27 octombrie 2022, ora 20:51

Președintele rus, Vladimir Putin, a declarat joi, 27 octombrie, că contractul dintre Gazprom și Moldovagaz a fost semnat „după condițiile moldovenești”. Potrivit acestuia, șeful concernului rus, Alexei Miller, s-ar fi consultat cu el înainte de a fi luată o decizie. Invitat în cadrul emisiunii „Cutia Neagră” de la TV8, ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu, a confirmat acest lucru, dar a ținut să precizeze că în lunile septembrie și octombrie, s-a propus prelungirea acelui contract, dar „formula nu a fost acceptată”.

„Partea moldovenească nu a fost de acord cu poziția Gazpromului și a insistat pe prețuri preferențiale. Gazpromul s-a încăpățânat. Apoi, domnul Miller m-a contactat, mi-a zis poziția sa și a spus că consideră punctul său de vedere corect. 

L-am rugat să meargă în întâmpinarea părții moldovenești, având în vedere posibilitățile financiare ale Republicii Moldova. El nu a fost chiar de acord, nu prea era de acord cu mine, dar mi-a ascultat părerea și Gazprom a mers în întâmpinarea Republicii Moldova și a încheiat contractul după condițiile moldovenești”, a declarat Putin.

Ministrul Andrei Spînu a menționat că formula din contract „a fost propusă de partea noastră”, dar că pentru prelungirea contractului, nu a fost acceptată acea formulă.

„Da, noi am reușit să obținem un contract bun atunci și avem un contract bun. Formula care a fost propusă în contract a fost propusă de partea noastră, pentru că Gazprom insista pe preț de piață”, a subliniat Andrei Spînu.

„În septembrie și toată luna octombrie, noi am propus ca acel contract să fie prelungit. Această formulă nu a fost acceptată și noi am găsit acel compromis în care 30% să fie spot pe timp de iarnă 70% petrol, iar vara să nu acceptăm 100% spot, dar am introdus acele 30% preț de petrol”, a adăugat ministrul.

Abonează-te la pagina de Telegram TV8.md pentru a fi la curent: t.me/tv8md

21 decembrie 2024, ora 23:11

Astăzi vorbim Verde-n ochi despre educație și salariile mizerabile pe care le primesc profesorii din R. Moldova versus majorările obraznice la pensii pe care le-ar putea primi din anul viitor judecătorii Curții Constituționale.

Zilele trecute, profesorii au ieșit la proteste să ceară salarii decente. În urmă cu o lună, Guvernul le-a promis majorări de 15% de la începutul anului viitor, dar pe ultima sută de metri le-a înjumătățit. În formula votată de Parlament la început de decembrie, profesorii ar urma să beneficieze de o majorare salarială netă între 600 și 900 de lei. Asta în condițiile în care salariul mediu pe economie va crește anul viitor cu 2.400 de lei. Simțiți diferența?

Cu sau fără această majorare, un lucru este cert: Profesorii sunt printre cei mai prost plătiți salariați din R. Moldova. Salarii mai mici au doar angajații din agricultură și cei din domeniul artei. Chiar dacă toate guvernările din ultimii 20 de ani au promis că educația va reprezenta o prioritate pentru ei, salariile cadrelor didactice au fost dintotdeauna sub media pe economie.

De exemplu, în 2020, salariul mediu din învățământ era de circa 7.000 de lei, cu 12% mai puțin decât media pe economie. În 2024, chiar dacă salariul unui profesor a crescut până la aproape 11.000 de lei, el este de fapt cu 24% mai mic decât salariul mediu pe țară. Astăzi, în Moldova, un sudor, electrician sau croitor este mai bine plătit decât un dascăl, pe umerii căruia stă sarcina de a educa următoarea generație de cetățeni.  

Dincolo de declarațiile siropoase ale politicienilor despre importanța imensă a învățătorilor, cifrele oficiale cu privire la distribuția bugetelor arată o realitate total diferită. De exemplu, în 2012, cheltuielile statului pentru învățământ reprezentau 8,4% din PIB, iar anul acesta – ele au scăzut până la 5,4% din PIB. Cei mai mulți bani au fost alocați protecției sociale, adică compensațiilor și ajutoarelor pentru cei vulnerabili financiar.

Și dacă alocarea banilor pentru compensații la facturi este de înțeles, atunci o ultimă inițiativă a Guvernului care își propune să vină cu stabilirea unor pensii nesimțit de mari pentru judecătorii Curții Constituționale este de-a dreptul scandaloasă. Dacă această modificare va fi acceptată de Parlament, cei șase judecători ai Curții vor putea beneficia de pensii în valoare de până la 80 la sută din salariile lor de funcție. Salariul unui judecător constituțional este de 82.000 de lei, astfel pensia acestuia ar putea ajunge la 65.000 de lei.

Când statul spune că nu are bani pentru profesori, dar îi găsește cu ușurință pentru un cerc de elită de judecători, revolta publică este firească. Salarii mici pentru învățători înseamnă și o educație mai proastă, iar prin consecință și o economie mai puțin dezvoltată. Această relație cauzală este demult demonstrată. Statele în care s-a investit sistematic în educație au ajuns economii mondiale. Statele care au neglijat domeniul educației se bălăcesc în sărăcie și corupție.  

Cât despre salarii, profesorii moldoveni pot doar visa la veniturile unor dascăli din Uniunea Europeană. Spre exemplu, un profesor din Olanda sau Danemarca are un salariu mediu lunar de 5.600 de euro, iar unul din România sau Bulgaria – de circa 1.100 de euro lunar. Și asta în condițiile în care prețurile de la noi și cele din România sunt aproape identice.

În concluzie, vă spun verde-n ochi, profesorii noștri merită mult mai mult, iar preocupările Guvernului și Parlamentului pentru confortul financiar nesimțit de mare al judecătorilor Curții Constituționale sunt cel puțin amorale în actualul context economic al țării. 

Pentru ce merite deosebite au meritat magistrații constituționale venituri lunare de peste 7.000 de euro, într-o țară în care profesorii ies la proteste pentru salarii care să-i scape de sărăcie?