28 februarie 2022, ora 21:19

Republica Moldova va păstra aceeași decizie luată în 2014 față de sancțiunile împotriva Rusiei, a declarat ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene, Nicu Popescu. Precizarea a fost făcută de vicepremier în cadrul ediției de luni seară, 28 februarie, a emisiunii „Cutia Neagră” de la TV8.

„Deciziile privind impunerea unor sancțiuni contra Federației Ruse nu sunt decizii simple. Aceste decizii sunt complicate, dificile, pentru state mult mai puternice, mult mai prospere, cu mai multe alternative pentru funcționarea economiei acestor state decât Republica Moldova”, a spus Popescu.

Ministrul de Externe a precizat că poziția țării noastre a fost formulată imediat după izbucnirea războiului, la o întâlnire a unui secretar de stat al Ministerului cu ambasadorul rus.

„Noi am spus ce credem despre acest act de război nejustificat împotriva Ucrainei”, a menționat ministrul.

Potrivit acestuia, „Din 2014, după anexarea ilegală a Crimeei, în RM s-a luat decizia de a nu alinia Republica Moldova la sancțiunile europene sau americane introduse contra Rusiei. Noi menținem această linie”.

„Motivele sunt multiple, inclusiv faptul că societatea noastră, economia noastră, sistemul nostru energetic sunt prea vulnerabile pentru a îngreuna RM în astfel de poziționări, care implică costuri”, a menționat Nicu Popescu.

Ministrul a recunoscut că au existat diferențe de opinii în ceea ce privește atitudinea Moldovei față de acțiunile Rusiei, dar poziția față de sancțiuni rămâne neschimbată.

„Noi am avut această amplitudă și diferență de limbaj în poziționarea verbală față de Rusia, dar la capitolul sancțiuni, a existat o continuitate clară în absolut toate guvernările”, a zis vicepremierul de Externe.

Totodată, Popescu a reiterat faptul că există comunicare între Republica Moldova și Federația Rusă: „Există mai multe situații legate de cetățenii noștri blocați în Federația Rusă care nu pot traversa Ucraina din motive obiective, care au nevoie de asistență pe teritoriul Rusiei și noi avem nevoie să discutăm”.

„Noi, ca stat, menținem exprimarea poziției noastre față de acțiunile Federației Ruse pe acest palier diplomatic și verbal”, a adăugat ministrul.

Abonează-te la pagina de Telegram TV8.md pentru a fi la curent: https://t.me/tv8

25 septembrie 2023, ora 16:28

Centrul Național Anticorupție și Procuratura Anticorupție au oferit detalii despre dosarul de corupție, în care este vizat și membrul Consiliul Superior al Magistraturii, Iulian Muntean. Informațiile au fost oferite în cadrul audierilor publice, organizate de Comisia parlamentară juridică, numiri și imunități.  Potrivit celor două instituții, acest dosar a trecut din 2018 prin mâinile a patru procurori și tot atâția ofițeri de urmărire penală. Acum, cauza este în derulare. 

„Cazul respectiv în care este vizat candidatul a fost pornit pe fapt în anul 2018, respectiv în cadrul urmăririi penale el nu a figurat ca bănuit. Au existat alte persoane care au fost cercetate, iar statutul de învinuit a fost stabilit în termen de 3 luni de zile de la percheziții. În acest caz figurează 74 de învinuiți”, a declarat în cadrul audierilor, directorul CNA, Iulian Rusu. 

Potrivit informațiilor oferite de CNA, din cele 74 de persoane, 3 sunt intermediari de bază și 55 sunt asistenți sau profesori din cadrul Academiei și alte persoane. 

În același context, șefa Comisiei parlamentare juridice, numiri și imunități s-a arătat nemulțumită de modul în care a fost derulată ancheta în acest dosar. 

„După mine faptul că o persoană din 2018 se află într-un caz penal cu statutul de învinuit și această cauză nu este transmisă nici în instanță și nu se ia nicio măsură cu privire la statutul acestei persoane, mi se pare foarte grav. Eu cred că acesta nu e singurul dosar care stă la murat, cred că mai sunt multe alte dosare care stau la murat”, a accentuat Stamate.

La rândul lui, Octavian Iachimovschi, adjunctul procurorului-șef al Procuraturii Anticorupție a declarat că în 2018, pe acest dosar s-au făcut peste 150 de percheziții, iar de-a lungul timpului pe dosar s-au schimbat 4 procurori și 4 ofițeri urmărire penală.

Amintim că în mai 2018, Centrul Național Anticorupție împreună cu Procuratura Anticorupție anunțat despre percheziții  în birourile și domiciliile mai multor asistenți și profesori ai Academiei de Studii Economice. În cadrul perchezițiilor, au fost depistate liste cu numele unor studenți, sume impunătoare de bani, primite de la aceștia, numele profesorilor care au primit bani pentru organizarea susținerii examenelor, practicii de producție, de licență sau masterat. 

În cadrul anchetei au fost documentați mai mulți membri ai rețelei, au fost prelevate probe audio şi video, în urma cărora s-a reușit acumularea unui amplu material probator care vine să confirme informația preliminară. Pe parcursul documentării, s-a constatat că afacerea de corupție funcționa nestingherit chiar în fața instituției, acolo unde au fost monitorizați cei care formau una dintre principalele verigi a afacerii – mijlocitorii. Aceștia erau responsabili de identificarea unor studenți cu probleme de reușită sau restanțieri, cărora le ofereau ajutor pentru susținerea cu succes a oricărui tip de examen.

Ulterior, contra unor sume de bani, care variau în funcție de complexitatea serviciului, intermediarii mergeau la persoane publice din cadrul ASEM, în principal profesori, și le ofereau o parte din mijloacele financiare primite pentru soluționarea examenelor, o altă parte din bani păstrând-o pentru serviciile de intermediere.

Pe parcursul acțiunilor de anchetă, s-a stabilit că pentru un examen, membrul grupului primea de la student până la 1 000 de lei, nota pentru practica de producție costa între 1000 și 1500 de lei, iar cea mai scumpă era aranjarea susținerii tezei de licență sau masteratul – între 400 si 550 de euro. În consecință, studenții erau evaluați de către profesori fictiv, în mare parte fără prezența fizică la examene.