27 decembrie 2022, ora 08:28

Incident la deschiderea Arenei Chișinău. Un bărbat a căzut de la o tribună, aflată la o înălțime de doi metri și jumătate. S-a întâmplat cu câteva minute înainte să înceapă concertul trupei ucrainene Okean Elzy. 

Bărbatul s-a prăbușit în gol, după ce balustrada a cedat sub greutatea sa. În același timp, reprezentanții Arenei dau asigurări că au fost respectate toate măsurile de siguranță. Victima este internată la Institutul de Medicină Urgentă.

Incidentul a avut loc sâmbătă, când Arena Chișinău și-a deschis pentru prima dată ușile pentru concertul susținut de trupa ucraineană Okean Elzy. 

Cu puțin timp înainte ca celebra trupă să iasă pe scenă, poliția au fost sesizată să intervină, după ce un bărbat a căzut de la înălțime.

„ În cadrul documentării, polițiștii au stabilit că bărbatul de 39 de ani a căzut de la o înălțime de aproximativ doi metri jumătate. Pe cazul a fost inițiată o anchetă în cadrul căreia angajații poliției urmează să stabilească toate circumstanțele”, a declarat ofițer de presă IGP, Natalia Stati.

Purtătoarea de cuvânt a IMU a confirmat că victima accidentului este internată acolo, refuzând să ofere însă alte informații despre starea în care se află și ce traumatisme a suferit.

„Pacientul este internată la IMU și beneficiază de asistența medicală în volum deplin, conform protocoalelor medicale naționale. Deci alte declarații nu mai fac, doar ceea ce am spus”, a menționat purtătoarea de cuvânt a IMU, Dorina Arsene.

Administratorul Arenei, Eduard Calancea a declarat că bărbatul care a ajuns la Urgență este un spectator și nu un membru al trupei, așa cum s-a vehiculat. 

El spune că accidentul s-a produs după ce a cedat balustrada unei tribune, aflată la o înălțime de aproximativ doi metri și jumătate:

„Era o persoană care era participant la eveniment. S-a petrecut cazul înaintea de începerea propriu zisă a concertului, evenimentului. Era o balustradă, deci persoana respectivă avea o greutate după medie. O să vedem care a fost cauza, s-a lăsat prea tare sau cum”.

Pe lângă ancheta inițiată de poliție, și administrația Arenei susține că va crea o comisie pentru a investiga cazul: 

„Noi acuma conform legislației creăm o comisie de investigații. A fost anunțată și compania constructoare despre cazul respectiv și organele competente. O să venim cu un comunicat pe cazul respectiv și din ce cauză a avut el loc”.

Arena Chișinău s-a deschis după patru ani de la lansarea proiectului, iar inaugurarea acesteia a dat bătăii de cap șoferilor. 

Din cauza fluxului mare de mașini, sute de conducători auto au stat ore în șir în ambuteiaje. Imaginile au fost distribuite pe rețelele sociale. 

Complexul sportiv urma să fie dat în exploatare încă în 2019, dar ulterior termenul a fost decalat de fostul președinte Dodon pentru data de 1 mai 2020, dar nu a fost respectat nici acest termen. Ulterior, Guvernul Gavrilița a decis să aloce pentru asta încă 1,5 milioane de euro. 

Potrivit datelor executivului, costul total al proiectului depășește 43 de milioane de euro. 

21 decembrie 2024, ora 23:11

Astăzi vorbim Verde-n ochi despre educație și salariile mizerabile pe care le primesc profesorii din R. Moldova versus majorările obraznice la pensii pe care le-ar putea primi din anul viitor judecătorii Curții Constituționale.

Zilele trecute, profesorii au ieșit la proteste să ceară salarii decente. În urmă cu o lună, Guvernul le-a promis majorări de 15% de la începutul anului viitor, dar pe ultima sută de metri le-a înjumătățit. În formula votată de Parlament la început de decembrie, profesorii ar urma să beneficieze de o majorare salarială netă între 600 și 900 de lei. Asta în condițiile în care salariul mediu pe economie va crește anul viitor cu 2.400 de lei. Simțiți diferența?

Cu sau fără această majorare, un lucru este cert: Profesorii sunt printre cei mai prost plătiți salariați din R. Moldova. Salarii mai mici au doar angajații din agricultură și cei din domeniul artei. Chiar dacă toate guvernările din ultimii 20 de ani au promis că educația va reprezenta o prioritate pentru ei, salariile cadrelor didactice au fost dintotdeauna sub media pe economie.

De exemplu, în 2020, salariul mediu din învățământ era de circa 7.000 de lei, cu 12% mai puțin decât media pe economie. În 2024, chiar dacă salariul unui profesor a crescut până la aproape 11.000 de lei, el este de fapt cu 24% mai mic decât salariul mediu pe țară. Astăzi, în Moldova, un sudor, electrician sau croitor este mai bine plătit decât un dascăl, pe umerii căruia stă sarcina de a educa următoarea generație de cetățeni.  

Dincolo de declarațiile siropoase ale politicienilor despre importanța imensă a învățătorilor, cifrele oficiale cu privire la distribuția bugetelor arată o realitate total diferită. De exemplu, în 2012, cheltuielile statului pentru învățământ reprezentau 8,4% din PIB, iar anul acesta – ele au scăzut până la 5,4% din PIB. Cei mai mulți bani au fost alocați protecției sociale, adică compensațiilor și ajutoarelor pentru cei vulnerabili financiar.

Și dacă alocarea banilor pentru compensații la facturi este de înțeles, atunci o ultimă inițiativă a Guvernului care își propune să vină cu stabilirea unor pensii nesimțit de mari pentru judecătorii Curții Constituționale este de-a dreptul scandaloasă. Dacă această modificare va fi acceptată de Parlament, cei șase judecători ai Curții vor putea beneficia de pensii în valoare de până la 80 la sută din salariile lor de funcție. Salariul unui judecător constituțional este de 82.000 de lei, astfel pensia acestuia ar putea ajunge la 65.000 de lei.

Când statul spune că nu are bani pentru profesori, dar îi găsește cu ușurință pentru un cerc de elită de judecători, revolta publică este firească. Salarii mici pentru învățători înseamnă și o educație mai proastă, iar prin consecință și o economie mai puțin dezvoltată. Această relație cauzală este demult demonstrată. Statele în care s-a investit sistematic în educație au ajuns economii mondiale. Statele care au neglijat domeniul educației se bălăcesc în sărăcie și corupție.  

Cât despre salarii, profesorii moldoveni pot doar visa la veniturile unor dascăli din Uniunea Europeană. Spre exemplu, un profesor din Olanda sau Danemarca are un salariu mediu lunar de 5.600 de euro, iar unul din România sau Bulgaria – de circa 1.100 de euro lunar. Și asta în condițiile în care prețurile de la noi și cele din România sunt aproape identice.

În concluzie, vă spun verde-n ochi, profesorii noștri merită mult mai mult, iar preocupările Guvernului și Parlamentului pentru confortul financiar nesimțit de mare al judecătorilor Curții Constituționale sunt cel puțin amorale în actualul context economic al țării. 

Pentru ce merite deosebite au meritat magistrații constituționale venituri lunare de peste 7.000 de euro, într-o țară în care profesorii ies la proteste pentru salarii care să-i scape de sărăcie?