dintre cofondatorii „Moldresa Grup” și respectiv coproprietar al „Epamedia”.

Într-o investigație „Cutia Neagră PLUS”, publicată în noiembrie 2020, am arătat cum a fost cumpărată compania „Epamedia” și am dezvăluit că aceasta era administrată după preluare de Igor Blanari, un fost candidat al Partidului Socialiștilor la alegerile locale din 2019, pentru funcția de primar al satului Budești. Blanari a muncit activ și pentru promovarea lui Ion Ceban în campania electorală.

În aceeași investigație arătam cum, după ce „Epamedia” a ajuns la noii proprietari, Primăria a încercat să schimbe regulile de joc pe piața publicității, cu intenția de a asigura un monopol al companiei. Se făcea prin proiectul unui nou regulament privind plasarea publicității exterioare în Chișinău. Sute de panouri din oraș au fost demontate la cererea lui Ion Ceban.

„Absolut nimeni nu a crezut că vom declara război acestor două fenomene urâte din municipiul Chișinău și că vom reuși nu doar vom declara război, chiar dacă avem litigii în instanța de judecată. În mai puțin de un an, au fost evacuate peste 1200 de mijloace publicitare din municipiul Chișinău și acest lucru va continua”, avertiza Ion Ceban.

Jucătorii de pe piața publicitară îl acuzau pe primar că ar pregăti terenul pentru „Epamedia”, care va monopoliza sectorul reclamelor.  Or, contractul de parteneriat public-privat, semnat în 2007 cu firma, obliga Primăria să pună la dispoziția Epamedia 1580 de locații pentru amplasarea unor panouri publicitare mari și 600 de city-light-uri.

Alexandr Bilinkis

În 2020, Alexandr Bilinkis declara pentru „Cutia Neagră” că firma sa nu pretinde la instalarea unor panouri publicitare în locul celor demontate.

Alexandr Bilinkis: „Noi am informat Primăria că nu intenționăm să utilizăm acest punct din contract. I-am informat și oral și în scris. Nu intenționăm să ne folosim de acest drept. Nu vom instala niciun panou, niciun sity-light. La ziua de azi suntem total concentrați pe investițiile în schimbarea pavilioanelor din stații. Noi suntem parteneri pentru oraș. Noi nu vrem careva condiții prioritare și deosebite”.

Noul Regulament ce vizează publicitatea nu a mai fost adoptat după scandalul și învinuirile de monopolizare a pieței. Dar se pare că nu a existat nici acea notificare scrisă despre care a vorbit Bilinkis, prin care „Epamedia” să anunțe oficial Primaria că nu pretinde la spațiile pentru panouri mari.

Reporter TV8: - În 2020, dl Bilinkis declara că a informat în scris Primăria că nu va pretinde la panouri. Aveți o astfel de scrisoare de la „Epamedia” că nu va pretinde la această clauză din contract?

Valeriu Bogdan, șeful Direcției Juridice: - Ceea ce ține de această clauză contractuală, precizez încă o dată că, potrivit tranzacției de împăcare, elaborate de părți în 2021, Epamedia a declarat sau este și scris că renunță la orice pretenții față de Primărie, inclusiv la dreptul lor de a plasa aceste 1580 de panouri publicitare”. 

Chirtoacă nu a vrut să fie „mafiot”

După ce s-a aflat de litigiul cu „Epamedia”, a reacționat pe rețelele sociale și fostul primar al capitalei Dorin Chirtoacă, care s-a referit la panourile publicitare și intenția de monopol.

Dorin Chirtoacă

Această clauză era ilegală pentru că ar fi însemnat instaurarea unui monopol pe piața publicității. O clauză contractuală nu poate fi mai presus de lege. Nici fizic această clauză nu putea fi realizată, întrucât nu era loc unde să amplasezi un asemenea număr de panouri, în condițiile în care în oraș deja erau 1500-2000 de panouri ale altor agenți economici. Singura „soluție” ar fi fost să fie înlăturați toți ceilalți de pe piața publicității, pentru ca Epamedia să primească autorizații în locul lor și să obțină monopol. Acest lucru ar fi fost ilegal și, oricum, pentru asta ar fi avut nevoie de un primar mafiot. Am spus atunci, în 2007, public, precum și celor de la Epamedia, că asemenea lucruri sunt imposibil de realizat. (...) Problema celor 1500 de panouri a decăzut de la sine. Proprietarii Epamedia s-au schimbat de câteva ori timp de 10 ani. De câte ori au fost în audiență, noii proprietari nu au adus în discuție niciodată problema celor 1500 de panouri.(...)

Undeva în anii 2013-2017, Epamedia a intrat în faliment, urmând să fie lichidată, iar stațiile (mai bine spus ceea ce a rămas din ele) urmau să fie preluate de Primărie. (...) Problema prelungirii contractului a decăzut din motivul falimentului Epamedia. În general, problema rezilierii sau prelungirii contractului nu-mi amintesc să fi fost ridicată de cineva atunci și nici nu mi-a fost adusă la cunoștință”, a scris Chirtoacă pe Facebook.

Totuși am identificat o discuție la ședința Primăriei din decembrie 2010, la care fostul edil Dorin Chirtoacă a fost informat de subalterni că „Epamedia” nu mai întreține stațiile și s-a vorbit despre identificarea unor soluții pentru rezilierea contractului de parteneriat.

Acordul de împăcare cu „Epamedia” - 75 gherete „Moldpresa” 

În 2021, când Primăria a început să scoată activ la licitații locurile pentru instalarea gheretelor de comerț în Chișinău, Epamedia a venit cu o propunere la autorități. Firma era gata să renunțe la pretențiile legate de panourile publicitare, în schimbul dreptului de a plasa gratuit 75 de gherete Moldpresa. Se pregătise și un proiect de decizie în acest sens, dar nu a fost votat de CMC. Consilierii PAS l-au acuzat atunci pe Ion Ceban că ar fi în cârdășie cu „Epamedia”.

Roman Cojuhari, ex-consilier PAS în CMC: „În timp ce micii antreprenori sunt puși în situația să participe la licitații și să plătească sute de mii și chiar milioane pentru locul amplasării gheretelor, Ion Ceban oferă prietenilor săi, sponsorilor săi, oportunitatea de a-și instala 75 de gherete fără concurs, fără licitații, dar și cu încălcări, pentru că se pot vinde țigări și băuturi”.

Consilierii au atenționat și despre faptul că „Epamedia” ar putea iniția mai târziu un litigiu împotriva Primăriei.

„Trebuie să știți că în contract există o astfel de prevedere în care se spune că orice acord suplimentar este mai jos decât prevederile contractului de bază. Ei propun semnarea unui memorandum prin care chipurile se refuză la panourile publicitare în schimbul la 75 de gherete. După asta, după ce-și vor instala gheretele, ce poate face de fapt compania? Să revină la Primărie și să zică că ei totuși au avut cheltuieli suplimentare și să depună cerere pentru panourile publicitare care erau prevăzute în contractul de bază. În caz contrar, vor cere returnarea investiției. După cum știm din comunicatele de presă anterioare, aceste investiții valorează deja peste 100 milioane de lei”, a adăugat Roman Cojuhari.

După ce a primit refuz de la Primărie pentru instalarea gratuită a gheretelor, „Moldpresa Grup” a fost nevoită  să participe la licitații și să cumpere locurile. Potrivit datelor Primăriei, Moldpresa are în prezent 72 de gherete adjudecate la licitații. Pentru alte 24 de gherete autorizațiile sunt expirate și locurile sunt scoase la mezat.

Chiar pe 7 mai curent, „Moldpresa Grup” a licitat 6 locuri pentru gherete, pentru care va plăti Primăriei peste două milioane de lei. Fiecare loc a avut un preț de pornire la licitație de peste 300 de mii de lei.

Litigii în instanțele naționale pierdute de „Epamedia”

În ultimii ani, „Epamedia” a inițiat mai multe procese de judecată împotriva Primăriei în care s-a plâns că autoritatea refuză să-i elibereze autorizații pentru plasarea publicității în stații, contrar prevederilor contractului de parteneriat public-privat semnat în 2007. Juriștii Primăriei nici nu s-au prezentat la ședințele de judecată.

În unul dintre litigii, „Epamedia” a contestat refuzul Primăriei de a-i elibera autorizații pentru plasarea publicității în stațiile de așteptare a transportului din fața Teatrului de Operă și Balet și a centrului comercial „UNIC”. Primăria motiva că aceste stații se află în centrul istoric al Chișinăului și plasarea publicității ar trebui coordonată cu membrii Consiliului Național al Monumentelor Istorice din cadrul Ministerului Culturii.

Deși nu avea permisiunea, „Epamedia” a plasat nestingherit publicitate în aceste stații. Asta i-a nemulțumit pe membrii Consiliului Monumentelor Istorice care au refuzat să examineze o cerere de la „Epamedia” în cadrul unei ședințe din iunie 2022.

Iată ce s-a discutat la ședința CNMI:

„- Ei vor acum indirect să recunoaștem lacuna lor.

- Nu știu ce vor ei. Mai întâi m-am uitat că stația este în fața Teatrului de Operă și Balet și m-am gândit că poate vor să coordoneze cu noi această publicitate, pentru că e clădire publică din subordinea ministerului. Dar la „UNIC” de ce? Să le spunem că nu ne place culoarea verde? Dar mâine o să fie altă publicitate acolo.

- Înțeleg că deja există această publicitate.

- Este și altă întrebare. La Teatrul Mihai Eminescu este fix așa tip de stație, cu reclama pusă. De ce aceea nu se coordonează?

- Ei nu vor coordonarea publicității, ei vor coordonarea stației.

- Nu, ei vor coordonarea publicității care deja este instalată.

- Se respinge cererea de examinare a schiței de proiect pe motiv că CNMI nu examinează panourile de publicitate deja instalate.

În prima instanță, Epamedia a pierdut procesele cu Primăria pe subiectul autorizațiilor. Astăzi, lupta se dă la Curtea de Apel Chișinău.

Sponsorizări de milioane pentru un parc din Chișinău

În timp ce compania se afla în litigii cu Primăria, proprietarii „Epamedia” finanțau proiecte de infrastructură în capitală. De exemplu, în iulie 2022, primarul Ion Ceban participa alături de Alexandr Bilinkis la inaugurarea unui scuar din sectorul Râșcani al capitalei. Amenajarea parcului a costat 3 milioane de lei, oferiți de membrii Consiliului de Administrație al Comunității Evreiești din Moldova.

Ion Ceban cu Alexandr Bilinkis la inaugurarea parcului

„Întâi de toate vreau să mulțumesc celor care au contribuit la realizarea acestui proiect. Este vorba despre conducerea Comunității Evreiești. Eu știu foarte bine, adică am aflat, că aici erau rudele în preajmă, bunicii unora dintre ei. Eu vreau să vă spun că și eu am crescut în acest parc. Toată copilăria mi-am petrecut-o aici, părinții mei având aici o locuință. Cu certitudine vreau să-i felicit pe toți cei care se pot bucura de parcul renovat”, a spus Ion Ceban la inaugurarea scuarului după reparație. 

„Mult stimate domnule primar, stimați locuitori ai Chișinăului, vreau din numele Comunității Evreiești să spunem mulțumesc orașului natal. Noi aici ne-am născut, aici am crescut, aici locuim. Pentru noi tot ce este legat de Chișinău este aproape și foarte important. Noi am reparat acest parc și sperăm că generații de copii se vor juca aici, vor crește aici și vor iubi la fel ca noi orașul lor natal”, a spus Alexandr Bilinkis la același eveniment.

Campaniile Primăriei, promovate în stațiile „Epamedia”

În pofida neînțelegerilor cu autoritățile locale, Epamedia a avut o colaborare bună cu primarul și echipa sa și a plasat în stații publicitate la solicitarea Primăriei. De exemplu, anul trecut, în stații au fost plasate fotografii cu angajații Primăriei, iar banerele publicitare au fost realizate în culoarea verde, care se asociază cu Partidul Mișcarea Alternativa Națională, lansat de Ceban în vara anului 2022.

Zilele trecute, Primăria a emis un comunicat în care declara că informațiile Primăriei au fost plasate doar în stațiile gestionate de municipalitate. Pe de altă parte, în cererea prealabilă transmisă lui Ceban în toamna anului trecut, cu privire la litigiul din arbitraj, „Epamedia” scria negru pe alb că „s-a cerut frecvent să fie oferit gratuit spațiu publicitar în stații pentru mai multe campanii desfășurate de Primărie”.

Întrebați despre asta la conferință, funcționarii Primăriei au evitat să răspundă.

Reporter TV8:  - Primăria a conlucrat cu Epamedia în campaniile pe care le-a avut în ultimii ani? A plasat publicitate în stațiile gestionate de Epamedia, inclusiv campania de anul trecut cu fotografiile angajaților Primăriei care au împânzit stațiile de așteptare?

Valeriu Bogdan: - Scopul acestei conferințe este contractul încheiat între Epamedia și Primărie. Întrebarea dvs un pic depășește subiectul.

Reporter TV8: - Păi este colaborarea Epamedia cu Primăria. Vă întreb dacă s-a pus publicitate în aceste stații. În ce condiții, dacă a existat?

Valeriu Bogdan: - Întrebarea care s-a pus anterior, dar și asta nu este în baza contractului încheiat în 2007 între Primărie și Epamedia. Este un alt subiect la care noi nu suntem gata la moment să răspundem.

Cum a fost calculat prejudiciul de 66 milioane euro?

Tot din scrisoarea transmisă de „Epamedia” edilului toamna trecută aflăm cum a fost calculat prejudiciul de 66 de milioane de euro cerut de la Primărie. Firma susține că, între anii 2007-2009 a  instalat 306 stații în Chișinău, conform contractului de parteneriat public-privat. Din 2020 până în ianuarie 2022 a înlocuit și a modernizat repetat 196 de stații. Iar pe parcursul anului 2022, după ce expirase deja contractul, la solicitarea Primăriei, ar fi reparat încă 10 stații. În total, investițiile în modernizarea stațiilor au depășit două milioane de euro, echivalentul a peste 40,4 milioane lei, a calculat un auditor privat contractat de „Epamedia”.

Agentul economic susține că Primăria i-a eliberat timp de 15 ani doar 306 autorizații pentru plasarea publicității în stațiile de așteptare a transportului și nu i-a oferit niciun loc pentru panouri publicitare mari din cele 1580 prevăzute în contract. Astfel, firma ar fi ratat un profit de peste 63 de milioane de euro, fără dobândă.  

„Epamedia” cere în arbitraj un așa-zis profit ratat pentru toți 15 ani în care a fost valabil contractul de parteneriat public-privat cu Primăria - câte 4 milioane de euro pe an. Asta în pofida faptului că, între anii 2010-2019, firma s-a aflat în proces de insolvabilitate și nu și-a onorat obligațiile contractuale. Stațiile aflate în gestiunea companiei arătau atunci ca după război.

Epamedia a inclus în calcule și venitul pe care putea să-l aducă panourile publicitare mari prevăzute în contract. Asta contrar celor declarate în 2020 de Alexandr Bilinkis, care dădea asigurări că nu va face uz de această clauză din contract.

„Ei solicită 4 milioane de euro pe an venituri ratate. Asta este un teren de joacă pe zi construit în municipiul Chișinău. 11 mii de euro pe zi venituri ratate. Un miliard de lei asta este o sumă enormă pentru bugetul municipal, aproape 12,5% din tot bugetul municipiului Chișinău. Noi ca fracțiune am solicitat convocarea de urgență a ședinței CMC la care va fi inclusiv subiectul de prezentare a informației referitor la acest contract și ce a făcut Primăria Chișinău ca să se asigure că locuitorii nu vor risca să plătească aceste milioane din banii lor”, a declarat vicepreședintele fracțiunii PAS din CMC, Dumitru Ivanov. 

Consiliului Municipal Chișinău va fi convocat pe 15 mai, a anunțat primarul Ion Ceban.

Trei ani de publicitate în stații fără contract și autorizații

Din ianuarie 2022, când a expirat contractul de parteneriat cu „Epamedia” și până astăzi, Primăria nu și-a întors în gestiune stațiile de așteptare, așa cum trebuia să se întâmple potrivit prevederilor contractuale din 2007. Agentul economic plasează în continuare publicitate în stații fără a avea autorizații.

Iată cum explică asta consilierul primarului pe domeniul economic Vladimir Mitru: 

În momentul dat partenerul privat își are stațiile modernizate, îngrijite, pe care la timp le curăță, le apără de acte de vandalism, plasează publicitatea pe ele și achită un impozit Primăriei pentru această publicitate. Dacă în anul 2022 noi mergeam pe scrisori de a cere transmiterea stațiilor către municipalitate, eu cred că în acel moment se oprea orice discuție despre o tranzacție de împăcare cu Epamedia și ne trezeam în arbitraj”.

Contactat de Cutia Neagră PLUS, administratorul „Moldpresa Grup” Serghei Pușcuța, fost ministru al Finanțelor în Guvernul Chicu, a refuzat să ofere detalii despre litigiul inițiat de „Epamedia”, motivând că ar putea dăuna procesului pornit în arbitrajul din Viena. Pușcuța a precizat că în continuare compania este deschisă să ducă tratative cu Primăria, pentru a ajunge la un acord de împăcare.

Nu am reușit să vorbim cu fondatorul „Moldpresa Grup”, Alexandr Bilinkis. Acesta avea telefonul închis.

Avocatul contractat de „Epamedia” pentru a le reprezenta interesele în arbitrajul din Viena ne-a răspuns pe email că nu poate oferi niciun detaliu ce ține de proces. 

Nu a vrut să precizeze nici dacă a solicitat instanței să desemneze un arbitru din oficiu pentru  Primăria Chișinău, așa cum atenționa în ultima scrisoare transmisă municipalității. 

/VIDEO/ Cutia Neagră PLUS: „Băieții deștepți din energie”. Avizele pentru parcuri solare sau eoliene, de vânzare pe piața neagră
/VIDEO/ Cutia Neagră PLUS: Omul din spatele „gazului rusesc”. Legătura lui Vicol cu exportul camuflat de cărbune din Donbas
Gheorghe Paladi a murit. Renumitul medic din Moldova avea 96 de ani
Gheorghe Paladi a murit. Renumitul medic din Moldova avea 96 de ani
/PROMO/ „Societatea noastră prea repede etichetează”: Mărturiile unei mame care crește un copil cu autism în Moldova
/PROMO/ „Societatea noastră prea repede etichetează”: Mărturiile unei mame care crește un copil cu autism în Moldova
/VIDEO/ „Nu sunt ca toate femeile”: Problemele de sănătate au făcut-o să se simtă discriminată în Moldova
/VIDEO/ „Nu sunt ca toate femeile”: Problemele de sănătate au făcut-o să se simtă discriminată în Moldova
/VIDEO/ Verde-n ochi: Ieși la vot! Alegerile prezidențiale din 18 mai sunt cruciale pentru viitorul României
/VIDEO/ Verde-n ochi: Ieși la vot! Alegerile prezidențiale din 18 mai sunt cruciale pentru viitorul României
/VIDEO/ Comisara europeană pentru extindere, Marta Kos, a pășit pragul casei lui Emilian Crețu. Cum a fost primită la Negureni
/VIDEO/ Comisara europeană pentru extindere, Marta Kos, a pășit pragul casei lui Emilian Crețu. Cum a fost primită la Negureni

Abonează-te la știri pe e-mail

TV8.md este site-ul de știri din Republica Moldova cu noutăți sociale, politice și economice de ultima oră, meteo astăzi, emisiuni, interviuri și investigații.
TiktokFacebookInstagramYoutubeTelegramTiktok

© 2025 TV8.md. Preluarea materialelor publicate pe tv8.md este permisă doar cu citarea sursei în primul alineat și prin intermediul unui link activ către pagina articolului.