Anul 2022 a fost cel mai lovit de crize din istoria Republicii Moldova. Este vorba de criza energetică, înregistrată la scurt timp după criza pandemică, și alimentată de criza războiului din Ucraina. Aceste trei crize au avut impact major asupra pieței valutare, chiar mai mare decât jaful bancar din 2014.
Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, a spus vineri, 13 ianuarie, în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, că toate provocările au fost depășite datorită suportului extern și al politicii monetare a Băncii Naționale a Moldovei (BNM) axată pe rezerve obligatorii în valută, care a permis ca anul 2022 să fie trecut încurajator.
Expertul a declarat că în prima săptămână din 2023, leul moldovenesc s-a apreciat puternic față de lira turcească cu 23,4%, iar față de hrivna ucraineană cu 20,1%. A avut o ușoară apreciere față de zlotul polonez (1,4%) și yenul japonez (0,8%). Față de euro s-a depreciat cu 0,8%. Cel mai mult s-a depreciat față de rubla rusă (11,9%) și față de dolar (7,5%).
„Dolarul american la începutul acestui an s-a întărit puternic față de majoritatea valutelor, inclusiv față de euro, iar leul moldovenesc este undeva la mijloc. S-a depreciat față de dolar, a fost stabil față de euro, și s-a întărit față de valutele regionale. Leul moldovenesc, legat de ceea ce s-a întâmplat în 2022: criza energetică, războiul din Ucraina, a luat o poziție de mijloc”, a declarat expertul.
Economistul a afirmat că cinci factorii au creat presiune pe piața valutară în 2022. Primii doi sunt negativi, iar restul trei – pozitivi. Este vorba de (1) resursele energetice; (2) războiul din Ucraina; (3) intervenția BNM; (4) suportul financiar extern; și (4) politica monetară a BNM.
Economistul a menționat că în 2020 Republica Moldova a cheltuit cel mai puțin pe resursele energetice în ultimii 15 ani – 589 de milioane de dolari. În timpul crizelor din 2011 și 2014 s-au cheltuit circa 1,2 miliarde de dolari, iar în 2020, când a fost o scădere puternică a prețului la resursele energetice, Republica Moldova a achitat pentru importul resurselor energetice de două ori mai puțin decât în primii ani de criză. Lucrurile au început a se înrăutăți în trimestrul IV din 2021, când au început a se scumpi în lanț toate resursele energetice.
„În 2022 estimăm că se va plăti pentru resursele energetice cel puțin 2,4 miliarde de dolari. Aceasta stare a necesitat o cerere puternică de valută, care a creat o presiune enormă pe piața valutară. În noiembrie 2021, doar într-o singură zi a trebuit de cumpărat peste 100 de milioane de dolari. Aceasta o numim povara energetică. Acest lucru trebuia să ducă la deprecierea leului, dacă nu intervenea BNM”, a menționat economistul.
Al doilea factor e legat de războiul din Ucraina, care în primele luni ale anului 2022 a speriat moldovenii. Aceștia nu au mai vândut valută, însă au cumpărat masiv valută. Oferta netă minimă lunară de valută din partea persoanelor fizice întotdeauna a fost pozitivă. Moldovenii de obicei cumpărau mai puțină valută decât vindeau. Însă, în 2022 oferta netă de valută a fost negativă, de 26,1 milioane de dolari. Moldovenii au vândut valută mai puțin decât au procurat.
Referitor la intervenția BNM din 2021 și 2022, care a avut ca scop să mențină stabilitatea valutei, lucru care a ajutat la echilibrarea prețurilor, dar și la crearea unei liniști în societate.
Despre susținerea financiară externă, sub formă de granturi și împrumuturi, estimările expertului arată că în 2022 suportul internațional, oferit Guvernului Republicii Moldova, se ridică la 690 de milioane de dolari. Î
Vorbind despre politica monetară a BNM, economistul a afirmat că a fost ridicată rata de bază la credite și au fost înăsprite condițiile de creditare. Totodată, a fost ridicată rata rezervelor obligatorii în valută, în încercarea de a încuraja trecerea economiei la finanțarea în valuta națională. Astfel, în prezent, rezervele valutare ale băncilor, menținute la BNM, se ridică la 908 milioane de dolari. În 2022 a crescut cu 319 de milioane de dolari.
Analistul economic susține că leul moldovenesc în 2022 a fost lovit de două șocuri, alimentate de două elemente: 1) politica BNM de a majora rezervele obligatorii în valută și 2) de suportul financiar extern, de care Republica Moldova e beneficiat.
Potrivit lui Veaceslav Ioniță, 2023, din punct de vedere al pieței valutare, va fi unul fără probleme. Cel mai probabil, prețurile la resursele energetice vor scădea. La produsele petroliere deja se întâmplă. La resursele de energie electrică pe piața internațională, la fel, se întâmplă. La gazul natural deja are loc scăderea pe piața internațională. Va scădea și în Republica Moldova.
Cei 2,4 miliarde de dolari, care au fost cheltuiți pe resursele energetice în 2022, vor vorbi despre un an negativ de referință. În 2023 și 2024, resursele energetice pe care le vom importa vor fi mai puține față de cele din 2022. Presiunea de a cumpăra valută de pe piața valutară va fi mai mică.
Suportul financiar extern, granturile, care în prezent sunt de două ori mai mici decât a fost în 2014, raportat la PIB, trebuie va trebui sporit. „2023 îl vad ca un an în care volumul de granturi, care va veni în Republica Moldova, va fi cu mult mai are decât în 2022. BNM are tot suportul extern, are rezervele obligatorii suficiente, presiunea pe piața valutară va scădea, cursul leului moldovenesc pentru 2023 nu există premise economice sau riscuri de presiune negativă. Va fi o necesitate a BNM pentru a nu permite aprecierea puternică a leului”, a conchis expertul.
