Absențe cu duiumul și ignorarea proiectelor opoziției. Sunt principalele observații făcute de experții Promolex, care monitorizează activitatea Legislativului. Aceștia spun că din toate proiectele de lege votate în sesiunea de toamnă a Parlamentului, doar 3% aparțin deputaților BCS. Asta în timp ce fracțiunea Șor nu a fost la nicio ședință din sesiunea de toamnă.
Sesiunea de toamnă 2022 a Parlamentului Republicii Moldova a constat din 19 ședințe plenare, în care s-au votat 111 proiecte de legi în prima lectură și 98 - în a doua. Potrivit Promo-Lex, cel mai frecvent au fost supuse votului proiectele de legi înregistrate de Guvern- 43%. Aproape la același nivel sunt și inițiativele majorității parlamentare, care constituie 41 la sută din total. Și la final, cu o mare diferență, se plasează proiectele opoziției. Doar 3% din proiectele de legi supuse votului au fost elaborate de deputații din blocul Comuniștilor și a Socialiștilor.
„Regulamentul Parlamentului prevede prioritatea proiectelor înaintate de către președintele Republicii Moldova și Guvernul Republicii Moldova. Dar și prioritatea proiectelor înregistrate de către opoziția parlamentară. Mai exact, acestea trebuie incluse prioritar pe agenda a fiecărei a 6-a ședințe de la începutul sesiunii parlamentare”.
Deputații BCS s-au plâns de nenumărate ori că proiectele lor nici măcar nu ajung pe ordinea de zi, din cauza că nu acumulează suficiente voturi. În replică, majoritatea se apără cu argumentul că acestea nu au o importanță națională.
„Alte proiecte ale opoziției, cum nu au fost în trecut, nu sunt pe ordinea de zi nici astăzi. În aceste condiții, noi nu vedem rostul de a participa la ședința de azi și în semn de protest vom boicota ședința de astăzi în continuare”, a declarat deputatu BCS, Grigore Novac.
O altă remarcă a juriștilor de la Promo-Lex este că ordinea de zi a ședințelor Parlamentului a fost modificată foarte des, la mai bine de jumătate din adunările Legislativului. Experții cred că asta afectează transparența activității legislativului, din cauză că cetățenii nu reușesc să studieze actele care sunt votate și ce prevăd acestea.
„Voi reitera că în cadrul acestui raport au fost indicate și o serie de recomandări. Necesitatea publicării actelor aferente proiectelor cu suficient timp înainte de ședințele plenare. Aprobarea ordinii de zi în modul prevăzut de regulament și reducerea la minim a modificării ordinii de zi”, a menționat coordonatoarea de program Promo-LEX, Mariana Novac.
Un exemplu relevant în acest sens este proiectul bugetului de stat pentru 2023. Documentul a fost aprobat de membrii Cabinetului de miniștri, la doar câteva ore după ce a fost publicat pe portalul particip.gov.md și pe site-ul Ministerului Finanțelor. Asta i-a nemulțumit pe deputații din opozție.
„Cu regret, și în anul acesta, Bugetul de stat este aprobat sau va fi aprobat în procedură cu încălcări, rapid și fără a fi supus unor discuții”, a vorbit Corneliu Furculiță, deputat BCS.
„- Nu e bine. Nu e bine.
- Dar de ce s-a făcut așa?
- Întrebați-i pe ei. Ei au zis că au negociat până în ultimul moment cu Fondul Monetar. Eu un lucru vă promit, noi am convenit deja la ședința Biroului Permanent că, luni, vom avea o ședință dedicată doar Legii bugetului”, a declarat președintele Parlamentului, Igor Grosu.
Documentul a fost dezbătut și votat în numai doar două ore. La ordinea zilei, în sesiunea de toamnă, au fost și absențele de la ședințe. Deputații de pe listele partidului Șor nu au venit la nicio ședință în plen, legislatorii din PAS au 98 de absențe, iar comuniștii și socialiștii au lipsit de 64 de ori.
„În graficul prezentat se poate observa că, dacă la începutul ședinței sunt înregistrați în medie 85 de deputați. În timpul ședinței participarea la vot era între 62 și 96 la sută din deputații înregistrați. Niciun proiect de act normativ nu a fost votat de același număr de deputați câți au fost înregistrați”.
Activitatea Parlamentului din legislatura actuală este monitorizată în cadrul unui program al PromoLex. Scopul acțiunii este de a spori transparenței instituției, perfecționarea procedurilor legislative și consolidarea interacțiunii dintre deputați și cetățeni. Programul este finanțat de Agenția Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională.
