12 ianuarie 2023, ora 16:23

Banii obținuți din vânzarea acțiunilor deținute de controversatul om de afaceri Veaceslav Platon la Moldindconbank vor trece în contul statului. Este vorba despre cele 764 milioane de lei, achitate de grupul bulgar Doverie, care a cumpărat la începutul anului 2019 un pachet 63,89% de acțiuni Moldindconbank, vândute la bursă de Guvern. 

Pachetul de acțiuni la Moldindconbank, împreună cu alte active ale lui Platon, au ajuns sub sechestru în dosarul fraudei bancare. Ulterior, statul le-a cumpărat cu 760 de milioane de lei, pentru a salva banca de la faliment, după care le-a revândut investitorului bulgar. 

Banii sunt păstrați până astăzi, sub sechestru, într-un cont bancar deschis la Moldindconbak. Joi, 12 ianuarie, Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani a admis demersul Procuraturii Anticorupție în cauza Veaceslav Platon, acuzat de spălarea de bani și a decis ca 268 054 638,19 lei, obținuți din înstrăinarea celor 63,89% din acțiunile băncii, să fie transferați în contul trezorerial al Centrului Național Anticorupție.

„Se admite demersul procurorilor cu privire la autorizarea transferului mijloacelor financiare sechestrate prin încheierea Judecătoriei Chișinău sediul Ciocana, din 14 februarie 2019, se autorizează transferul în contul trezorerial al Centrului Național Anticorupție a mijloacelor obținute din înstrăinarea a 63,89% din acțiunile deținute de către Platon Veaceslav, plasate pe contul bancar deschis la instituția financiară Banca Moldinconbank, puse sub sechestru prin încheierea Judecătoriei Chișinău sediul Ciocana, din 14 februarie 2019”, a dispus instanța.

„Necesitatea transferării banilor în custodia statului (ARBI) este pentru a asigura păstrarea acestora în condiții de siguranță, gestionarea eficientă și conservarea valorii acestora precum și evitarea costurilor suplimentare pentru administrare, acest mecanism sporind capacitatea de recuperare efectiv a bunurilor infracționale”, menționează reprezentanții Procuraturii Anticorupție. 

Decizia poate fi contestată la Curtea de Apel în decurs de 15 zile.

TV8.md precizează Veaceslav Platon a fost sub acuzare, în dosarul „Laundromat”.

„Laundromat”, o amplă schemă de spălare de bani a fost dezvoltată în anii 2012-2014. Mai mulți politicieni ruși și organizații criminale ar fi transferat 22 de miliarde de euro unor companii off-shore. Procesul era legalizat de judecători din Republica Moldova, iar banii erau transferați în străinătate prin intermediul băncilor moldovenești.

În cadrul cercetărilor autorităților ruse, s-a stabilit că, în perioada anilor 2013 – 2014, proprietarul băncii moldovenești SA Moldindconbank, Veaceslav Platon, împreună cu fostul președinte al PDM, Vladimir Plahotniuc, precum și Alexander Korkin, un individ cu legături corupte și comerciale în sectorul bancar, au dezvoltat un mecanism pentru retragerea fondurilor clienților din sistemul financiar al Federației Ruse.

Pentru a-și pune în aplicare planul, cei trei au atras un politician moldovean, cetățean al Federației Ruse, Renato Usatîi, care avea resurse financiare și un background politic în Republica Moldova, pe actualii proprietari ai unor bănci rusești, Oleg Vlasov, Alexander Grigoriev și Oleg Kuzmin, care și-au oferit instituțiile lor de credit în calitate de instrument pentru comiterea infracțiunii, pe șefii băncilor de trezorerie Rinat Yusupov și Viner Sharipov, precum și avocații Alexei Sobolev și Lev Pakhomo.

Pentru a elucida circumstanțele acestei scheme de spălare de bani, a fost constituită o comisie parlamentară de anchetă, care a activat 165 de zile și care în vara anului trecut a elaborat un raport, potrivit căruia, banii din „Laundromat” nu au avut doar caracter tranzitoriu pe teritoriul Republicii Moldova, iar folosirea banilor în țară a produs impact pe plan național.

În martie anul trecut, Elena Platon, sora controversatului om de afaceri, a fost condamnată la 10 ani de închisoare de o instanță de la Moscova, fiind găsită vinovată de spălarea a 126 de miliarde de ruble în dosarul Laundromatului rusesc.

Veaceslav Platon a părăsit Republica Moldova în vara anului curent. Asta, după ce a fost  declarat nevinovat în dosarul privind frauda bancară și în baza căruia fusese condamnat la 18 ani de închisoare. Decizia definitivă a fost pronunțată pe 14 iunie curent. Recent, Platon a fost citat de către procurorii anticorupție, în vederea înaintării acuzării într-un alt dosar penal în care figurează acesta. 

Veaceslav Platon mai este învinuit că în perioada anilor 2011 – 2015 ar fi intrat în posesia a 43,11 % din acțiunile băncii comerciale „Moldova – Agroindbank”, prin atac raider.

11 februarie 2025, ora 13:13

Ministerul Culturii acuză Primăria Chișinău că a emis o autorizație ilegală pentru construcția unui complex de 15 etaje în locul fostului cinematograf „Gaudeamus”. Instituția subliniază că proiectul se află într-o zonă protejată și necesită avizul ministerului, care nu a fost solicitat. Prin urmare, autoritatea centrală va cere în instanță anularea autorizației.

Potrivit Ministerului Culturii, terenul pe care urmează să fie ridicată clădirea se află în zona de protecție a mai multor obiective de patrimoniu, printre care:

• Nucleul istoric al Chișinăului;
• Stela cu basorelief „Pan Halippa”, un monument de for public cu valoare istorică;
• Compoziția sculpturală „Luptătorilor pentru Puterea Sovietică”.

Conform legislației, orice construcție în această zonă necesită avizul Ministerului Culturii.

„Compania și dezvoltatorii proiectului, care au obținut autorizația de construcție de la Primăria municipiului Chișinău, nu au solicitat și, efectiv, nu au obținut avizul necesar din partea Ministerului Culturii pentru proiectul respectiv, așa cum prevede în mod expres legislația în vigoare. Prin urmare, arhitecții, verificatorii și reprezentanții Primăriei municipiului Chișinău au încălcat legislația națională care reglementează procesul de proiectare și emitere a autorizațiilor de construcție”, se arată într-un comunicat al Ministerului Culturii.

Instituția mai precizează că fostul dezvoltator, S.C. Inamstro S.R.L., a cerut aviz în 2020, dar a fost refuzat. Iar în 2025, Primăria a emis o nouă autorizație pentru un alt investitor, fără consultarea Ministerului Culturii.

Prin urmare, Ministerul Culturii și Agenția de Inspectare a Monumentelor vor solicita instanței anularea autorizației de construcție emisă ilegal pentru edificarea unei clădiri cu 15 etaje în apropierea monumentelor de for public și a Cimitirului central din Chișinău. De asemenea, Ministerul Culturii va întreprinde acțiuni pentru tragerea la răspundere a specialiștilor care au elaborat proiectul, precum și a angajaților Primăriei care au emis autorizația ilegală.

„Orice intervenție în această zonă, fie reconstrucție, fie construcție nouă, trebuie să respecte prevederile legislației în vigoare”, a punctat Ministerul.

Am cerut o reacție de la Primăria Chișinău, dar nu am primit un răspuns deocamdată.

TV8.md amintește că Primăria Chișinău a eliberat pe 4 februarie 2025 autorizația de construire a unui complex multifuncțional de 15 etaje în locul fostului cinematograf „Gaudeamus” din Capitală. Noul dezvoltator, compania Sky House, a declarat pentru TV8 că se preconizează construcția unui centru de business modern, cu parcare subterană pentru fiecare dintre oficii, contribuind la decongestionarea traficului din centrul orașului. Pe strada Vasile Alecsandri a început deja amenajarea șantierului.

Zilele trecute, consilierul municipal Victor Chironda a criticat autorizația emisă de municipalitate. Într-o postare pe Facebook, fostul viceprimar de Chișinău menționează că ridicarea unei construcții atât de înalte depășește prevederile urbanistice și va pune presiune pe infrastructura rutieră și socială din zonă.

Viceprimarul Ilie Ceban a dat asigurări că în zonă nu vom avea blocuri locative. Totuși, acesta a răspuns evaziv, întrebat dacă o clădire cu 15 etaje corespunde planului urbanistic zonal:

„- Pentru această zonă e ok să fie ridicată clădire cu 15 nivele conform planului urbanistic zonal? - Zona respectivă prevede și se încadrează în limitele normelor pentru zona dată”.

Lucrările de demolare a fostului cinematograf Gaudeamus au început în luna iunie 2018. La scurt timp, viceprimarul de atunci, Nistor Grozavu, a semnat o dispoziție prin care a sistat lucrările. Instanța a decis însă că demolarea se făcea în baza unei autorizații emise legal. Era exact după alegerile locale, astfel că primarul ales de atunci, Andrei Năstase, a mers acolo și le-a cerut muncitorilor să se oprească. 

Ulterior, în 2020 demolarea s-a reluat, iar consilierii municipali din CMC au anulat decizia prin care destinația pământului pe care se află Gaudeamus a fost schimbată în zonă rezidențială cu densitate medie, fiind posibilă și construcția unui bloc locativ.