30 ianuarie 2022, ora 20:00

La 6 ani de la iniţierea procedurii de lichidare a celor trei bănci implicate în furtul miliardului - cea mai mare fraudă din istoria R. Moldova, Banca de Economii a reușit să recupereze doar 1,7 miliarde de lei. Celelalte două bănci au înregistrat performanțe și mai modeste. 835 mil recuperate de Banca Socială și doar 192 de  mil - de Unibank. 

Activele băncilor, estimate anterior că vor fi vândute cu zeci de milioane de lei, sunt înstrăinate astăzi la prețuri de 3-4 ori mai mici. Cutia Neagră PLUS a analizat cine au ajuns proprietarii celor mai valoroase imobile vândute la licitație. Am identificat oameni și firme din anturajul lui Vlad Plahotniuc și Vlad Andronachi, un angajat al Președinției din perioada lui Igor Dodon, dar și mai mulți aleși locali.

Chișinău, sectorul Botanica, str. Sarmisegetuza 35. Până în anul 2015, aici se afla unul dintre sediile Băncii de Economii. Oficiul de 203 m.p. a fost vândut în noiembrie 2016 unei companii ce aparține lui Arcadie Vicol, om de afaceri asociat de presă lui Vladimir Plahotniuc. Prețul plătit la licitație a fost de aproape 2,5 milioane de lei. Cu jumătate de an mai devreme, BEM vindea acest sediu cu un milion de lei mai scump, dar fără succes. Clădirea a fost scoasă la mezat de 13 ori până a ajuns pe mâinile firmei lui Vicol. Peste câteva luni de la tranzacția cu BEM, noul proprietar a vândut imobilul de pe strada Sarmisegetuza.

Firma „Arvi Invest” a fost fondată în 2015 de Arcadie Vicol, care era pe atunci vicedirector la întreprinderea Chișinău Gaz. Anterior acesta lucrase doi ani în calitate de vicedirector la Calea Ferată din Moldova. Iar din 2005 până în 2013 a deținut funcția de director comercial adjunct la întreprinderea de stat „Metalferos”.

Presa a scris că Vicol era apropiat de Plahotniuc și l-ar fi ajutat pe acesta să câștige zeci de milioane de lei prin diverse scheme de la Calea Ferată și Metalferos. Arcadie Vicol neagă categoric aceste acuzații. 

ARCADIE VICOL, fondator SRL Arvi Invest: „Noi putem să-i punem în rând pe toți oamenii care au lucrat la toate întreprinderile de stat și să-i numim că sunt oamenii fie ai lui Voronin, pe vremurile lui Voronin, fie ai lui Filat, fie ai lui Plahotniuc, fie ai lui Dodon pe vremurile lui Dodon...Oare eu ca specialist trebuia să aștept până ce vine guvernarea X sau Y și atunci să mă angajez la serviciu? …- Deci achizițiile pe care le-ați făcut de la BEM nu au nicio legătură cu faptul că activați în acel cerc. -Absolut nu. - Vă cunoșteați cu mulți oameni în perioada respectivă. - Eu sunt sigur că dvs îi cunoașteți pe jumătate din oamenii care au activat pe timpuri. Noi suntem o țară mică și toți ne cunoaștem. .. Noi informația pe care am obținut-o despre obiectele acestea le-am obținut din Monitorul Oficial. Se publica regulat”.

În decembrie 2016, la o lună de la prima tranzacție cu BEM, compania „Arvi Invest” a cumpărat de la bancă o altă clădire din centrul capitalei, pe strada Sciusev 55. Imobilul de 123 de metri pătrați a fost achiziționat cu aproape 3 milioane de lei. Vicol ne-a explicat de ce a vândut clădirea de la Botanica, la scurt timp după ce a cumpărat-o de la BEM și a ales un alt imobil al băncii pentru sediul firmei sale.

ARCADIE VICOL: „Noi avem depozit în regiunea aceea, unde e stația Revaca, stația feroviară. Ca locație a fost mai spre depozitul nostru și comunicarea, logistica între depozit și oficiu ar fi ok. Dar când am cumpărat imobilul, am analizat ce este înăuntru, am vorbit cu proiectanții, am înțeles că nu avem șanse să-l reconstruim așa cum vrem noi… - Aveați nevoie de al doilea sediu să-l cumpărați pentru că ați stabilit că celălalt nu vă trebuie sau din start aveați ideea să cumpărați mai multe active de la BEM? - Noi din start le-am căutat pe ambele și până la urmă ne-am oprit la ăsta…Prețul de astăzi nu este mai mare decât prețul cu care noi l-am cumpărat, plus investițiile pe care le-am făcut aici”.

„Arvi Invest” a reușit să câștige cele două licitații de peste 5 milioane de lei de la Banca de Economii, deși compania era nou-creată și a avut în 2016 un profit declarat de numai 373 de mii de lei. Arcadie Vicol susține totuși că firma avea atunci resurse pentru investițiile imobiliare pe care le-a făcut.

SINCRON VICOL: „Investițiile se fac din profitul companiei și din alte surse, din credite, din împrumuturi. - Din ce surse au fost achiziționate aceste sedii? - Din sursele companiei de care dispunea la momentul acela și compania a achitat prin transfer bancar tot absolut. Noi lucrăm cu băncile și cu creditele și cu alte diferite instrumente financiare”.

Compania „Arvi Invest” și-a luat avânt în anii 2018-2019, înregistrând profituri de zeci de milioane de lei. Firma a ajuns un mare furnizor de cărbune, reușind să câștige și câteva tendere pentru livrări de cărbune la instituții de stat.

Inițial, SRL-ul Arvi Invest și-a avut adresa juridică în apartamentul de 218 metri pătrați de pe strada George Călinescu, pe care familia Vicol i l-a vândut ulterior fostului deputat democrat Vladimir Andronachi. Acesta locuia aici cu familia înainte de a fugi din R. Moldova, iar oamenii legii au descins în acest apartament pentru a face percheziții în septembrie 2021.

Astăzi, Arvi Invest își are sediul în imobilul de pe strada Sciusev, cumpărat de la BEM, pe care l-a renovat în totalitate.

Apropiatul lui Plahotniuc, cumpărătorul altui imobil din centrul Chișinăului

În aprilie 2019, un alt om de afaceri, apropiat de Vladimir Plahotniuc, a cumpărat un fost sediu al BEM de pe bulevardul Ștefan cel Mare 6. Imobilul a fost achiziționat la licitație cu peste 9 milioane de lei de compania „Gerade Line”, fondată în 2015 de Nicolae Pelin. Despre acesta, presa a scris că a fost unul dintre businessmenii favoriți ai regimului Plahotniuc, având afaceri în domeniul colectării metalului. O investigație recentă la Jurnal TV a dezvăluit că firmele lui Pelin, care au fost cei mai mari furnizori la „Metalferos”, ar fi câștigat peste 700 de milioane de lei pentru gruparea Plahotniuc.

Imobilul Băncii de Economii situat pe bulevardul Ștefan cel Mare 6, cu o suprafață de 269 metri pătrați, a fost scos de mai multe ori la licitație, iar până l-a cumpărat Nicolae Pelin, prețul aproape că a fost înjumătățit. În septembrie 2016, BEM a scos imobilul la mezat cu aproape 17 milioane de lei, iar în 2019 l-a vândut cu 9 milioane. Astăzi, aici își are sediul o altă instituție bancară. 

În decembrie 2020, la solicitarea unui ofițer de urmărire penală, a fost pus sechestru pe imobilul cumpărat de la BEM. Nicolae Pelin este învinuit în dosarul Metalferos pentru complicitate la crearea și conducerea unei organizații criminale, spălare de bani și escrocherie în proporții deosebit de mari.

Achiziție cu bani împrumutați

Apar semne de întrebare vizavi de sursele financiare folosite pentru achiziția clădirii. Potrivit rapoartelor financiare, veniturile totale din vânzări înregistrate de SRL-ul Gerade Line, în perioada 2015-2019, nu sunt nici în jumătate față de suma plătită BEM-ului, iar profitul a fost și mai mic. 

„Activul situat pe bv Ștefan cel Mare 6 a fost expus la licitație de 29 de ori, iar primele 28 de licitații au fost declarate nule din cauza lipsei cererilor de participare. Prețul a fost micșorat treptat pe parcursul anilor. Conform ultimului raport de evaluare, întocmit în 2017, prețul activului a constituit 10,7 milioane lei. Referitor la mijloacele bănești pentru procurarea activului, acestea provin din venituri obținute din activități comerciale și împrumut. Banca Națională a colaborat cu instituții competente de stat pentru a verifica dacă asociatul SRL „Gerade Line”, precum și persoana juridică care a împrumutat mijloace bănești, au fost sau sunt implicați în tranzacții suspecte”, se spune într-un răspuns oferit pentru Cutia Neagră de Banca Națională a Moldovei, cea care gestionează procesul de lichidare a instituțiilor bancare falimentate. 

Nu am reușit să-l găsim pe Nicolae Pelin pentru comentarii. Reporterul Cutiei Negre a mers să-l caute la domiciliu, dar nimeni nu a deschis poarta.

Firma asociată cu Andronachi a ochit sediile BEM din raioane

O altă companie asociată cu numele lui Plahotniuc, dar și cu fostul deputat democrat Vladimir Andronachi, SRL-ul Metropolitan Construct a pus ochiul pe sediile Băncii de Economii din Anenii Noi și Strășeni, pe ultimul reușind să-l cumpere cu 4 milioane de lei. Firma a activat întotdeauna în pierdere, iar pentru a cumpăra activul BEM a luat bani cu împrumut.

SRL  „Metropolitan Construct” a fost fondat în 2014 de offshore-ul cipriot „Katsiaco” şi era condus de Anatolie Blonschi, despre care presa a scris că ar fi omul de încredere al lui Andronachi. El administrează mai multe afaceri ale fostului deputat democrat. În mai 2018, Blonschi a preluat în totalitate acțiunile firmei „Metropolitan Construct” de la offshore-ul din Cipru. Katsiaco LTD este administrat de un birou de avocatură care a gestionat pe parcursul anilor mai multe firme conectate la Vladimir Plahotniuc.

Potrivit informațiilor Băncii de Economii, „Metropolitan Construct” a fost desemnată de două ori câștigătoare la licitațiile de vânzare a sediului BEM din Anenii Noi. În iunie 2017, clădirea urma să-i fie vândută cu 5,2 milioane de lei. Un an mai târziu, aceeași clădire a fost cât pe ce să-i fie vândută firmei aproapiate lui Andronachi cu un milion de lei mai ieftin. Tranzacția însă a fost anulată, deoarece firma nu a demonstrat proveniența banilor.

După licitația din iunie 2017 tranzacția nu a avut loc, deoarece s-au identificat greșeli la întocmirea planului cadastral al imobilului. În cazul licitației din iunie 2018, compania „Metropolitan Construct”  nu și-a onorat obligațiunile față de bancă cu privire la prezentarea documentelor confirmative aferente sursei de proveniență a mijloacelor bănești ce urmau a fi utilizate pentru achitarea activului adjudecat la licitație”, este explicația lichidatorului Băncii de Economii.

Imobilul din Anenii Noi a fost vândut abia anul trecut, unui alt agent economic, dar deja cu 3 milioane de lei.

Firmă ce activează în pierdere, cu investiții de 4 milioane în imobile

În mai 2017, SRL-ul „Metropolitan Construct” a fost desemnat câștigător și la licitația de vânzare a sediului BEM din centrul orașului Strășeni. Pentru 390 de metri pătrați din clădire, firma a plătit 4,3 milioane de lei. La acea licitație, compania a fost reprezentată de juristul Ruslan Berlinschi, despre care v-am povestit într-o altă investigație a Cutiei Negre că a fost asociat în mai multe afaceri cu familia Andronachi. Ruslan Berlinschi nu ne-a răspuns la telefon pentru a ne oferi detalii despre acea tranzacție cu BEM-ul din 2017.

Potrivit rapoartelor financiare, „Metropolitan Construct” a activat întotdeauna în pierdere. Nu am reușit să-l găsim pe proprietarul firmei, Anatolie Blonschi, pentru a clarifica din ce bani a  cumpărat activul BEM din Strășeni. Dar în nota pe care am primit-o de la Banca Națională se spune că agentul economic luase atunci un împrumut. BNM nu ne-a dezvăluit de la cine a luat bani „Metropolitan Construct”, dând asigurări că organele abilitate au verificat proveniența mijloacelor financiare împrumutate.

Imobilul din Strășeni, revândut unui președinte de partid

Anul trecut, SRL-ul asociat cu Andronachi a vândut imobilul din Strășeni, iar noul proprietar este o persoană cunoscută, un fost candidat la alegerile parlamentare și la ultimele alegeri locale din municipiul Bălți – Vladimir Dachi, președintele Partidului „NOI” .

VLADIMIR DACHI, președinte Partidul Politic „NOI”: „Mie mi-a spus cineva că se vinde această clădire. I-am zis secretarului să afle la ce preț. A doua zi ne-am întâlnit. Le-am spus să pregătească contractul, pe mine mă aranjează și sunt gata să cumpăr.  - Dvs cu „Metropolitan Construct” ați încheiat tranzacția? -Da, desigur. Noi am încheiat contractul. Eu am plătit totul pe cont, nicio problemă. Proprietarul acestei companii „Metropolitan” se află pe fostul bulevard Tineretului, nu știu cum se numește acum. Dacă mergi la vale, pe partea dreaptă, ultima clădire din sticlă. Iată acolo se află ei la ultimul etaj”.

Clădirea la care se referă Vladimir Dachi îi aparține familiei Andronachi și se află pe bulevardul Grigore Vieru 28. Acolo își au sediul mai multe firme asociate cu Andronachi. Imobilul a fost cumpărat anterior tot la o licitație organizată de Banca de Economii.

Revenind la fostul sediu al BEM din Strășeni, Vladimir Dachi ne-a spus că intenționează deja să-l vândă.

VLADIMIR DACHI: „La etapa inițială îmi trebuia acest imobil, dar acum voi rezolva problema cu acest teren, pentru că eu am făcut reparație în interior și o voi scoate la vânzare. Gata”.

În declarațiile de avere depuse la Comisia Electorală Centrală, când s-a înscris în cursele electorale, Vladimir  Dachi nu a indicat niciun venit, dar a făcut achiziții scumpe în ultimii ani în R. Moldova. În 2018 a cumpărat un apartament de 140 de metri pătrați și un loc de parcare, pentru care a plătit peste 200 de mii de euro, echivalentul a 4 milioane de lei.

VLADIMIR DACHI: „Tot ce am eu a fost cumpărat din resurse câștigate în Federația Rusă și le-am adus în Moldova… Eu sunt persoană publică și dacă Procuratura are întrebări la mine să se adreseze la Serviciul Fiscal al Federației Ruse. Eu aici nu m-am ocupat de afaceri. Eu aici investesc”.

Nu doar oamenii din anturajul lui Plahotniuc și Andronachi au cumpărat la prețuri sub cele de piață imobile de la băncile devalizate. Și apropiații fostului președinte Igor Dodon au făcut câteva achiziții. Fostul secretar general al Președinției, Nicolae Posturusu a ajuns proprietarul unui apartament cu 4 camere în centrul Chișinăului, cumpărat de la Banca Socială. Iar președintele raionului Dubăsari, socialistul Grigore Filipov a pus mâna pe sediul BEM din Coșnița, aflat chiar alături de Consiliul Raional.

Fostul secretar al Președinției, cu apartament cumpărat de la Banca Socială

Nicolae Posturusu a participat la licitația organizată de Banca Socială în aprilie 2019 și a cumpărat un apartament cu o suprafață de 131 de metri pătrați în inima capitalei. Blocul în care se află imobilul e situat lângă Parcul Catedralei, pe strada Alexandru cel Bun. Pentru apartamentul cu 4 camere și două locuri de parcare la subsol, Posturusu a plătit Băncii Sociale doar 1,2 milioane de lei, aproximativ 60 de mii de euro.

Prețul apartamentului a fost redus în jumătate, după ce Banca Socială a încercat timp de doi ani să-l vândă, fără succes. În 2017, același apartament fusese scos la mezat cu 3 milioane de lei.  La licitația din aprilie 2019, Nicolae Posturusu a fost singurul participant.

Posturusu afirmă că a aflat întâmplător de licitația Băncii Sociale și s-a grăbit să cumpere apartamentul propus la un preț destul de bun, deși imobilul mai avea nevoie de investiții mari în reparație.

NICOLAE POSTURUSU, ex-secretar al Președinției: „Locuiesc în ograda în care se află apartamentul dat din anul 1990, părinților fiindu-le repartizat de la stat un apartament cu trei camere, care ulterior a fost privatizat de toți membrii familiei. În acea perioadă, căutam să procur un loc de parcare și am aflat de la paznicul parcării auto din casa de alături, că o bancă vinde două locuri de parcare împreună cu un apartament. Am găsit anunțul cu pricina pe site-ul 999.md, m-am prezentat la sediul băncii și am solicitat toată informația despre apartament. Am decis să particip la licitație, în contextul în care aveam nevoie de loc de parcare, iar apartamentul avea o suprafață mai mare decât cel deținut la moment și satisfăcea necesitățile familiei mele, nemaivorbind de prețul expus...Da! prețul a fost foarte avantajos și sînt foarte mulțumit. Mi-am rezolvat problema locurilor de parcare. Copiii mei vor avea camere separate...iar eu sînt mulțumit că voi locui în aceeași ogradă în care am crescut...Având în vedere că anunțurile privind desfășurarea celor 20 de licitații, începând cu anul 2017, au fost publicate în Monitorul Oficial, pe pagina web a băncii și pe site-ul 999.md, orice cetățean a avut libertatea și posibilitatea reală de a participa și de a procura acest bun imobil, exact la prețul achitat de mine, a declarat Posturusu, pentru Cutia Neagră Plus.

În anii precedenți, familia Posturusu nu a avut venituri atât de mari. În declarația de avere pentru anul 2018, Nicolae Posturusu a declarat aproape 255 de mii de lei din salarii, iar 429 de mii de lei i-a obținut din vânzarea unui apartament. Totodată, Posturusu a indicat o datorie de 600 de mii de lei - bani împrumutați în 2017, pe care urma să-i întoarcă într-un an.

Potrivit aceleiași declarații, în anul 2017 Nicolae Posturusu a făcut mai multe achiziții scumpe: două garaje și două mașini de marca Mercedes, iar în 2018 a obținut în folosință un autoturism de model „Land Rover Descovery”.

Nicolae Posturusu  ne-a spus că a luat și un credit în 2019 când a cumpărat apartamentul de la Banca Socială.

NICOLAE POSTURUSU: „Pentru confirmarea surselor de venit am prezentat: contractul de credit, contractul de vânzare a apartamentului pe care-l dețineam în proprietate și certificatele privind veniturile anuale de la locul de muncă, al meu și al soției, precum și declarațiile de venit din perioada în care am desfășurat activitatea de avocat. BNM a verificat sursele de venit precum și dacă acestea nu provin din surse obscure, precum și faptul că nu sunt afiliat cu banca, angajații, membrii comisiei de licitație, foști administratori ai băncii și lichidatorul”, a explicat Nicolae Posturusu.

Achiziția de 1,2 milioane de lei a președintelui Raionului Dubăsari

Președintele raionului Dubăsari, Grigore Filipov, membru al Partidului Socialiștilor, a cumpărat în Iunie 2020 de la BEM sediul băncii din Coșnița, situat chiar lângă Consiliul Raional. Imobilul l-a costat tot peste un milion.

Despre Filipov, presa a scris că ar fi rudă cu Igor Dodon. Președintele raionului Dubăsari a fost de mai multe ori în atenția opiniei publice din cauza unor declarații scandaloase pe care le-a făcut ce vizează integritatea teritorială a R. Moldova.

La alegerile parlamentare din 2019, Filipov a fost acuzat că a organizat transportarea transnistrenilor la secțiile de votare din Criuleni și le-ar fi oferit câte 400 de lei pentru ca aceștia să voteze pentru Partidul Socialiștilor. Un video în care Filipov împărțea bani apăruse atunci în spațiul public, fiind depusă o sesizare la Poliție pentru coruperea alegătorilor, dar aceasta nu a mai avut finalitate.

Pentru 11 ari de teren și o clădire de 351 de metri pătrați cumparate de la BEM, familia Filipov a plătit 1,2 milioane de lei. Imobilele au fost înregistrate pe soția lui Grigore Filipov. În 2016, banca vindea aceste imobile la un preț de aproape trei ori mai mare – 3,1 milioane de lei, dar nu a găsit cumpărători.

„Filiala BEM din localitatea Coșnița a fost expusă la licitație de 49 de ori, iar primele 48 de licitații au fost declarate nule din lipsa cererilor de participare. Prețul de expunere a activului a fost diminuat treptat pe parcursul anilor de la 3,1 milioane lei până la 860 mii lei. La licitația din 16 iunie 2020 au fost înregistrați doi participanți, iar bunul a fost adjudecat persoanei care a oferit cel mai mare preț  - 1,2 milioane lei”, a argumentat lichidatorul BEM.

Contractul de vânzare-cumpărare a fostului sediu BEM a fost perfectat abia în ianuarie 2021, imobilul fiind indicat în ultima declarație de avere a președintelui raionului Dubăsari. Pe de altă parte, pentru anii 2019-2020, Filipov a indicat venituri de numai 500 de mii de lei din salarii și pensii, împreună cu soția. Alte mijloace financiare, economii sau împrumuturi nu au fost declarate.

Echipa Cutiei Negre a mers la Coșnița pentru a discuta cu președintele raionului Dubăsari, dar acesta a refuzat să ne ofere un interviu și a părăsit grăbit biroul de serviciu și ne-a cerut să-i trimitem întrebările în scris, dar nu am primit deocamdată un răspuns.

La scurt timp după ce a semnat contractul de vânzare-cumpărare cu BEM-ul, familia Filipov a dat clădirea în chirie unei instituții bancare. Imobilul a fost renovat în totalitate, dar nu am reușit să aflăm de unde sunt banii investiți în reparație.

Activul BEM din Călărași, cumpărat de firma primarului

La aceeași licitație din iunie 2020, s-a ales cu o clădire în care anterior s-a aflat  sediul BEM și primarul or. Călărași. Imobilul de 287 de metri pătrați, cu 9 ari de teren și două garaje în curte a fost achiziționat de compania „Olbi Com” cu un milion și o sută de mii de lei. Firma nu a avut concurenți la licitație. Anterior, bunul fusese scos la mezat de 44 de ori, iar în septembrie 2016 banca cerea pe el aproape 4 milioane de lei (3,946.700 lei).

SRL-ul Olbi Com a fost fondat în 2016 de Ion Olari, ales în 2019 primar al orașului Călărași din partea Blocului ACUM. Firma este administrată de soția sa și este specializată în construcții. De la fondare, compania a câștigat constant licitații publice pentru reparația unor instituții de stat. Potrivit datelor Agenției Achiziții Publice, în ultimii 4 ani, firma primarului de Călărași a semnat contracte în valoare de peste 33 de milioane de lei.

Deși compania a avut venituri constante, Ion Olari afirmă că a fost accesat un credit pentru a cumpăra sediul BEM și nu s-au investit bani până astăzi în renovarea clădirii.

ION OLARI, primar Călărași: „Acest bun imobil s-a procurat cu intenția de a se crea oficiul companiei și în spate avem depozite pe care compania le utilizează, depozite pentru diferite utilaje,scule. Un alt scop a fost renovarea, dar reieșind din faptul că a fost procurat în bază de credit, în jur de 80% au fost pe bază de credit, iar 20% din veniturile proprii pe care le-a acumulat compania. La moment, vrem să închidem creditul, ca ulterior să dezvoltăm. …Prețul la care a fost la licitație la faza inițială era foarte scump și nu corespundea realității, anume pentru imobilele din orașul Călărași. - La prețul la care l-a achiziționat „Olbi Com”, un milion și o sută de mii, cum vi se pare? Nu regretați acum, la distanță de un an, că ați investit? - Să fiu sincer, cu creșterea prețurilor este și acest moment. Având în vedere care sunt prețurile acum la materialele de construcție, este o problemă, dar compania are ca perspectivă să se dezvolte și să aibă propriul oficiu”.

La Biroul de Statistică, SRL-ul Olbi Com a declarat profituri de peste 2 milioane de lei pentru perioada anilor 2018-2020. În ultima declarație de avere, Ion Olari a indicat dividende de 190 de mii de lei încasate de la această firmă.

În afară de fostul sediu al BEM-ului, cumpărat cu peste un milion de lei, primarul orașului Călărași a făcut o achiziție scumpă și în anul 2019. A cumpărat un apartament de 99 metri pătrați și un garaj cu aproape 78 de mii de euro, echivalentul unui milion și jumătate de lei.

ION OLARI, primar Călărași: „Dacă o să ridicați bilanțul contabil o să vedeți că sunt calculate dividendele și în baza dividendelor s-a procurat și respectivul apartament despre care discutați dvs”.

Consilierul Partidului Șor i-a donat fiului un imobil cumpărat de la BEM

Un imobil de 193 de metri pătrați, situat pe strada Costiujeni a fost cumpărat de la BEM de Serghei Diacov, fostul candidat al Partidului Șor, la alegerile locale din octombrie 2019, pentru funcția de primar al orașului Codru. În prezent, Diacov este consilier local la Primăria Codru, unicul mandat care l-a obținut Partidul Șor. Omul de afaceri Serghei Diacov a migrat pe parcursul anilor dintr-un partid în altul. A deținut două mandate de consilier, fiind ales pe lista Partidului Liberal Democrat. După plecarea formațiunii de la guvernare, Diacov a făcut parte din echipa Partidului Democrat. Iar când a pierdut puterea și această formațiune, a migrat la Partidul Șor.

Serghei Diacov a fost implicat și într-un scandal ce vizează repartizarea terenurilor pentru procurori în orașul Codru. Potrivit unei investigații a Ziarului de Gardă, Diacov a perfectat vize de reședință în casa sa și într-un spațiu comercial care îi aparține pentru soțiile foștilor șefi ai Procuraturii Centru a municipiului Chișinău, Nicolae Geru și Andrei Dulghieru. Ulterior, aceștia au primit gratuit de la Primăria Codru terenuri pentru construcții, care valorau câteva zeci de mii de euro. 

În aprilie 2019, Serghei Diacov a cumpărat la licitație fostul sediu al BEM-ului de pe strada Costiujeni cu 1,4 milioane de lei. Imobilul a fost scos la mezat timp de 3 ani și nu-și găsea cumpărător. Între timp prețul a fost redus în jumătate. În februarie 2016, BEM îl propunea la licitație cu 3,5 milioane de lei.

În septembrie 2019, cu o lună înainte de alegerile locale, unde spera să obțină mandatul de primar al orașului Codru, Diacov a donat imobilul cumpărat de la BEM, fiului său în vârstă de 12 ani și ulterior a indicat în declarațiile de avere că imobilul a fost obținut prin contract de donație. La cost alesul local a scris 926 de mii de lei, valoarea estimată în actele cadastrale, deși cumpărase imobilul de la BEM cu 1,4 milioane de lei.

În prezent, Poșta Moldovei închiriază imobilul de la Diacov și-i plătește acestuia  câte 9 mii de lei pe lună pentru locațiune. Prețul  a fost dedus din suma indicată de Diacov în ultima declarație de avere.

Preț derizoriu, plătit pentru o fostă stație PECO

Tot în 2019, Serghei Diacov a mai cumpărat de la BEM un bun imobil, o fostă stație PECO din localitatea Varnița, care fusese gajată la bancă și a ajuns proprietatea instituției după ce agentul economic nu a întors datoria.

Diacov a plătit pe un teren de 15 ari și o construcție de 153 de metri pătrați un preț derizoriu - 133 de mii de lei. În 2016, imobilele erau scoase la mezat cu un preț de 18 ori mai mare - 2,4 milioane de lei, dar nu s-au găsit cumpărători.

Serghei Diacov a refuzat să vorbească la telefon cu reporterul Cutiei Negre și ne-a cerut să-i trimitem toate întrebările în scris. Vom publica răspunsurile imediat ce vor fi recepționate pe adresa electronică a redacției.

Sediul BEM din Basarabeasca, achiziția unui consilier al Partidului Nostru

Consilierul orașului Basarabeasca, ales pe lista Partidului Nostru, Egor Nichita, care a fost și candidatul formațiunii la funcția de primar al orașului a cumpărat  în decembrie 2019 de la BEM 8 ari de teren și o construcție cu două etaje de 244 metri pătrați cu 375 mii lei. Anterior bunul imobil fusese scos la vânzare de 47 de ori, iar prețul a fost micșorat între timp de aproape 4 ori. În 2016, banca vindea fostul sediu din Basarabeasca cu 1,2 milioane de lei.

Egor Nichita susține că a pus ochiul pe activul BEM-ului mai demult, dar prețul inițial propus la licitații era prea mare. A așteptat să se ieftinească, l-a cumpărat la preț bun și acum dă imobilul în chirie.

EGOR NICHITA, consilier orașul Basarabeasca: „Basarabeasca e un oraș foarte mic și știam despre clădirea asta. Urmăream mai demult, dar a fost un preț foarte mare. Într-un moment dat am văzut că s-a ajuns la un preț bun și m-am dus la Chișinău, m-am înregistrat la licitație, am fost eu unicul participant și am procurat clădirea. Acum acolo sunt birouri pe care le dau în chirie. Am făcut o investiție și acum am un venit. Nu este mare, dar oricum este. Nu regret că am cumpărat-o. Locul este bun și prețul a fost bun. Eu cred că totul este înainte. Basarabeasca va renaște și va fi un oraș mai modern și investițiile se merită”.   

Anul trecut, un alt activ al BEM-ului din Basarabeasca a ajuns în proprietatea familiei Nichita. Tatăl consilierului local, Ilie Nichita, a cumpărat în noiembrie 2021 o clădire de 480 metri pătrați, cu ogradă pe 7 ari de teren, la un preț foarte mic - 162 de mii de lei. Imobilul a fost propus la licitație de 64 de ori, între timp prețul fiind redus de 10 ori. În februarie 2016 banca scotea această clădire la mezat cu 1,6 milioane de lei.

Egor Nichita declară că nu are nicio legătură cu tranzacția făcută de tatăl său, care a cumpărat singur bunul BEM și are propriile planuri pentru acest imobil.

Egor Nichita: „Clădirea dată are nevoie de investiții și deja la primăvară o să fie clar ce va face cu ea. Acum stă în starea în care a cumpărat-o de la BEM”

Donații de la părinți

În declaratia de avere petru 2020, Egor Nichita a indicat o donație de 200 de mii de lei de la tatăl său Ilie Nichita și alte 200 de mii de lei de la soacra sa Elena Gudumac. Consilierul din Basarabeasca și-a cumpărat în 2020 trei mașini în valoare totală de 640 de mii de lei. Pentru anul 2019, Egor Nichita declarase venituri totale împreună cu soția de 230 de mii lei și o altă donație de 200 de mii lei tot de la soacră.

Egor Nichita: „Părinții ne-au ajutat. Socrii mei sunt peste hotare de 27 de ani și ne-au făcut donații. Dar și eu câștig. Nu sunt copil. Am 35 de ani.

Cine a cumpărat cele mai scumpe imobile de la BEM

Fostul sediu al BEM de peste o mie de metri pătrați, situat în inima capitalei, pe strada Pușkin 33,  a fost cumpărat în februarie 2018 de compania de construcții „Astercon” cu 27,8 milioane de lei. Anterior bunul fusese scos la licitații de 19 ori. În 2016, banca cerea pe el cu 10 milioane de lei mai mult. (38,2 milioane). La scurt timp de la achiziție, compania „Astercon” a dat  imobilul în locațiune firmei  „Trabo-Plus” care deține rețelele „Andys” și „La Plăcinte”.

Sediul central al Băncii de Economii de pe strada Columna 115 a fost vândut în iunie 2018 cu 25,6 milioane de lei SRL-ului „Club Hotel Richmond", care aparține familiei Boiarschi, coproprietara cunoscutului magazin de materiale de construcții „Supraten”. Imobilul BEM a fost scos la mezat de 23 de ori. Din 2016, banca a cedat la preț 15 milioane de lei.  (in 2016 era la licitatie cu 41,2 milioane lei).

Licitații suspendate pentru vânzarea sediului BEM de la Ciocana

Banca de Economii mai are de vândut un singur activ de milioane - sediul de pe bulevardul Mircea cel Bătrân 23. Clădirea de 1200 de metri pătrați  a fost propusă în 2016 la licitație cu 25 de milioane de lei, dar nu și-a găsit cumpărător. Până în iulie 2018 a fost scoasă la mezat de 24 de ori, iar ultima dată aproape la jumătate de preț - cu 13,8 milioane lei. De atunci, imobilul nu a mai fost expus la licitații, iar astăzi aici este sediul Băncii de Economii, aflată în proces de lichidare.

În clădirea din sectorul Ciocana al capitalei activează în prezent 36 de persoane implicate în procesul de lichidare a Băncii de Economii. Tot aici se păstrează bunurile pe care le mai are banca și le scoate periodic la vânzare, dar și o parte din arhiva băncii. În viitorul apropiat, în acest imobil urmează a fi adusă  toată documentația, care se păstrează la moment în alte încăperi pe care la închiriază banca. Abia atunci când procesul de lichidare a băncii va ajunge spre sfârșit, acest imobil va fi din nou evaluat și scos la licitații.

2,7 milioane de lei, recuperate până astăzi de cele trei bănci

Potrivit informațiilor oferite de autorități, cele trei bănci devalizate au încasat, de la inițierea procesului de lichidare până la 1 ianuarie curent,  doar 2,7 miliarde de lei din realizarea activelor, rambursarea creditelor și comercializarea bunurilor gajate de cei care nu au putut întoarce împrumuturile. Cea mai mare sumă - 1,7 miliarde de lei, a fost adunată de Banca de Economii. 835 de milioane de lei a recuperat Banca Socială, iar Unibank a încasat  192 de milioane de lei.

02 februarie 2026, ora 09:05

Investigația de astăzi este inspirată dintr-o mare durere, care de multe ori rămâne surdă. Durerea părinților care au rămas cu copii schilodiți sau i-au îngropat, urmare a unor tragedii produse în locuri publice, de securitatea cărora răspund autoritățile locale. Îndoliați sau cu inima frântă, mame și tați trebuie să mai dea o luptă aproape imposibilă - pentru a obține pedepsirea celor care se fac vinovați, prin neglijență, de nenorocirea lor. Investigația jurnalistei Gabriela Ursu arată un adevăr dureros -Moldova încă nu are precedente pozitive în care instituții publice sau demnitari să poarte răspundere pentru copiii uciși prin imprudență.

De la tragicul incident cu poarta de fotbal din Grigorăuca, Sîngerei, au trecut aproape doi ani. Constantin are astăzi 9 ani și de atunci își permite să privească doar de la distanță, cu dor, terenul de fotbal din sat. Au fost doi ani de durere și luptă pentru viață. Mama băiețelului, cu care ne-am întâlnit pe același teren de sport,  își mai amintește cu precizie fiecare secundă din seara care i-a dat toată viața peste cap.  

„Era ziua de 30 martie, am venit cu copilul, cu copiii mai corect, la stadion. Într-un oarecare timp, Maxim a alergat spre noi: Chemați salvarea, că lui Costică ia căzut poarta în cap. Am fugit aici unde era poarta. L-am întors cu fața-n sus, capul îi cădea așa de pe umeri. Nu putea capul să-l țină. Copilul icnea, plângea: Mama capul, mama capul. Eu l-am luat de la pământ, l-am fixat la piept și am ieșit în traseu. S-a oprit o doamnă, (...)  și în câteva minute am ajuns la spital. Foarte repede copilul a fost transportat în reanimare, i-au făcut radiografia, domnul Ion Gaus a aruncat chipiul, cum îl aruncă medicii jos: Copilul urgent transportat la Mama și Copilul, craniul e spart”, își amintește Irina Baluță.

Copilul a suportat 12 operații la craniu 

De atunci, Irina și băiețelul ei au dat o luptă grea pentru viață. Din cauza traumelor suportate, Costel necesită îngrijiri medicale și intervenții chirurgicale constante. În doar 2 ani, copilul a suportat 12 operații la craniu. 

„Costică a rămas cu grad de invaliditate, grad sever, gradul 1. Și eu lângă Costică, cu toate bolile și cu toate scârbele care s-au îngrămădit în acești doi ani, din ziua blestemată de 30 martie, că mai bine nici nu ieșeam din ogradă. Costică a fost băgat în sala de operație de 12 ori. Are gaură aici în craniu, și aici unde a fost fracturat. Costică este dependent de șunt. Din care tot, dacă șuntul s-a bătut, doamne ferește, la o mică pălitură, dacă a apăsat cineva pe șuntul cela… el se îmbibă  cu sânge, se astupă. Avem două ore până la Iași ori până la Mama și Copilul ca să fim de urgență operați. Dacă nu, până aici al nostru a fost. Costică s-a mai ales cu scolioză. În luna decembrie am ridicat toate corsetele lui, care sunt tare greu de purtat. El a fost un copil tare activ, dar acum, practic, ne ținem mai mult de pătuțul lui”, ne-a povestit mama lui Constantin.

Tratamentul medical și operațiile lui Costel au implicat cheltuieli mari, mult peste posibilitățile financiare ale familiei. 

„Atunci când am fost în România am achitat 16.500 de euro, 74 de mii și ceva în roni de-ai lor.  Până a ajunge acolo, credeți-mă, au fost tot cheltuieli. 40 de zile spitalizați acolo, au fost cheltuieli mari. Numai pentru pastilele de luat durerile, la noi se duce mia  de lei pe lună. Pentru niște pastile. Nu mai zic de celelalte care trebuie să le primească. În Republica Moldova și normal că suportăm cheltuieli în fiecare lună, pentru că tot ceea ce e legat de lecuirea lui - nu se dă gratis. Cu toate că copilul e cu grad de invaliditate - nu se dau gratis”, a spus Irina Băluță.

Dosarul stă 2 ani la faza de urmărire penală 

În paralel cu lupta dură pentru viața copilului, Irina Baluță și avocata familiei sunt prinse într-o confruntare la fel de complicată pentru a obține pedepsirea autorităților vinovate de tragedie. La doi ani de atunci, dosarul penal pornit pe caz nu a ajuns încă în judecată. 

„N-a fost nicio judecată. Iată pe 30 martie vor fi doi ani. Lunea trecută am fost la poliție și am întrebat la ce etapă este dosarul nostru. Periodic mă duc și întreb”.

Solicitat de Cutia Neagră, Inspectoratul de Poliție Sîngerei ne-a informat că dosarul penal pe cazul lui Constantin a fost pornit la trei luni după incident, pe faptul neîndeplinirii sau îndeplinirii necorespunzătoare de către o persoană publică a obligațiilor de serviciu, ca rezultat al unei atitudini neglijente sau neconștiincioase față de ele, soldată cu leziuni corporale grave. Învinuirea i-a fost înaintată unei persoane cu atribuții de decizie din cadrul Primăriei Grigorăuca, iar urmărirea penală se află la etapa de finalizare, urmând în cei mai restrânși termeni să fie remisă în judecată.  

Mama băiatului nu știe pe cine au pus oamenii legii sub învinuire. Iar avocata familiei Baluță afirmă că de vină sunt autoritățile locale.

„Conform informațiilor cunoscute, acest teren de fotbal aparține autorității publice locale, deci avem partea responsabilă - Consiliul Local ca autoritate deliberativă, și nemijlocit, primarul ca autoritate executivă a comunii Grigorăuca”, a declarat avocata Violeta Botezatu.

Primarul acuză mama de iresponsabilitate

Primarul comunii se declară însă nevinovat și aruncă toată vina pe mamă, acuzând-o de iresponsabilitate.

„Eu foarte regret cazul acesta, într-adevăr, lucru foarte neplăcut pentru noi. Și pentru mine ca tată, ca bunel, lucru foarte urât. Foarte regret. Dar totuși, dacă mama era la o distanță de 30 de metri, cine? primarul trebuie să doarmă cu mama  și să aibă grijă de copil? Dar copilul e activ, e hiper, acel copil e super, eu nu pot să-l caracterizez, eu nu-s doctor, dar acel copil e hiper activ. A trebuit să fie ochi și iar ochi. - Se simte primăria vinovată în acest caz? - Nu. Nici într-un caz. Dacă mama șade pe scăunel și mănâncă răsărită și mama nu are interes ce face copilul, care e vinovăția primăriei?”, a menționat primarul comunei Grigorăuca, raionul Sîngerei, Anatoli Hajevschi.

Primarul își argumentează nevinovăția și prin faptul că poarta care a căzut peste băiat nu ar aparține autorităților locale, ci unor băieți din sat:

„Porțile care au fost fabricate, nu le-am fabricat nici eu, nici la propunerea mea. Au fost aduse de colectiv de băieți tineri care jucau fotbal în fiecare zi și ei aduceau porțile și le luau înapoi. Dar porțile care sunt, repet încă o dată, pe stadionul care este la noi - sunt betonate. Dar aceștia le-au adus și iar înapoi. Și asta e toată povestea. Dar totuși, eu repet încă o dată,  mama trebuie să aibă grijă de copil, dacă copilul este așa super activ.” 

Irina Baluță își amintește că poarta care a căzut peste Costel a mai stat încă trei zile după tragedie pe stadion. A fost îndepărtată  abia după presiunea altor persoane din sat:

„Poarta a fost luată a treia zi, căci domnul Vasile Bazi, s-a dus la primar și ia spus: Să luați poarta, ce chiar nu aveți rușine? Aici s-a întâmplat tragedie cu un copil, dar voi poarta în continuare ați lăsat-o? Aici e drumul școlii, drumul grădiniței. Ori așteptați să se întâmple vreo tragedie și pe urmă să o luați? Și pe urmă au încărcat-o într-o căruță și au dus-o după primărie.”

Exact acolo am găsit-o și noi, atunci când am mers să discutăm cu primarul. 

În timp ce poarta stă dosită după primărie, părinții lui Costel așteaptă ca dosarul penal pornit pe caz să ajungă în judecată. Familia Băluță a depus cerere de a fi recunoscută ca parte vătămată pe caz. Părinții băiatului solicită despăgubiri de circa 400 de mii lei. Mama lui Constantin afirmă că în toți acești ani, primăria nu i-a prezentat nicio scuză și nu i-a oferit niciun suport financiar. A venit un ajutor doar în baza unei decizii a Ministerului Protecției Sociale.  

„Primarul nu a venit nici cu un ajutor, nici nu a avut de gând de ajutor. Doamna Galina, de la asistența socială, a fost a doua zi, după ce s-a întâmplat cazul, la mine acasă și a întrebat dacă ne trebuie ulei, macaroane.  - Financiar primăria n-a contribuit cu nimic? - Absolut deloc, până nu am fost la centrul de reabilitare, acolo am fost întrebată de asistență socială, juriști, cum a fost cazul, am avut ajutor ceva de la primărie ori nu. Și tot așa, am povestit cum a fost pe caz, ei au scris scrisoare la Minister, și anul acesta, în septembrie înainte de alegeri m-au chemat la primărie, au făcut consiliu de care nu era necesar. Scrisoarea era venită de la Minister și consiliul nu era necesar să facă să se îngrămădească 18 oameni, pentru că era decis de Minister că acei bani trebuie să-i dea copilului.  - Ce sumă v-au dat? - 15 mii. - Deci peste doi ani de zile de la tragedie? - Da, ne-au dat un ajutor de 15 mii de lei”, spune Irina Baluță.   

„În cadrul acestei acțiuni civile am solicitat încasarea strict a cheltuielilor care au fost probate. Solicităm încasarea prejudiciului material, care reprezintă cheltuielile strict suportate în legătură cu repararea prejudiciului și deja prejudiciul biologic și prejudiciul moral”, a declarat avocata Violeta Botezatu.

Tragedia de acum doi ani i-a schimbat complet viața lui Costel și l-a despărțit pentru totdeauna de minge. Fotbalul a rămas pentru el doar o amintire dureroasă: „ Din păcate, nu pot să joc fotbal. Numai iată ocupația să fac puzzle o am”.

Tragedia din parcul Sarmisegetuza

Patru luni mai târziu de la incidentul din Sîngerei, o altă tragedie a zguduit capitala. O fetiță de 11 ani a murit electrocutată într-un parc din  Chișinău. Un băiețel de 6 ani, electrocutat și el, a scăpat cu viață. Copiii se jucau pe lângă sistemul de irigare a gazonului din parcul Sarmisegetuza când au atins fire electrice care se pare că nu au fost izolate corect. 

Tatiana Ursol, mama fetei, își amintește cu durere apelul care i-a adus vestea cumplită, că fata ei nu mai respiră:

„În timpul cela eu eram la lucru, iar copiii trebuiau să vină în deal, la Porțile Orașului lângă Local. Cu jumate de oră înainte de moartea fetei am vorbit cu dânșii. Le ziceam: hai să veniți aici la Local și să vă alegeți ce să vă cumpărați. Și ei îmi spuneau: mama, hai te rog încă 5 minute. Dar ea avea așa un obicei să arate (cum se roagă cu mâinile): hai 5 minute, 5 minute. Ea se juca cu un băiețel. Ora 19:48 era când mă sună pe mine mama și-mi zice: Vino fuga în parc, că Dașa a căzut și nu-și revine. Zic: mama, în ce sens ea a căzut și nu-și revine? Nu știu de ce, dar eu îi zic: Mama, zi-mi că ea respiră. A zis că ea nu-și vine în fire. Îi zic: Întoarce camera, eu vreau să o văd. Mă uitam la dânsa, dar ea la piele așa se făcea, nu știu cum, surie, albăstruie. Și eu în timpul ăla m-am oprit pe loc și plângeam și mă rugam la Dumnezeu, zic: Dă Doamne, să fie totul bine. Și pe drum, cât fugeam întrebam: Mam, zi-mi că ea respiră, zi-mi că ea respiră.”

Tatiana își amintește că la sosirea în parc, tabloul era copleșitor: ambulanțe, pompieri, poliție și multă lume. Ce a urmat a fost sfâșietor:

„Eu când am ajuns erau două salvări pe loc. Era ușa deschisă de la salvare, eu am văzut cap ud, păr asemănător ca la fata mea. Și nu mi-am dat seama că acolo e copilul meu. Și acolo o fată mă întreabă: - Cine sunteți? - Sunt mama. - A cui mamă? - Adică a cui mamă, a fetei. Eu nu puteam să înțeleg ce este acolo, ce se face acolo. O grămadă de oameni. Salvări. Poliție. Pompieri. Salvarea nici nu mi-a dat voie să întru în salvare. Am văzut numai așa pe ecran că parcă să oprește, știți. La cardiogramă când pune la inimă, așa, se opresc liniile. Și eu fuga, din urmă la salvare, m-am dus la spital, la Centrul Mamei și a Copilului. O oră, practic, am stat acolo în coridor.  

Când au ieșit medicii, și-mi spun: dați să vă măsurăm tensiunea, să beți oleacă de apă, ceva de liniștire. Nu am nevoie de nimic, știți. Spuneți-mi unde este copilul meu, unde este fata mea. Numai mă rugam: Doamne, măcar să fie invalid, calic, dar să-mi rămână în viață copilul. Și când toți doctorii vin și-mi spun: Veniți vă rog frumos aici. M-am apropiat de ei, am intrat într-o palată acolo, și .. când îi văd că ei scot căciulile din cap, și-mi spun: Ne pare rău, fata dvs. a murit. Când a venit Ritus-ul, ei mi-au dat voie să-mi iau rămas bun de la fată. Fata era schimbată la culoarea pielii, și avea aici la mână o arsătură, tocmai i s-a jupuit pielea de pe mână.”

Lucrări de electrificare neconforme?

Mama Dariei este sigură că tragedia s-a produs din cauza unor cabluri defecte care au provocat un scurtcircuit. De mai bine de un an și jumătate, părinții fetiței așteaptă o minimă evoluție pe dosarul penal pornit pe caz. Tatiana Ursol acuză lipsa de responsabilitate a autorităților și amenajarea superficială a parcurilor, cu riscuri majore pentru copii. Parcul Sarmisegetuza a fost inaugurat cu fast în decembrie 2021. La eveniment a participat primarul Ion Ceban și familia sa. 

„Vreau să mulțumesc agentului economic, pentru că aici avem un parteneriat foarte bun pentru oraș, unde este primăria implicată, unde este consiliul implicat, pretura implicată și, nemijlocit, agentul economic, care a desfășurat aici lucrări”, spunea primarul Ion Ceban.

Totuși, până la tragicul caz al Dariei, nu au existat semnale că lucrările de electrificare au fost prost executate.  

Femeia ne-a recunoscut că îi este frică de faptul că adevărul nu va ieși la iveală și nimeni nu va răspunde pentru moartea fiicei sale.

„Ei, cum toți spun, că ei s-au băgat la stâlp… nu-i corect absolut deloc. Cum i-au explicat de la ANRE, iese că cablurile vin pe dedesubt, și în stâlp, cablurile care s-au început a topi, de la apă au făcut scurtcircuit și copiii s-au electrocutat. După trei zile, nu țin minte, eu am plecat la poliție. Ei mi-au zis că așteptăm expertiza. Ne-a arătat expertiza, ca și cum, copilul meu a fost curentat. Și în rest, nimic. În orice caz, până în ziua de azi, noi dreptate nu avem. Nici acuzat, nici bănuit. N-avem nimic. 

Să înțeleg așa, pentru mine, ceea ce am în imaginația mea: înainte de alegeri dați să începem să facem toate parcurile. Să închidem la oameni ochii. Și iată noi am făcut toate parcurile, dar le-am făcut așa, numai pe deasupra. Dar ei niciodată nu s-au gândit la un incident, că poate să se întâmple ceva, de la neglijența lor că nu au făcut totul până la capăt. - Aveți vreo frică cumva, că nu se va găsi vinovatul? - Da. Eu cred că asta ei și vor să facă”, ne-a spus Tatiana Ursol.

Avocatul familiei împărtășește temerile femeii. Apărătorul spune că deși au fost făcute mai multe solicitări către autorități pentru clarificarea circumstanțelor tragediei, informațiile primite au fost incomplete și adesea superficiale. Lipsa detaliilor esențiale îngreunează identificarea responsabililor și obținerea dreptății pentru copilul decedat.

„În principiu, expertiza a durat ceva timp pentru darea răspunsurilor și, ca idee, ca un răspuns important, expertul a comunicat că - vinovați de electrocutarea fetiței, ca ceea ce a urmat și decesul ultimei, s-ar face persoanele responsabile care nu au gestionat corect mentenanța, deci rețele electrice din acel perimetru. Dar când inițial a fost dat în exploatare, deci rețeaua electrică din perimetrul, expertul menționează că la acel moment cumva au fost respectate toate normele. Însă pe parcurs, cumva, deci, nu s-a făcut verificarea necesară, motiv din care a apărut scurtul cercuit în acea preajmă”, a declarat avocatul Alexandr Russu.

Avocatul susține că nu a reușit să afle până acum cine a asigurat mentenanța rețelelor electrice. Atât Primăria Chișinău, cât și Pretura Botanica au evitat să ofere informații concrete.

„Luând în considerație că până în prezent nu am obținut anumite răspunsuri, la finele anului 2025 am înaintat o cerere către primarul municipiului Chișinău pentru a ne informa cine era responsabil să gestioneze, să facă mentenanță a rețelei electrice din acel perimetru. La rândul său primăria ne-a informat că au transmis solicitarea noastră spre Pretura Botanica, adică cumva au pasat această examinare către Pretura Botanica. Pretura Botanica succint și ne detaliat a răspuns că -  În principiu toate actele au fost transmise organului de urmărire penală și, deci, nu au vrut să ne dea răspunsul cine era responsabil sau când s-a votat, ce decizie s-a adoptat și în gestiunea cui a fost dat. Deci nu au vrut să dea răspunsuri la chestiunile respective”, a menționat avocatul Alexandr Russu.

Fără lumină în parc până astăzi

În urmă cu o lună, locuitorii din preajma Parcului Sarmisegetuza au semnalat redacției TV8 că locul prezintă un pericol public, fiind complet lipsit de lumină. Electricitatea a fost sistată după tragedia din 2024 și nu a mai fost restabilită. Echipa noastră a încercat să obțină explicații de la Pretura Botanica, însă reprezentanții acesteia au evitat să ofere un răspuns, închizându-ne telefonul în nas.

În cadrul uneia dintre ședințele recente ale Primăriei Chișinău, întrebarea privind starea parcului i-a luat prin surprindere pe reprezentanții Preturii Botanica, iar viceprimarul Ilie Ceban a intervenit, precizând că dosarul se află încă la etapa de urmărire penală și că, în prezent, nu există niciun răspuns oficial din partea organului de drept. 

„Cu siguranță cunoaștem situația, rog domnul viceprimar și doamna pretor să faceți referință. Păi spuneți care e situația”, a declarat primarul Ion Ceban.

„ Ancheta este în derulare, atât timp cât ancheta nu este finalizată, noi nu avem niciun răspuns. - Din partea cui nu aveți niciun răspuns? - Din partea organelor competente, care au deschis ancheta”, a explicat pretora sectorului Botanica, Diana Guba.

„Organele competente ne-au comunicat că, până când nu este finalizată cauza penală, nu putem interveni. Când va fi finalizată, vom fi informați și atunci vom putea. Aceste demersuri noi, la fel le-am primit, le-am examinat și am reacționat în limitele competenței noastre”, a subliniat viceprimarul Ilie Ceban,

„Aceste organe competente astăzi nu ne permit să intervenim, sper că suntem foarte expliciți. Noi suntem gata să o facem de trei luni în urmă, jumate de an, un an în urmă și tot așa mai departe, suntem gata să o facem mâine. Vă rog să puneți această întrebare suplimentar și celor care supraveghează acest proces din partea instituțiilor statului. În momentul în care obțineți un răspuns pozitiv, vă asigurăm că în decurs de două săptămâni reabilităm tot ce este de reabilitat acolo”, a adăugat primarul Ion Ceban.

Angajatul unei companii electrice, învinuit în dosar

Într-un răspuns oferit Cutiei Negre, Procuratura Generală ne-a comunicat că, în prezent, o persoană a fost recunoscută în calitate de învinuit, iar alta în calitate de bănuit. Ambele persoane fac parte din companiile contractate pentru lucrările efectuate în parc. Acestea sunt acuzate de dare în folosință a unor construcții în stare necalitativă, neterminate sau necorespunzând condițiilor proiectului. Persoanele riscă până la 10 ani, iar persoana juridică - o amendă în mărime de până la 550.000 de lei sau chiar lichidarea persoanei juridice. Avocatul familiei Ursol confirmă existența a doi învinuiți. 

„Acum, recent, în anul 2026, Centrul Național Anticorupție a dat răspuns că, la moment, sunt cercetate, penal, două persoane pentru acest incident. La fel, luând în considerație că este un secret a anchetei penale, deci nu au fost dezvăluit numele acestor persoane, dar pe parcurs vom afla mai multe detalii în acest sens. Probabil s-a așteptat raportul de expertiză ca să fie clar stabilit cine se face vinovat. Însă, consider că din moment ce a fost emis acest raport de expertiză, deci era toată posibilitatea și oportunitatea ca în decurs de o lună-două, cel mult, să fie recunoscute persoanele în calitate de bănuit. Am depus și o sesizare la Procuratura Generală pentru a verifica dacă, într-adevăr, se confirmă bănuiala noastră că cauza penală se tergiversează și, respectiv, așteptăm și un răspuns de la Procuratura Generală”, a menționat avocatul Alexandr Russu.

În răspunsul oferit Cutiei Negre, Procuratura explică termenul extins de examinare a dosarului prin  volumul mare de acțiuni de urmărire penală care trebuie efectuate, ținând cont de amploarea lucrărilor de renovare din parc.

Antreprenorul general al lucrărilor de renovare a parcului Sarmizegetusa a fost compania de construcții „Inamstro”. Pentru servicii de electrificare, aceasta a subcontractat alte două firme: „Luminaconect” și  „Electroputere”. Contactat de reporterul „Cutia Neagră”, administratorul „Electroputere” SRL, Serghei Volovodiuc, a refuzat să discute cu noi. 

„- Nu pot vorbi pe tema asta deloc. - De ce? - Eu deja v-am spus, nu pot vorbi. Mersi, cele bune.” 

La numerele de telefon ale celorlalte companii nu a răspuns nimeni. 

Mama Dariei nu își dorește achitarea unui prejudiciu material. Femeia afirmă că o interesează doar pedepsirea celor care se fac vinovați de moartea copilei. 

Trei copii morți la Hotelul Național

Un alt loc public, o altă dramă. Hotelul Național din Chișinău și-a câștigat deja faima drept cel mai sinistru și periculos loc din oraș. În ultimii trei ani, aici au decedat trei copii, căzuți de la înălțime, iar o fetiță de 12 ani a ajuns în scaunul cu rotile după ce a căzut în gol în timp ce se juca în edificiul abandonat. Tragedia s-a întâmplat în septembrie 2024. Iar de atunci, familia și avocatul copilei luptă la propriu pentru a obține compensarea cheltuielilor pentru tratamentele medicale suportate de fată. 

„Copiii au decis să între într-un loc periculos, și asta trebuie să înțelegem că din punctul de vedere a comportamentului unui copil este ceva normal. Regret că nouă, și de fiecare dată, autoritățile ne spun că părinții trebuie să aibă grijă de copii. Cazul cu care eu mă ocup, în niciun caz nu poate fi invocat lipsa unei atitudini față de copii. Copiii erau sub supraveghere permanentă, dar copiii au avut 45 de minute la dispoziție. Și copiii au decis aceste 45 de minute să  urce pe această clădire. Această clădire pe etajele inferioare are găuri printre etaje și aceste găuri a pe ele diferite plăci. Și iată plimbându-se pe aceste galerii, o persoană a călcat pe o placă care era pusă peste o gaură și s-a prăbușit în această gaură, și cu traumatisme foarte grave, care au stabilit o dizabilitate de gradul 1 pentru această persoană”, a declarat avocatul Constantin Tănase.

În pofida eforturilor depuse de avocat și părinți, o cauză penală nu a fost pornită.

„S-a constatat că nu există un vinovat, că nu avem o lege care ar pedepsi penal pe cineva pentru situația respectivă. Această situație sub aspect penal nu se mai investighează. Noi ne aflăm acum cu o acțiune civilă în instanțe, dorim ca, cel puțin, măcar parțial să compensăm acele cheltuieli pe care le-a suportat familia. Sunt tratamente extrem de scumpe, s-au făcut atât în Moldova cât și în afara țării la niște clinici specializate”, ne-a spus Tănase.

Avocatul afirmă că Primăria Chișinău își declină în totalitate responsabilitatea pentru tragedia produsă și refuză să achite prejudicii familiei:

„Noi am solicitat primăriei să fie acoperite costurile, noi ne-am lovit cu cinismul autorităților, autoritățile nu au făcut absolut nimic. Pur și simplu ni s-a făcut o propunere să ni se facă un ajutor material, care eu nici nu-l numesc de batjocură, e umilitor. E uimitor ce a simțit această familie, pentru că… această clădire nu putea să fie deschisă. Niciodată, niciodată, nicicând! Această clădire este pe terenul primăriei, dar asigurarea siguranței cetățenilor atunci când avem aceste surse sporite de pericol este de atribuția și obligația autorităților locale. Din punct de vedere legal.”

Cererea de judecată împotriva Primăriei Chișinău, depusă de părinții fetiței, abia a ajuns în instanță și urmează încă o calea lungă până la pronunțare. 

O singură condamnare în istorie

În ultimii 5 ani, au fost mai multe cazuri în care copiii au avut de suferit pe terenuri de joacă, în parcuri sau în alte spații publice, din cauza unor erori, neglijență sau iresponsabilitate a autorităților. În toate cazurile, părinții copiilor se plâng că este aproape imposibil să obțină pedepsirea autorităților care se fac vinovate de moartea sau traumarea gravă a micuților. Există un singur caz, recent, de condamnare, în prima instanță, a unei persoane pentru lipsire de viață din imprudență de către o persoană publică aflată în exercițiul funcției.

La trei ani după tragedia care i-a luat viața micuței, Judecătoria Chișinău a dat verdictul pe dosarul penal pornit pe caz. Un maistru de defrișare din cadrul Întreprinderii Municipale „Spații Verzi” a fost condamnat  la un an de închisoare, cu privare de dreptul de a ocupa funcții publice pe un termen de doi ani. Bărbatul a fost găsit vinovat de comiterea infracțiunii de „lipsire de viață din imprudență de către o persoană publică aflată în exercițiul funcției”. În cadrul procesului, procurorii au demonstrat că angajatul de la Spații Verzi a știut cu mai bine de șase luni mai devreme despre faptul că creanga de plop care a căzut peste micuță era putredă și reprezenta un pericol public. 

Raportul de expertiză judiciară a arătat că secțiunea de copac care s-a rupt era în stare avansată de putrefacție, determinată de condiții precare de întreținere. Plopul era situat aici, în preajma havuzului din parc și la distanță mică de terenul de joacă. Actele prezentate de procurori arată că despre faptul că acel plop reprezintă un pericol public se știa încă din 2019. Cu trei ani înainte de tragedie, a existat o recomandare de tăiere a copacului. Agenția Mediului a autorizat curățarea copacului în luna ianuarie 2022, dar acest lucru nu a fost făcut. 

Maistrul susține că nu a putut identifica exact ce copac trebuia curățat. Potrivit expertizei judiciare, în mai 2022, când a avut loc tragedia, copacul prezenta semne exterioare evidente de boală și putrefacție. Iar normele legale spun clar că în cazuri în care un copac prezintă pericol pentru sănătatea oamenilor și a mediului, acesta urmează a fi tăiat imediat, chiar și fără coordonarea cu agențiile ecologice.  

Inițial, faptele angajatului de la Spații Verzi au fost încadrate ca neglijență în serviciu, însă ulterior procurorii au schimbat încadrarea juridică în lipsire de viață din imprudență, reținând că decesul copilului s-a produs ca urmare a inacțiunii unei persoane publice care nu și-a îndeplinit corespunzător obligațiile legale.

Avocații bărbatului condamnat au refuzat să discute cu noi, pe motiv că nu au permisiunea clientului. Dar ne-au comunicat că au atacat cu apel decizia judecății.

 „Nu aș vrea să comentez acest caz, atâta timp cât el este pendinte”, a declarat avocatul Vasile Nicoară.

„Acum este  dosarul pe rol la Curtea de Apel, dar, sincer, trebuie să discut cu dumnealui până a vă da un răspuns, dacă îmi permite. Deci, din câte cunosc, este la Curtea de Apel, a contestat hotărârea”, a menționat avocatul Vladimir Răcilă.

Deși a participat la proces în faza inițială de a examinare a dosarului, tatăl fetiței a cerut instanței să nu mai participe la ședințele de judecată, pentru că tragedia l-a afectat profund. El a susținut în judecată că nu i-au fost propuse despăgubiri morale sau materiale de cei de la Spații Verzi și nici nu are pretenții materiale. Am mers de mai multe ori acasă la părinții fetiței pentru a încerca să aflăm părerea lor despre soluția instanței, dar nu i-am găsit acasă. Vecinii ne-au spus că după tragedie, familia a intrat într-un doliu prelung.