Scoaterea din circulație a microbuzelor se amână pentru încă trei luni. Se întâmplă după ce Primăria a prelungit termenul până pe 1 ianuarie 2023, în contextul dublării tarifului pentru călătorie. Chiar și așa, șoferii de maxi-taxi spun că nu au bani pentru a investi în vehicule moderne, iar dacă nu vor avea pasageri, vor abandona activitatea înainte de termenul stabilit de autorități. Vestea îi îngrijorează pe călătorii care nu au în preajma caselor un alt tip de transport decât microbuzele.
Toamna aceasta urma să aducă modificări în traficul urban. Chiar din prima zi de septembrie, microbuzele trebuiau să dispară de pe străzile din Chișinău. Cel puțin, asta prevede un proiect, care stabilește Standardele de calitate în transportul public din municipiul Chișinău, document votat de consilierii municipali, în vara anului trecut. Acum, după aprobarea noului tarif de 6 lei per călătorie, autoritățile locale au decis să prelungească termenul de activitate al acestora cu încă trei luni.
„Reieșind din faptul că am ajustat tarifele la transportul public, la solicitările transportatorilor, a fost luată decizia de modificare prin prelungirea termenului de exploatare și utilizare a transportului de maxi-taxi”, a declarat șeful Direcției Transport, Vitalie Mihalache.
Totuși, șoferilor nu le convine situația, deoarece, potrivit lor, chiar și cu 6 lei, ei nu pot acumula suficienți bani, pentru a investi în vehicule moderne. Mai ales că, după ce tariful a fost dublat, numărul pasagerilor a scăzut considerabil:
„Dacă ai rezervă de bani, atunci da. Dar cu acest tarif nu poți investi. Iese vreo 300 de lei pe zi, 400 de lei uneori”.
„La noi la Malina Mică, de exemplu, noi facem față solicitărilor. Autobuzul nu are cum să meargă pe acolo, e prea îngust drumul”.
Conducătorii de maxi-taxi mai spun că s-au rărit și vehiculele din trafic. Datele arată că, din 2014 și până anul trecut, numărul microbuzelor a scăzut de la aproximativ 1800 la puțin peste 350. Din lipsă de profit, șoferii tineri s-au angajat în altă parte ori au plecat peste hotare, iar majoritatea celor care lucrează acum sunt pensionari. Leonid este șofer pe rută cu numărul 134. El spune că, acum cinci ani, tot spațiul din preajma stației terminus de pe strada Doina era plin cu microbuze. Astăzi, însă, el staționa de unul singur în așteptarea pasagerilor:
„Șoferi noi și tineri nu vin pe rute, pentru că nu este profit. Asta nu este corect. Omul trebuie să aleagă transportul de care are nevoie. Care vreau urcă în troleibuz, microbuz sau autobuz. Omul alege, fiindcă plata e tot aceeași”.
„Cum să mă văd în alte parte? Ce să fac acuma? În Parlament sunt toți, nu mai este loc”.
Pasagerii au păreri împărțite la acest subiect. Cei mai afectați sunt cei care locuiesc în zone, pe unde nu trece niciun troleibuz sau microbuz și trebuie să meargă pe jos până la cea mai apropiată stație:
„Microbuzele merg foarte rar. Dar dimineața, când mă duc la colegiu, sunt extrem de pline. Nu ai loc și stai lipit unul de altul. Dacă se scot microbuzele ar fi bine să pună mai multe autobuze. Sunt mai mari și mai mulți oameni pot urca, se economisește spațiu”.
„Microbuzele poate să le scoată, că suntem din ce în ce mai puțini”.
„O să fie foarte rău, fiindcă autobuzele vor deveni arhipline și circulă cam rar”.
„Să le lase, pentru că sunt locuri unde nu este acces la alt transport”.
Vitalie Mihalache ne-a spus că o decizie finală va fi luată în ianuarie, atunci când agenții economici, care dețin rute de maxi-taxi vor fi chemați la discuții. Tot atunci ar urma să intre în vigoare Standardele de calitate în transportul public, proiect care exclude circulația maxi-taxi-urilor prin oraș. Mai exact, potrivit documentului, vârsta troleibuzelor trebuie să nu depășească 20 de ani, iar autobuzele să aibă cel mult 15 ani. Totodată, până în anul 2025, densitatea medie a călătorilor din transportul public ar trebui să scadă în jumătate, prin dublarea numărului de vehicule. Un alt punct prevede ca dimensiunea minimă a unităților de transport public să fie de șapte metri și jumătate, iar înălțimea - de 3 metri. Obligatoriu este ca toate unitățile de transport să fie dotate cu aparate de aer condiționat, lucru care, în prezent, se respectat doar în proporție de o treime.