Criza din sectorul energetic a readus în atenția publică opulența pe care și-au permis-o decenii la rând conducătorii companiei Moldovagaz. Indiscutabil, cea mai scumpă bijuterie din proprietatea companiei de furnizare și distribuție a gazelor este noul sediu din inima capitalei. Construcția imobilului a costat peste 500 de milioane de lei. Principalii beneficiari - Oleg Voronin și apropiații lui Vladimir Andronachi. Cutia Neagră Plus a investigat ce s-a întâmplat după ce a fost ridicată construcția, cum a încercat conducerea Moldovagaz să introducă ani la rând în tarifele pentru consumatori cheltuielile pentru sediu și ce schemă au pus la cale responsabilii din cadrul companiei, pentru a recupera investiția de pe spatele nostru.
Moldovagaz a început să-și construiască un sediu nou încă în perioada guvernării comuniste. Edificiul grandios de pe strada Aleksandr Pușkin 64 din Chișinău a fost proiectat în 2008. Inițial, s-a ocupat de construcție o firmă conectată la Oleg Voronin, fiul fostului președinte Vladimir Voronin. Până în 2015, în imobil au fost investite 258 de milioane de lei potrivit actelor contabile ale Moldovagaz. Iar apoi construcția a fost înghețată un timp.
În primăvara anului 2017, după ce democrații l-au numit la șefia Moldovagaz pe Vasile Botnari, a fost reluată construcția edificiului. Compania selectată pentru efectuarea lucrărilor a fost o firmă conectată la ex-deputatul democrat Vladimir Andronachi.
Licitație doar cu firmele familiei Andronachi
La licitația organizată de Moldovagaz și-au depus ofertele trei companii. Toate sunt conectate la familia Andronachi:
-SRL RCF-Prim, fondată și administrată de Gheorghe Andronachi, unchiul democratului Vladimir Andronachi.
-SRL Royal Construct, fondată și administrată de Nadejda Andronachi, fiica lui Gheorghe Andronachi și, respectiv, verișoara ex-parlamentarului PD.
- SRL Metropolitan Construct, administrată de Anatolie Blonschi, un om de încredere al lui Vladimir Andronachi, care a gestionat mai multe afaceri ale fostului deputat democrat.
Toate firmele au fost acceptate la licitație, deși era evident din start că acționează concertat. Primele două SRL-uri chiar aveau declarată adresa în același apartament, aflat pe atunci în proprietatea companiei RCF-Prim. Firmele aveau și același contabil, tot din familie - Tatiana Andronachi, soția lui Gheorghe Andronachi.
În aprilie 2017, contractul a fost atribuit companiei RCF-Prim, care a propus cea mai ieftină ofertă - 45,3 milioane de lei. Clădirea urma să fie terminată într-un an, iar Moldovagaz trebuia să achite în avans 20% din valoarea contractului.
Contactat de reporterul Cutiei Negre, directorul RCF-Prim a negat faptul că nepotul său, Vladimir Andronachi, ar fi promovat interesele firmei la licitația Moldovagaz.
GHEORGHE ANDRONACHI, director SRL RCF-PRIM: „Au trebuit să vină 100 de oameni acolo să lucreze. Cineva le-a încurcat? A fost o licitație anunțată. Ce problemă? Fiecare a avut dreptul să participe pentru că nu a fost licitație închisă, a fost deschisă, cu anunț pe site. Au putut să participe 100 de companii. Doi: oamenii au venit și nu au vrut să se apuce de lucru pentru că obiectul a stat vreo 6-7 ani și era delăsat, asta e altă întrebare”.
- Deci, este pur întâmplător că trei companii, toate trei din aceeași familie, au participat?
- Care au vrut să participe au participat. Pe mine mă interesează compania în care eu lucrez și am îndeplinit lucrările foarte calitativ și într-un termen care nu am întârziat nicio zi în baza contractului și atât.
- Deci, nu au existat influențe din partea nepotului dvs, Vladimir Andronachi?
- Absolut, nu. Doamnă, vă spun eu. Lucram în construcții din 2006-2007, când făceam obiecte de 12-13 etaje și finisări. Și dumneata și dumnealui încă învățați la școală când eu îmi făceam nume ca și constructor. Eu nu am nevoie ca cineva să mă promoveze undeva”.
Și doi foști membri din structurile de conducere ale Moldovagaz din acea perioadă declară astăzi că nu au știut nimic despre conexiunile fostului deputat democrat cu firma selectată să realizeze lucrările de construcție.
VITALIE ȘAPTEFRAȚ, ex-membru al Consiliului de Administrație SA Moldovagaz: „Nu, eu nu știu. Eu de informația asta nu dispun, de conectările astea. Știu că directorul are numele de familie Gheorghe Andronachi. Dar că are ceva cu persoana care ați spus, asta nu vă pot spune.”
CĂLIN NEGURĂ, ex-membru al Consiliului de Observatori SA Moldovagaz: „Toate aceste subiecte țin de administrarea bunurilor și țin de executiv și de Consiliul de Administrație. Și Consiliul de Administratori nu examinează și niciodată nu au fost aceste subiecte pe agenda Consiliului de Observatori și nici nu puteau fi. Și eu nu pot comenta cine a fost, care companie a participat la licitație.”
Potrivit unui raport al Inspecției Financiare ajuns în posesia Cutiei Negre, timp de un an, valoarea contractului semnat cu compania lui Gheorghe Andronachi a fost majorată cu 19%. Moldovagaz i-a mai plătit firmei 8,6 milioane de lei pentru lucrări care nu figurau în acordul inițial.
Al doilea contract a crescut de la 75 mln lei la 140 mln lei
Peste cinci luni de la prima licitație, în timp ce RCF-Prim efectua lucrările de construcție pe șantierul de pe strada Pușkin 64, Moldovagaz a mai organizat o licitație pentru lucrări de finisare. La tender și-au depus ofertele din nou două dintre companiile conectate la Andronachi: Metropolitran Construct și RCF-Prim, precum și SRL Fabianca, fondată de Victor Boțolin. Câștigătoare a fost desemnată iarăși SRL RCF-Prim cu cea mai ieftină ofertă - 75,2 milioane de lei.
Și de această dată s-a mers după același scenariu. Timp de doi ani, Moldovagaz a semnat 6 contracte adiționale cu firma lui Andronachi, acceptând să fie incluse în proiect lucrări suplimentare, care au dublat practic cheltuielile. Firma lui Andronachi, în loc de 75 de milioane de lei, a câștigat peste 140 de milioane de lei.
GHEORGHE ANDRONACHI, director SRL RCF-PRIM: „Caietul de sarcini din start a fost făcut în baza proiectului de arhitectură. După ce s-a făcut caietul de sarcini și s-a făcut licitația și noi am câștigat licitația s-a lucrat la proiectul de design. În baza proiecutlui de design, foarte multe lucrări au fost excluse din primul deviz, pentru că nu s-au mai făcut și s-au făcut alte lucrări în baza design-ului nou. Și de aceea sunt lucrări cu minus și sunt lucrări cu plus.
- Dar chiar așa, practic dublu?
- Asta nu depinde de mine, asta depinde de proiect. Tot proiectul e făcut. Toate actele de îndeplinire și procesele-verbale sunt semnate de 6-7 ingineri cu tot cu juriști. Tot e făcut absolut cinstit și foarte bine lucrat”.
RCF-Prim a livrat și instalat chiar și mobilierul din oficii, în valoare de 7 milioane și jumătate de lei, deși nu avea așa gen de activitate, fiind specializată doar în construcții. Gheorghe Andronachi susține că firma sa nu a câștigat practic nimic din realizarea proiectului de instalare a mobilierului.
GHEORGHE ANDRONACHI, director SRL RCF-PRIM: „S-a luat mobila asupra noastră, dar noi la mobilier absolut nu avem câștiguri. Noi am avut controale financiare. La mobilier a fost o marjă foarte-foarte mică. Nici nu este aceea de pe piață. Dacă pe piață se dă voie până la 20%, noi la mobilier avem câteva procente.
- Și în cazul acesta, de ce v-ați apucat să luați proiectul ăsta cu mobilă, dacă nu era rentabil? - În primul rând, noi ne-am apucat, pentru că toate lucrările după ce se montează mobilierul, practic, oamenii noștri, muncitorii mai merg încă o dată și finisează, vorpsesc,repară. Pentru că cineva merge înainte și strică din urmă”.
Rapoartele financiare ale RCF PRIM, publicate de Biroul Național de Statistică, arată că firma familiei Andronachi a avut profituri de milioane numai în 2018, când a încasat cei mai mulți bani din contractele semnate cu Moldovagaz. De atunci, compania a funcționat în pierdere.
GHEORGHE ANDRONACHI: „Noi tot timpul am avut câștiguri. Dar câștiguri companiile au, depinde ce obiecte au. Eu și acum am obiecte și oferte foarte multe. Numai că nu se pornesc toate o dată. Eu știu ce dividende am primite până atunci și ce dividende după. Eu și azi am obiect destul de mare contractat, câștigat licitația, dar încă nu lucrăm.
- Dar anii precedenți, 2021, 2020, 2019 tot ce a fost după Moldovagaz, aveți minus un milion și ceva, două milioane?
- Da, avem. Noi am avut cheltuieli pe urmă, după ce am terminat obiectul. Dacă dvs știți, noi am avut încă doi ani de garanție. După ce am pus mobilierul noi iarăși am avut reparații, chestii, care nu se plătesc. Cum vreți?
Moldovagaz a încercat să recupereze investiția din facturile plătite de cetățeni
Potrivit Inspecției financiare realizate la Moldovagaz, care face referire la documentele contabile ale întreprinderii, între anii 2008-2018, în imobilul din strada Pușkin 64 au fost investite 475,7 milioane de lei. În toată această perioadă, Moldovagaz a cerut anual Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică să includă cheltuielile pentru construcția sediului în tariful pentru gaz achitat de consumatori. ANRE a refuzat de fiecare dată.
VICTOR PARLICOV, ex-director ANRE: „Din câte țin eu minte au existat asemenea solicitări periodice. Eu nu țin minte de câte ori au fost, dar suspectez că la fiecare aprobare de plan investițional, chestia asta venea ca o propunere să fie incluse în tarife. La momentul cela, dar și după asta ANRE a refuzat continuu această inițiativă. Atunci Moldovagaz avea un sediu pe care îl închiria, pe Albișoara și exista o modalitate de calculare a acestor costuri de chirie care erau cu mult mai mici decât includerea în tarife a investițiilor, mai ales că la etapa ceea nici nu era clar cu cât o să se termine toată investiția asta în sediul Moldovagaz. ANRE este entitatea care stă între interesele acționarilor și ale consumatorilor. Atâta timp cât compania poate justifica de ce o anumită investiție, o anumită cheltuială este necesară pentru consumatori, ANRE în mod normal trebuie să o accepte în scopuri tarifare, pentru că asta este ceva necesar pentru a presta un serviciu calitativ consumatorilor. Atâta timp cât vii cu investiții care nici treabă nu au cu interesele consumatorilor, de ce asta trebuie pus în tarif? Poți să o finanțezi din profit”.
Primind refuz de la ANRE, Moldovagaz a găsit o altă soluție pentru a-și recupera milioanele băgate în sediu. A decis să vândă clădirea companiei-fiice SRL Flacăra Albastră, care prestează servicii de instruire pentru consumatorii de gaze. Apoi a luat în chirie oficiile de la aceasta, plătind anual câte 1,2 milioane de euro. Cheltuielile pentru chirie sunt incluse parțial în tariful la gaz plătit de cetățeni, a precizat ANRE la solicitarea Cutiei Negre.
Vânzarea clădirii către Flacăra Albastră și închirierea oficiilor cu 12 euro/m²
Înainte de vânzare, Moldovagaz a contractat o companie specializată, care a evaluat imobilul la 562,6 milioane de lei din care 17,6 mil de lei reprezintă valoarea terenului de 20 de ari. Curios este faptul că, în 2015, Moldovagaz a cumpărat pământul de la Primărie la preț normativ, cu mai puțin de jumătate de milion de lei. Conform datelor obținute de Cutia Neagră de la autoritățile locale, alți 4 ari de teren din fața clădirii, Moldovagaz i-a luat în arendă, pentru deservirea obiectivului și plătește în prezent Primăriei Chișinău câte 6.000 de lei pe an.
Pe 30 noiembrie 2018, Consiliul de Administrare al Moldovagaz a aprobat vânzarea imobilului, cu suprafața de peste 13 mii de metri pătrați către întreprinderea-fiică Flacăra Albastră, la prețul de 545 de milioane de lei, așa cum fusese estimată clădirea, fără teren.
Conform contractului, SRL Flacăra Albastră urmează să plătească banii timp de 35 de ani, în rate egale, câte 1,3 milioane de lei pe lună. Prin urmare, Moldovagaz încasează anual de la Flacăra Albastră câte 15,6 milioane de lei, echivalentul a 800 de mii de euro. În același timp, Moldovagaz îi plătește companiei Flacăra Albastră, pentru chirie, 1,2 milioane de euro. Însă această sumă nu este plata pentru locațiunea întregii clădiri, ci doar a 64%. Moldovagaz își închiriază oficiile pe care le-a construit la preț de piață - 12 euro pentru un metru pătrat.
ALEXANDRU ȘEVCIUC, șef Direcția economico-financiară SA Moldovagaz: „Noi achităm cu toate serviciile: paza, deservirea, cleaning-ul și așa mai departe. Toată deservirea clădirii o face Flacăra Albastră și achitarea a 12 euro tot intră acolo”.
Fostul membru al Consiliului de Administrație al Moldovagaz, Vitalie Șaptefraț, a declarat că decizia privind transmiterea blocului în gestiunea societății Flacăra Albastră a fost luată „în unanimitate” și că a urmat unei hotărâri a Consiliului de Observatori al întreprinderii.
VITALIE ȘAPTEFRAȚ, ex-membru al Consiliului de Administrație SA Moldovagaz:„Decizia a fost luată de Consiliul de Observatori și după asta deja Consiliul de Administrație. Adică, instanța superioară este Consiliul de Observatori și nicidecum Consiliul de Administrație.”
Pe de altă parte, Călin Negură, fost membru al Consiliului de Observatori Moldovagaz din partea Guvernului, susține că nu știe nimic despre vânzarea clădirii către Flacăra Albastră.
CĂLIN NEGURĂ, ex-membru al Consiliului de Observatori SA Moldovagaz:„Deci, sediul cum a fost proprietate a Moldovagaz așa și a rămas, doar că a fost transmis în capitalul social al companiei-fiice. Și asta a fost făcută în baza unei argumentări economice detaliate realizată de echipa Moldovagaz. E mai corect unei companii-fiice, care are activități diferite decât furnizarea, transportul, distribuția de gaze naturale. Pare-mi-se, a fost propusă și modificarea statutului pentru a introduce și această activitate, de gestionare a bunurilor imobile.”
Inspecția financiară realizată la Moldovagaz la începutul anului 2021 a stabilit că întreprinderea nici măcar nu utiliza tot spațiul închiriat de la Flacăra Albastră. Circa 1 800 de metri pătrați, adică 29% din spațiul pentru care plătea Moldovagaz, era liber. Pentru acest spațiu nefolosit, Moldovagaz achita anual 260 de mii de euro. Alți 995 de metri pătrați erau transmiși în sublocațiune altor întreprinderi din subordinea Moldovagaz.
Astăzi, reprezentanții Moldovagaz susțin că au oferit în subarendă toate spațiile neutilizate, dar nu dezvăluie cât plătesc agenții economici pentru un metru pătrat în clădirea din centrul Chișinăului.
ALEXANDRU ȘEVCIUC, șef Direcția economico-financiară SA Moldovagaz: „Spațiile sunt ocupate. Ele au fost date în chirie.
- Dar care sunt taxele pe metru pătrat? Este o taxă egală pentru toți sau diferă?
- Acesta este un secret comercial. Ele sunt date în chirie și se achită lunar și sunt ocupate la moment.
- Moldovagaz achită către Flacăra Albastră 12 euro pe metru pătrat. Noi avem această informație. Agenților economici mai scump le dați?
- Conform legii așa. Noi nu putem să dăm mai puțin decât achităm”.
Ce sume a inclus ANRE în tarife pentru a compensa chiria oficiilor Moldovagaz
Moldovagaz a cerut în fiecare an ANRE-ului să includă în tarifele achitate de consumatori cheltuielile suportate de întreprindere pentru chiria oficiilor, dar solicitarea a fost acceptată parțial. ANRE a explicat pentru Cutia Neagră Plus ce indicatori au stat la baza calculelor.
„În calculele de aprobare a prețurilor reglementate pentru furnizarea gazelor naturale, ANRE plafonează valoarea cheltuielilor, adică costul unui metru pătrat pentru locațiune. Spațiul necesar pentru desfășurarea activității de furnizare este calculat luând în considerare următorul principiu: numărul de angajați acceptați în calculele de cheltuieli de remunerare a muncii multiplicat cu 6 metri pătrați pentru o persoană, suprafața minimă la un loc de lucru, plus 20% coeficientul pentru spațiile comune. Astfel, valorile calculate și aprobate de către Agenție în scop tarifar sunt semnificativ inferioare celor solicitate de operator”, citat din răspunsul oferit de ANRE la solicitarea Cutiei Negre.
De asemenea, ANRE a oferit sumele exacte incluse în facturile consumatorilor pentru a recupera cheltuielile suportate de Moldovagaz pentru chiria noului sediu. Conform informației, în 2019-2021, sumele au variat între 1,8 și două milioane de lei pe an. Moldovagaz solicitase între 21 și 22 de milioane de lei.
Anterior, în cadrul emisiunii Cutia Neagră, șeful Moldovagaz, Vadim Ceban, a declarat că în factura pentru gaze nu este inclus prețul chiriei oficiului.
Vadim Ceban - Moldovagaz este o companie comercială, chiar fiind reglementată în baza regulamentelor și legii cu privire la gaze și regulamentul ANRE. Dacă acționarii și managementul companiei la un moment dat au decis să contruiască un sediu, respectiv au avut anumite aranjamente cum trebuie să fie închiriate sau cui trebuie să fie transferat acest sediu, cred că au avut aceste motive. Eu am venit în 2009. Am venit cu această moștenire”.
Mariana Rață - Eu nu vă acuz, eu vă întreb dacă e adevărat că plătiți chirie pentru acest sediu? Vadim Ceban - Da, pentru că proprietar este Flacară Albastră Mariana Rață: - Și cât plătiți pentru chirie? Vadim Ceban: - În primul rând aceste mijloace nu intră în tarif. Vă dau o paralelă că nu o să vă placă. Să presupunem că Moldovagaz nu are chirie proprie. Nu trebuie să plătim chirie?
Mariana Rață: - Nu, în condițiile în care Moldovagaz a cheltuit deja peste 500 de milioane ca să construiască această clădire. Vadim Ceban: - Consumatorii nu plătesc pentru asta. Mariana Rață: - Dar plata pentru construcția clădirii a fost inclusă în tarif? Vadim Ceban: - Nu. Eu consider că putem discuta mult, dar la etapa aceea nu a fost inclus.
Mariana Rață: - Totuși, cât plătiți pentru chirie? E un secret? Vadim Ceban: - Cred că da, la etapa aceasta este un secret.
Cetățenie prin investiții, unul dintre cele mai controversate proiecte lansate de regimul lui Plahotniuc. Programul prin care Guvernul Filip oferea „pașapoarte de aur” străinilor dispuși să verse 100 de mii de euro într-un fond special de investiții a atras mai mulți miliardari dubioși din întreaga lume. Numele acestora au fost ținute în mare secret timp de patru ani. Cutia Neagră PLUS a aflat identitatea persoanelor care și-au cumpărat cetățenie moldovenească. În listă se regăsesc businessmeni implicați în furturi bancare de proporții, fraude financiare, foști moguli de presă și proprietarul unui imperiu de jocuri de noroc. Vă invităm să îi cunoașteți în investigația cu care deschidem noul sezon de anchete marca „Cutia Neagră PLUS”.
Legea privind acordarea cetățeniei prin investiție a fost aprobată în mare grabă de deputații Partidului Democrat în decembrie 2016, chiar dacă expertiza Centrului Anticorupție atenționa asupra unor riscuri majore de securitate, iar societatea civilă a criticat dur inițiativa democraților. Proiectul de lege a fost înregistrat în Parlament la 1 decembrie 2016, iar pe 9 decembrie a fost deja votat în primă lectură, fără a fi dezbătut serios de deputați. La final de zi, după nouă ore de ședință în plen, ex-președintele Parlamentului, Andrian Candu, care a fost unul dintre autorii legii, a cerut ca proiectul să fie prezentat rapid de colegul său de partid, coautor al legii, Sergiu Sîrbu.
Andrian Candu: „Vă propun să examinăm și să-l rugăm pe unul dintre autori, dl Sîrbu să ne prezinte foarte succinct proiectul”.
Sergiu Sîrbu: „Onorat plen, rog susținerea acestui proiect de lege extrem de important și demult așteptat pentru R. Moldova, pentru economia R. Moldova”.
Legislatorii nu au avut nicio întrebare către autori. În plen, au răsunat doar recomandările a doi deputați.
Iurie Leancă: „Să cereți Ministerului de Externe să consulte Comisia Europeană. Cel puțin, să informeze înainte de a aproba o astfel de decizie necesară și oportună. Să nu prejudiciem cumva această mare realizare - regimul fără de vize. Pornind de la experiența altor țări. Malta, aduceți-vă aminte ce scandal a fost între Guvernul de la Valeta și Bruxelles tocmai pe acest subiect”.
Sergiu Sîrbu: „Evident că Guvernul va consulta și opinia partenerilor de dezvoltare”.
Valeriu Ghilețchi: „E o inovație care nu știm cu ce se va termina. O prudență este absolut necesară, atât din punct de vedere al securității statului , cât și al faptului că avem regim liberalizat de vize. Sunt posibile mai multe consecințe pe care s-ar putea noi astăzi să nu le prevedem”.
În pofida avertismentelor, peste două săptămâni, legea a fost votată în lectură finală, la fel fără nicio dezbatere în plenul Legislativului.
Modificări în regulament și amendamente dubioase la lege
Mecanismul obținerii cetățeniei prin investiții a devenit funcțional abia în toamna anului 2018. Regulamentul stabilea că pașaportul moldovenesc poate fi oferit unui străin care depune 100 de mii de euro în Fondul de investiții publice pentru dezvoltare durabilă sau investește 250 de mii de euro în unul dintre domeniile de dezvoltare strategică. În regulament, a fost indicat mai târziu că vor fi acceptate achizițiile de imobile și procurarea de valori mobiliare de stat.
Implementarea proiectului a fost dată de Guvernul Filip pe mâna unui consorțiu format dintr-o companie engleză și una din Dubai, proaspăt înregistrată. Societatea civilă a criticat dur atunci modificările care s-au făcut la regulament.
Veaceslav Negruța, fost expert Transparency International Moldova: „Am văzut mai multe modificări care s-au făcut la lege care au schimbat conceptual însăși schema de oferire a cetățeniei prin investiție. Rolul statului practic a fost redus doar la emitent de decret privind acordarea acestor cetățenii. Iar rolul de bază, verificarea a tot ce se numește profilul financiar, aspecte ce țin de atentat și riscuri la ordinea publică a fost delegat către două companii. Legea încă nu era modificată, dar deja era anunțat concurs pentru selectarea companiilor partenere ale Guvernului. Una dintre ele fiind cu înregistrare în Dubai, recent creată care nu avea niciun profil adecvat”.
În paralel, democrații au făcut modificările necesare la Legea cetățeniei R. Moldova și Legea privind actele de identitate din sistemul național de pașapoarte. Fostul deputat Eugeniu Nichiforciuc a reușit să strecoare în lege un amendament care a permis secretizarea numelor beneficiarilor programului de cetățenie prin investiție. În consecință, în decretele preşedintelui R. Moldova privind acordarea cetăţeniei beneficiarilor Programului se conțin doar numerele dosarelor, fără a fi indicate numele persoanelor care și-au cumpărat pașapoarte.
Roman Boțan, ex-deputat al Partidului Liberal: „Este straniu că se dorește secretizarea în acest fel pentru cei care vor obține cetățenia prin investiții. E plauzibilă situația când aceste investiții ar putea proveni din fraudă, iar încetățenirea în baza unei legi interpretabile va crea premisele legalizării activelor ilegale. Mai mulți factori care ar putea genera coruptibilitatea au fost indicați și în raportul de expertiză al Centrului Național Anticorupție. Atenționez că și în alte proiecte de legi se dorește introducerea unor amendamente pe sub masă.
După această declarație, făcută la 18 mai 2018, cu referire la amendamentul lui Nichiforciuc, liberalul Roman Boțan și-a depus demisia din funcția de președinte al Comisiei parlamentare securitate și ordine publică.
Veaceslav Negruța: „Cert este că toți cei care au beneficiat de pașaport de Moldova prin această schemă nu au avut niciodată interes economic sau de afaceri în R. Moldova. Ei au avut probleme cu legislația internațională sau cu legislația în țările lor de origine și cel mai probabil beneficiarii mereu și-au dorit să nu fie divulgate numele lor. Respectiv, cei care au promovat legea au venit cu amendamente ca să acomodeze normele legale la solicitările beneficiarilor. Un fel de tratament individual pentru fiecare client în parte”.
Lansarea oficială a Programului de cetățenie prin investiție a avut loc în toamna anului 2018 în Dubai, cu participarea ministrului Economiei de atunci Chiril Gaburici, care a răspuns la întrebările adresate de un robot.
Robot: „Felicitări pentru lansarea programului de acordare a cetățeniei prin investiții. Cred că sunteți încântat. Aș vrea să știu prin ce este unic programul moldovenesc în comparație cu cel al concurenților Dvs”.
Chiril Gaburici: „În primul rând, cetățenia moldovenească prin investiții și pașapoartele moldovenești oferă cetățenilor posibilitatea să călătorească fără viză în peste 120 de țări, inclusiv statele europene din zona Schengen, Turcia, Rusia ș.a. Acest program este unic datorită structurii sale organizaționale și nivelurilor de control. Este foarte important că fondurile acumulate prin acest program vor oferi Moldovei o mai bună autonomie geopolitică. În același timp, toate aceste fonduri vor putea fi investite în infrastructură și vor crea o viață mai bună pentru cetățenii moldoveni”.
Rușii cu pașapoarte moldovenești
Contrar predicțiilor lui Gaburici, Programul cetățenie prin investiții a adus mai degrabă dureri de cap și asocieri dubioase cu controversați businessmani din întreaga lume. Chiar dacă cei mai mulți beneficiari de „pașapoarte de aur” moldovenești au fost chinezi și cetățeni ai unor state africane, cele mai scandaloase sunt numele beneficiarilor ruși. Trei aplicanți din Rusia, împreună cu membrii familiilor, au devenit cetățeni ai R. Moldova în anul 2020. Este vorba despre un fost bancher vizat în Rusia într-un scandal imens similar furtului miliardului, un fost mogul de presă din Rusia și un businessman din Sankt Petersburg.
Pe 15 decembrie 2020, cu câteva zile înainte de a ceda funcția de președinte al R. Moldova, Igor Dodon a semnat un decret prin care i-a oferit cetățenie lui Konstantin Țerazov, fost vicedirector al unei bănci implicate în cea mai mare fraudă bancară din istoria Federației Ruse - banca „Открытие”. Cetățenia Moldovei au primit-o și soția bancherului și doi copii minori ai cuplului.
Banca „Otkrîtie” a ajuns în 2017 în pragul falimentului urmare a unei fraude similare cu furtul miliardului din R. Moldova. Presa rusă scrie că din bancă au fost scoase sute de miliarde de ruble prin credite neperformante oferite unor companii apropiate de foștii proprietari ai băncii.
În 2017, Banca Centrală a Rusiei a instituit administrare specială la banca „Otkrîtie” și a pompat peste 300 de miliarde de ruble pentru a o salva de la faliment, deoarece era o bancă de importanță sistemică.
Constantin Țerazov a condus mai mulți ani Departamentul de investiții al băncii „Otkrîtie” și a ocupat funcția de vicedirector. În 2016, chiar înainte ca banca să înceapă să înregistreze pierderi colosale, Țerazov a fost inclus în Consiliul de Administrație al băncii.
Informația pare să se confirme. Câteva știri pe care le-am identificat anterior pe internet în care era vizat Țerazov nu mai pot fi accesate.Deocamdată au scăpat de „lichidare” materialele publicate de Postprofit.net în care Țerazov este numit „bancherul negru” și este acuzat că scapă basma curată deși ar fi implicat în frauda de la „Otkrîtie”.
Aceeași sursă informează că în vara lui 2019 Banca Centrală a Rusiei a solicitat în Arbitrajul din Moscova recuperarea a 289 de miliarde de ruble de la foștii proprietari și administratori ai băncii „Otkrîtie”, printre care se număra și Țerazov. Prin decizia instanței din septembrie 2020, toți managerii băncii au fost obligați să întoarcă banii statului, dar numele lui Țerazov ar fi dispărut din decizia judecătorească.
Constantin Țerazov a lucrat la banca „Otkrîtie” și după ce aceasta a ajuns sub administrarea specială a autorităților ruse. A fost demis abia anul trecut, după ce Banca Centrală a Rusiei i-a aplicat interdicția de a mai activa în sistemul bancar, împreună cu alți foști manageri și contabili ai băncii „Otkrîtie”.
Postrofit.net mai scrie că Țerazov ar fi fost vizat într-un dosar penal, deschis în 2019 pentru escrocherie în proporție deosebit de mare, dar ar fi scăpat și de urmărirea penală. Un figurant în dosar este fostul președinte al băncii „Otkrîtie”, Evghenii Dankevici. Acesta este căutat de autoritățile ruse și se ascunde în orașul Tel Aviv, având cetățenia statului Israel. O situație similară cu fugarul Ilan Șor căutat de procurorii moldoveni pentru frauda bancară.
Fost director TV cu milioane pompate într-un fond de investiții
Pe 2 noiembrie 2020 a fost publicat decretul prin care i s-a oferit cetățenie prin investiții rusului Artemii Iniutin, celor două fiice și mamei sale. Iniutin a devenit cunoscut în Federația Rusă pe când lucra la unul dintre cele mai mari holdinguri media private - RBK. Iniutin a fost director general la postul de televiziune RBK TV.
În anul 2008, holdingul media RBK a ajuns să aibă probleme financiare grave, acumulând datorii de peste 200 de milioane de dolari. Un an mai târziu, trustul a fost vândut miliardarului Mihail Prohorov.
După afacerea media, foștii proprietari ai RBK au migrat în alt domeniu și au deschis, în noiembrie 2010, un Fond de Investiții - TMT Investments, cu sediul pe insula Jersey, cunoscută drept una dintre principalele centre financiare offshore din Europa. La TMT Investments activează astăzi și Artemii Iniutin.
Potrivit informațiilor plasate pe site-ul companiei, Iniutin este unul dintre coproprietarii fondului și este șef pe investiții. Iniutin are birou în Riga, Letonia și în ultimii 10 ani a gestionat tranzacțiile europene ale TMT Investments. Compania se laudă că a investit zeci de milioane de dolari și are în portofoliu 55 de startup-ri din diverse domenii, toate dezvoltate pe internet. TMT Investments are investiții și în Silicon Valley.
Descriere de pe site-ul companiei „TMT Investments”
În 2017, presa rusă anunța că Artiom Iniutin și Gherman Kaplun, fostul proprietar al RBK lansează împreună cu un investitor american un fond de criptomonedă - TMT Crypto Fund.
În Federația Rusă, numele lui Arteom Iniutin figurează în câteva companii. Potrivit unui Registru de date deschise despre activitatea agenților economici, Iniutin a deținut 75% din acțiunile firmei „Best.ru”, cu activitate în domeniul agențiilor de știri. Până în anul 2016 compania a avut profit de câte 10 milioane de ruble pe an, echivalentul a 160 de mii de dolari. Din 2017 a înregistrat pierderi, iar în mai 2020, compania a fost lichidată.
Din ianuarie 2018, Iniutin deține oficial 75% din acțiunile companiei „Narodnaia Marka” care anterior a făcut parte din holdingul RBK. Agenția este cunoscută în Rusia datorită faptului că organizează anual concursurile în domeniul business-ului "Народная марка" și „Компания года".
Potrivit registrelor, compania „Narodnaia Marka” îi aduce și astăzi profit lui Arteom Iniutin, dar în jumătate față de anii precedenți. În 2022, firma a înregistrat un profit de 17 mililoane de ruble, echivalentul a 280 de mii de dolari.
Businessmanul modest din Sankt Petersburg
Pe 3 august 2020, rusul Alexey Vascov a primit cetățenia R. Moldova. În mediul online nu am găsit nicio informație ce vizează viața și activitatea lui Vaskov. Numele său l-am identificat doar în registrele cu informații despre companii. Alexey Vaskov a dezvoltat mai multe afaceri în orașul Sankt Petersburg în diverse domenii, de la imobiliare, reparație de mașini, până la vânzare de cărți și ziare.
În anul 2019, când a depus dosarul în R. Moldova în cadrul Programului Cetățenie prin Investiție, Alexey Vaskov figura drept fondator în cadrul a 3 companii. Cea mai importantă dintre ele - „Promstroinvest” are ca gen principal de activitate administrarea proprietății imobiliare. Firma a fost cumpărată de Vaskov în 2016 și are în prezent 16 angajați.
Potrivit rapoartelor financiare pe care le-am consultat, în anul 2018 compania i-a adus lui Vaskov un profit de 31 de milioane de ruble, echivalentul a 500 de mii de dolari. Dar în următorii ani câștigul a scăzut drastic, fiind în jumătate în anul 2022.
O altă companie - „Renart”, care se ocupa de chiria și gestionarea imobilelor, îi aducea lui Vaskov venituri mai modeste. Profitul companiei în 2018 a fost de circa 27 de mii de dolari.Iar în septembrie 2019, Vaskov a vândut firma.
Cea de-a treia companie - „Garantservis”, cu activitate în domeniul reparației de mașini, a avut profit în scădere în ultimii ani și Vaskov a vândut-o în iunie 2022.
De-a lungul anilor, Alexey Vaskov a fondat și administrat alte 5 companii în Sankt Petersburg cu activitate în diverse domenii: producerea marterialelor textile, vânzare de cărți și ziare, activități sportive și servicii în saloane de frumusețe. Firmele au fost lichidate.
Rușii care s-au răzgândit
Initial, Programul Cetățenie prin Investiții a atras interesul mai multor ruși. Cereri de a dobândi cetățenie moldovenească prin această schemă au depus doi cetățeni conectați la Ilan Șor, printre care și soția fugarului arhitect al furtului miliardului. Ulterior aceștia s-au răzgândit.
Sara Șor, artista cunoscută cu numele de scenă Jasmin, s-a numărat printre primii cetățeni străini care au depus dosarele pentru cetățenie moldovenească. În 2019, în presă s-a vehiculat că Sara Șor participă la Programul de obținere a cetățeniei prin investiție, iar Ilan Șor a confirmat acest lucru într-o postare pe Facebook.
„Soția mea iubește Moldova. Are dreptul și moral și juridic, în calitate de soție a unui cetățean al R. Moldova, să pretindă la cetățenie. Soția mea este o artistă cunoscută, o persoană independentă și asigurată material, de aceea, dacă va dori să investească în țara noastră, atunci o va putea face indiferent dacă va obține sau nu cetățenia. Eu sunt fericit că soția mea a decis să primească cetățenie R. Moldova împreună, alături de cetățenia Rusiei”, a comentat Ilan Șor.
Fostul concesionar al aeroportului, solicitant de cetățenie
Un alt pretendent la cetățenie moldovenească contra investiții a fost miliardarul rus Andrei Goncearenko, de asemenea apropiat lui Ilan Șor. Acesta era proprietarul firmei „Komaskavia”, cea care administra prin „Avia Invest” Aeroportul Internațional Chișinău. La fel ca și Sara Șor, Goncearenko și-a retras dosarul din Programul de cetățenie, lucru confirmat anterior și de fostul președinte Igor Dodon.
Igor Dodon: „Acest așa-numit investitor are probleme mari în Rusia și a depus actele pentru a primi cetățenia Moldovei pe timpul lui Plahotniuc, din cauza faptului că are probleme mari în Rusia. Și a încercat să se legalizeze în Moldova, pentru ca de aici, cu pașaport moldovenesc, să se deplaseze mai departe. Dar nu a reușit, pentru că s-a schimbat guvernarea”, a declarat Dodon în cadrul unei emisiuni televizate.
Andrei Goncearenko a devenit milionar în anii 90 având afaceri în domeniul transportului și prelucrării lemnului. Între anii 2002 și 2013 a fost director la „Gazprom Invest Yug” - companie fiică a gigantului Gazprom. A revenit în business, având în prezent afaceri în domeniul construcțiilor.
Goncearenko a fost beneficiarul unei companii din Rusia care în toamna anului 2022 a cumpărat posturile de televiziune „Primul în Moldova” și „Accent TV”, asociate socialiștilor.
Cel de-al treilea dosar retras a fost al rusoaicei Ana Tiutaeva, o tânără care lucrează în Emiratele Arabe Unite. Potrivit informațiilor pe care le-am identificat pe internet, Ana Tiutaeva este manager pe dezvoltarea afacerilor în cadrul companiei „AAL Group” din Emirate, specializată în producerea și reparația aparatelor de zbor.
Noul cetățean moldovean cu imperiu în domeniul jocurilor de noroc
Programul R. Moldova de acordare a cetățeniei prin investiții a fost atractiv nu doar pentru ruși, ci și pentru personaje controversate de peste Ocean. Doi cetățeni ai Statelor Unite au decis să-și cumpere pașapoarte moldovenești.
Prin decretul președintelui Igor Dodon, semnat pe 2 noiembrie 2020, a devenit cetățean al R. Moldova Shawn Andre Scott, un american fondator a peste 60 de companii. Cele mai mari afaceri le are în domeniul jocurilor de noroc. Spațiul online abundă în informații despre activitatea dubioasă a lui Andre Scott, catalogat drept un „personaj controversat”, cu tranzacții suspecte și implicare în scandaluri de corupție în diferite state.
În dosarul depus la Chișinău, pentru achiziția de cetățenie moldovenească, Shawn Andre Scott s-a prezentat ca director executiv al companiei „Bridge Capital”. Firma este înregistrată pe insula Saipan, parte a Insulelor Mariane din Pacific. Compania este specializată în investiții și oferirea unor împrumuturi pentru firme aflate în dificultate. Pe site-ul său, „Bridge Capital” se laudă că oferă consultanță unor companii cu activitate în domeniul imobiliar și servicii bancare și are clienți în SUA, Hawai, Cambodgia, Thailanda, Macao, Portugalia și Bulgaria.
În articolele scrise în presa americană, „Bridge Capital” este catalogată ca fiind o companie cu risc ridicat și cu investiții în domeniul jocurilor de noroc. Iar Shwan Andre Scott este numit o „figură controversată”.
„Washington Post” a scris că Andre Scott și-a început cariera în domeniul jocurilor de noroc în anul 1994 și a reușit să dezvolte zeci de afaceri în domeniu. A deschis cazinouri la hoteluri din Las Vegas, baruri de video poker în Louisiana și Carolina de Sud și a investit în piste pentru curse de cai în New York și Maine. Autoritățile din 5 state au refuzat să-i ofere licență lui Shwan Andre Scott în domeniul jocurilor de noroc, după ce au identificat în schemă mai multe offshore-uri, parteneriate ascunse și gestionări financiare frauduloase. Sursa mai scrie că Scott a avut probleme cu autoritățile din Combodgia, Thailanda și Republica Laos unde a investit în jocuri de noroc.
Cetățenie bulgară obținută printr-un program similar
Cu doi ani mai devreme de a aplica pentru cetățenie moldovenească, Swaun Andre Scott a obținut cetățenia Bulgariei, în cadrul unui Program similar de cetățenie contra investiții. În Bulgaria, cetățeniile au fost oferite contra unui cost de cinci ori mai mare față de cel din R. Moldova. Un solicitant trebuia să investească un milion de leve, echivalentul a jumătate de milion de dolari. Programul a fost anulat în 2022, după ce și deputații bulgari au abrogat legea cetățeniei prin investiții.
Cel de-al doilea american care și-a depus dosarul în 2019 pentru obținerea cetățeniei R. Moldova este Kevin Robl William, fondatorul mai multor companii din Statele Unite specializate în producerea filmelor și activități de divertisment. Cea mai importantă companie a sa este „Production Capital”, cu sediul într-un oraș din California.
Chinezii s-au plâns la tribunal că au fost fraudați de 234 de milioane de dolari de către Kevin Robl și un alt producător american de filme Remington Chase, care au luat multiple împrumuturi din numele firmei din China. Studioul „Base Media” din China s-a adresat după ajutor și la FBI, iar autoritățile chineze au inițiat o anchetă proprie ce vizează această fraudă. Locul aflării lui Remington Chase și Robl Kevin nu este cunoscut, scrie presa americană.
Potrivit surselor Cutiei Negre, dosarul depus în 2019 de Robl Kevin în cadrul Programului cetățenie prin investiție din R. Moldova se află încă la etapa de procesare. Procedura nu a fost finalizată, deoarece americanul nu este de găsit.
Giuvaergiu fugar din India după o fraudă de miliarde
Printre solicitanții de „pașapoarte de aur” moldovenești s-a regăsit și un giuvaergiu, implicat într-un scandal monstru în India. Vishal Jatin Mehta se află astăzi în căutare internațională pentru fraudă bancară de proporții. Bărbatul și-a retras cererea din Programul cetățenie moldovenească prin investiții.
Vishal Jatin Mehta este fondatorul a câtorva companii mari producătoare de bijuterii de lux. În urmă cu 10 ani, acesta a obținut împrumuturi și garanții de la 15 bănci din India pentru a lua lingouri de aur în valoare de peste un miliard de dolari de la mai multe bănci de lingouri din Africa, Scoția și Anglia. Pretextul invocat a fost de a produce bijuterii pentru clienți din Dubai.
Ulterior, businessmanul a anunțat că nu va putea returna împrumuturile pentru că ar fi fost mințit de arabi, iar firmele din Dubai care au cumpărat bijuteriile ar fi falimentat. Ancheta procurorilor a arătat că de fapt firmele au fost fictive, iar banii au fost transferați de Jatin Mehta în offshore-uri.
Din 2016, Vishal Jatin Mehta și familia sa sunt fugari din India, unde sunt cercetați penal pentru fraudă bancară. Pe plan internațional, aceștia sunt urmăriți de cele mai mari companii de recuperare a datoriilor - Kroll și Grant Thornton, contractate de băncile prejudiciate.
Mehta se ascunde acum la Londra. După lovitura dată în India, el și familia sa au obținut cetățenia Federației Sfîntul Kittis și Nevis. Acest stat insular mic are un program similar de cetățenie prin investiții.
Managerii unor companii de top din diferite state
Totuși, în cadrul Programului de cetățenie prin investiție din R. Moldova nu s-au implicat doar afaceriști controversați. Au primit pașapoarte moldovenești și oameni de afaceri cu o reputație bună, manageri ai unor companii de top din diferite state. Cutia Neagră PLUS vă dezvăluie câteva nume:
Echipa Cutiei Negre a încercat să ia legătura cu cei care au primit cetățenia R. Moldova prin investiție. Am trimis mesaje pe poșta electronică a companiilor în care aceștia activează și pe rețele sociale, dar nu am primit niciun răspuns.
Rusul cu aviz negativ de la SIS
În urma evaluării dosarelor depuse în cadrul Programului de Cetățenie prin Investiții au existat și câteva cazuri în care solicitanților le-a fost refuzată acordarea cetățeniei, fiind identificate riscuri. Într-un răspuns trimis la solicitarea Cutiei Negre, Serviciul de Informații și Securitate a precizat că a verificat 36 de solicitanți și a emis 3 avize negative.
„În două cazuri au fost stabiliți indicatori de insecuritate. Din acest motiv a fost considerată inoportună acordarea cetățeniei solicitanților respectivi. Într-un caz au fost relevați anumiți indicatori de insecuritate, în raport cu anturajul și relaționările solicitantului. În caz de confirmare sau materializare, puteau afecta securitatea națională. S-a lăsat la discreția Comisiei de examinare a dosarelor pentru obținerea cetățeniei de a lua sau nu în considerare avizul SIS. Serviciul a fost informat de către ASP că membrii Comisiei au decis respingerea cererii de dobândire a cetățeniei prin investiție a solicitantului respectiv. Drept urmare, acesta a depus o contestație. Comisia a solicitat reexaminarea dosarului, iar în urma verificărilor repetate, Serviciul a reconfirmat lipsa unor indici direcți de pericol sau risc pentru ordinea publică și securitatea statului”, a precizat Serviciul de Informații i Securitate.
Cutia Neagră a reușit să afle că unul dintre solicitanții căruia i-a fost refuzată acordarea cetățeniei R. Moldova este un om de afaceri din Federația Rusă - Ivan Karabanov. Acesta solicitase cetățenie și pentru soția sa și 3 copii minori.
Soția lui Karabanov este Anastasia Dronova, care se prezintă pe platforma Linkedin drept șefa Departamentului juridic al companiei „Gazprom Invest Yug”. Anterior a lucrat în mari companii din industria petrolului.
Femeia administrează și compania „Ligal Butic”, fondată de soțul său Ivan Karabanov. Potrivit datelor deschise din registrele din Rusia, firma are 6 angajați și prestează servicii de consultanță și asistență juridică în tranzacții imobiliare. În 2022, compania a avut un rulaj de aproape 24 de milioane de ruble, dar profit nu a avut. A înregistrat la final de an pierderi de 8 milioane de ruble, echivalentul a 130 de mii de dolari.
Despre Ivan Karabanov nu există prea multe informații în mediul online. Din registrul companiilor din Rusia, aflăm că acesta a fost administratorul mai multor firme fondate de societatea pe acțiuni „Grupa Ist Invest” din Rusia, toate cu activitate în domeniul imobiliar.
„Grupa Ist Invest” a fost implicată într-o tranzacție imobiliară scandaloasă ajunsă subiect de investigație al echipei lui Alexei Navalinîi. Este vorba despre vilele premierului rus Dmitri Medvedev. În anul 2010, „Grupa Ist Invest” i-a vândut 12 ha de teren lui Alișer Usmanov, unul dintre cei mai bogați oameni din Rusia. Acesta a construit acolo o vilă luxoasă și mai târziu i-a transmis-o gratuit, împreună cu 4 ha de teren unei fundații conduse de colegul de facultate al lui Medvedev. Jurnaliștii scriau că donația ar fi reprezentat de fapt o mită plătită de Usmanov lui Medvedev. Proprietatea avea o valoare de piață de 5 miliarde de ruble.
Cutia Neagră PLUS a reușit să afle și numele solicitantului care a contestat refuzul Comisiei de a-i acorda cetățenie. Este Fareș Al Mustafa, originar din Republica Arabă Siriană. Acesta lucrează în Emiratele Arabe Unite în calitate de consilier al companiei „Al Habtoor Group” - un mare consorțiu din Dubai, cu investiții de miliarde în construcţii, în domeniul auto, turism, sănătate și învăţământ.
Fareș Al Mustafa este profesor universitar și consilier religios la Moscheea Al-Farooq din Dubai. Bărbatul este foarte activ în mediul online, având conturi pe diverse rețele sociale unde publică predicile pe care le ține la moschee și filmulețe în care rostește mărturia de credință pentru convertirea în islam a unor femei din diverse state europene.
Fareș al Mustafa are legături cu R. Moldova cu mult înainte de a-și depune dosarul în cadrul Programului Cetățenie prin Investiție. În 2014, acesta a înregistrat la Chișinău o companie de consultanță în afaceri și management - „Eco Development”.
Firma sa a avut inițial adresa juridică pe str. Grădina Botanică 14/3, oficiul 307. O adresă cunoscută în spațiul public. Acolo și-au avut sediul oficial mai multe companii implicate în frauda bancară. Ulterior, „Eco Development” și-a schimbat adresa juridică într-un apartament înregistrat pe numele companiei situat în complexul de lux „Coliseum Palace” din sectorul Râșcani al capitalei.
În ultimii ani, compania nu a depus rapoarte financiare, dar în anii 2016-2017 declara pierderi.
Fareș Al Mustafa mai vine periodic pe la Chișinău. La finele lunii iulie, acesta a publicat pe Tik Tok un filmuleț în care apare plimbându-se pe malul iazului, într-un parc din sectorul Râșcani, chiar alături de complexul rezidențial în care deține un apartament. În filmuleț, bărbatul ține o predică și descrie dimineața ca fiind plină de frumusețe și iubire.
I-am scris un mesaj lui Fareș al Mustafa pe o rețea socială în care l-am întrebat despre legătura cu R. Moldova și intenția sa de a obține cetățenie moldovenească. Acesta ne-a răspuns că are un prieten la Chișinău care ne va oferi comentarii la subiect. Reporterul Cutiei Negre a telefonat la numărul transmis de Fareș al Mustafa.
„Prietenul meu chiar avea idei mari să investească în R. Moldova, împreună cu alți parteneri pe care voia să-i atragă să investească aici. Clar că ești mult mai asigurat când ești cetățean de asta a decis să aplice în Programul de cetățenie. El a fost de mai multe ori în Moldova. A cercetat piața. Avea intenția să investească în mai multe domenii: în agricultură - să exporte marfă sau chiar să aibă aici producere, în IT tot avea ceva idei. Dar după ce a văzut ce se întâmplă, clar că a pus tot pe pauză. Nu știu ce suspiciuni au avut autoritățile, nu știu care au fost motivele avizului negativ de la SIS, dar eu îl cunosc pe dl Fareș al Mustafa ca o persoană foarte onestă, profesor la universitate. Este consultant și face afaceri mari în Dubai. Este o persoană publică, participă la diverse emisiuni în Dubai. Autoritățile pot verifica orice informație despre el. Acum este în așteptarea deciziei de la Comisie. A investit și timp și bani, suma nu este mică. Încă în 2019 a depus actele în Programul de cetățenie și așteaptă și el să aibă o claritate”, ne-a spus bărbatul care s-a prezentat ca George.
Comisia de acordare a cetățeniei încă urmează să ia o decizie finală pe dosarul solicitantului din Dubai.
Va plăti Guverul despăgubiri de milioane de euro?
Legea care permitea acordarea cetățeniei prin investiție a fost abrogată de Parlament în vara anului 2020. Decizia a intrat în vigoare la 1 septembrie 2020, dar toate dosarele depuse urmau a fi procesate.
„Am mai îndeplinit o condiționalitate pentru a putea beneficia de cea de-a doua tranșă de finanțare din partea Uniunii Europene de aprobare a legii prin care a fost abrogată faimoasa lege care permitea vânzarea cu alte cuvinte a cetățeniei R. Moldova pentru investiție. A fost o lege păguboasă care nu a adus acel efect pe care l-au invocat la începuturi autorii. Nu am văzut o explozie de investiții și aflux de doritori de a obține cetățenia, în schimb a adus prejudicii de imagine R. Moldova, astfel creând posibilitatea pentru unele persoane de a intra pe ușa din spate în spațiul Shenghen. Cu alte cuvinte să obțină pașaportul R. Moldova și liber să poată circula pe teritoriul Uniunii Europene”, a declarat deputatul PAS, Igor Grosu, pe 18 iunie 2020 după ce a fost votată legea care a anulat Programul cetățeniei prin investiție.
Înainte de a abroga legea, Programul a fost înghețat o perioadă, iar reprezentanții Guvernului declarau că R. Moldova ar putea fi obligată să plătească despăgubiri enorme consorțiului de companii care dezvoltă proiectul, în contract fiind inclusă o clauză care prevede acest lucru.
Vadim Brînzan, ex-ministru al Economiei: „Sunt tot felul de cheltuieli de promovare, de deplasare, de publicitate la televiziuni, pe care ei deja le-au acumulat și dacă noi reziliem acest contract, atunci vom fi obligați să le plătim aceste cheltuieli. Eu nu am cifrele reale, dar e vorba de câteva milioane de euro”.
Ion Chicu, ex-premier: „Dacă se merge pe această cale o să fim atacați în instanță, în arbitraj, care trebuie să evalueze aceste despăgubiri. Dacă vă amintiți, în vara anului trecut, se vehicula o sumă de 3,5 milioane euro, care sunt bani mari”.
Cutia Neagră a încercat să afle de la compania „Henley Partners” dacă a cerut despăgubiri de la Guvernul R. Moldova după ce a fost sistat Programul în cadrul căruia era partner sau dacă intenționează să se adreseze în arbitraj. Reprezentanții firmei au răspuns într-un mesaj scurt pe email că nu oferă niciun comentariu la subiect, deoarece există un acord de confidențialitate.
La solicitarea Cutiei Negre, Ministerul Justiției a precizat că nu există în prezent litigii împotriva autorităților R. Moldova inițiate de firmele care au fost partenere în cadrul Programului de Cetățenie prin Investiție.
Pe de altă parte, Ministerul Dezvoltării Economice evită să spună clar dacă consorțiul de companii străine cere achitarea unor despăgubiri după sistarea contractului.
„Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării, de rând cu alte instituții ale statului, este antrenat într-un proces de negocieri cu Prestatorul, aferente obligațiilor contractuale ale părților. Negocierile au un conținut ce intră sub incidența clauzei de confidențialitate a contractului”, a motivat ministerul.
Fostul expert Transparency International Moldova, Veaceslav Negruța, consideră că autoritățile R. Moldova au luat o decizie corectă atunci când au anulat Programul Cetățeniei prin Investiții:
„Cert este că a fost o schemă care ne-a adus costuri de imagine ca stat, decât beneficii financiare. Dacă era o mașinărie pe bandă rulantă cu mulți cetățeni care își iau această cetățenie de Moldova, riscul ar fi devenit și mai mare și mai evident și atunci poate R. Moldova avea să fie lipsită de dreptul de regim liberalizat de vize. Atunci noi toți ca cetățeni ai R. Moldova avea să pierdem mai mult decât câștigam ca și buget, ca și economie. Din punctul meu de vedere s-a meritat efortul de a opri această mașinărie. Chiar dacă inițial a fost prin suspendare, iar ulterior legea a fost anulată, cu certitudine asta a fost exact decizia de care avea nevoie R. Moldova. Și e bine că așa s-a terminat. Are de câștigat R. Moldova că schema s-a oprit”.
În cadrul Programului Cetățenie prin investiție au primit pașapoarte moldovenești 52 de persoane - 20 de solicitanți principali și membrii de familie ai acestora, potrivit informației oferite de Agenția Servicii Publice la cererea Cutiei Negre.
Solicitanții de cetățenie au vărsat în Fondul de Dezvoltare Durabilă 2,4 milioane de euro. La etapa de procesare mai sunt patru dosare. Dacă cererile solicitanților vor fi aprobate, statul urmează să încaseze încă 385 de mii de euro.
/Cutia Neagră PLUS/ Amenințarea permanentă: Țintele și nălucile propagandei anti-NATO în Moldova
/VIDEO/ Cutia Neagră PLUS: Baronii gazului ieftin sunt din anturajul lui Dodon și Plahotniuc. Cinci firme anonime câștigă milioane
Cutia Neagră PLUS: Dosarul de îmbogățire ilicită pe numele ex-președintelui Parlamentului, Andrian Candu a ajuns pe linie moartă
