02 iunie 2023, ora 14:09

Canada impune sancțiuni oligarhilor, oamenilor de afaceri și politicienilor moldoveni pentru legăturile lor cu Rusia și pentru a preveni presupusele eforturi de destabilizare a situației în regiune, a anunțat joi Ministerul de Externe canadian, scrie Reuters.

Sancțiunile vizează șapte persoane și o entitate - partidul de opoziție „Șor”, a declarat Ministerul canadian într-un comunicat.

Printre persoanele vizate se numără:

1. Vladimir Plahotniuc
2. Ilan Șor
3. Vladimir Andronachi
4. Veaceslav Platon
5. Constantin Botnari
6. Gheorghe Cavcaliuc
7. Marina Tauber

De asemenea, Canada va sancționa oligarhii ruși care încearcă să se amestece în afacerile Republicii Moldova, a declarat joi ministrul Afacerilor Externe al țării, Melanie Joly, scrie Reuters.

TV8.md amintește că, Consiliul UE a decis marți sancționarea a cinci persoane acuzate că vor să destabilizeze situația din Republica Moldova, potrivit unui comunicat MAE din România. E vorba de oligarhi fugari, apropiații lor și oameni apropiați de Rusia, scrie G4media.ro.

Sancțiunile impuse de UE la cererea Ministerului de Externe din România vizează înghețarea fondurilor deținute de aceste persoane în UE și interdicții de călătorie.

Ambele tipuri de măsuri privesc persoane responsabile de sprijinirea sau implementarea de acțiuni sau politici care subminează sau amenință suveranitatea și independența Republicii Moldova, democrația, statul de drept, stabilitatea sau securitatea R. Moldova, precum și persoane sau entități asociate cu acestea.

UE a sancționat următoarele persoane:

1. Ilan Șor: președinte al Partidului Șor și om de afaceri implicat în finanțarea ilegală a partidelor politice din R. Moldova, incitare la violență împotriva opoziției democratice și intimidare a autorităților statului, precum și organizarea de tabere de instruire pentru persoane în scopul de a provoca acțiuni violente în cadrul protestelor de stradă din R. Moldova. E condamnat definitiv pentru corupție și e fugit în Israel, de unde coordonează activitatea partidului său.

2. Igor Ceaika: om de afaceri rus cu influență la Chișinău implicat în canalizarea banilor către activele serviciilor secrete ruse din R. Moldova, cu scopul de facilita acțiuni de destabilizare a R. Moldova;

3. Gheorghe Cavcaliuc: fost șef adjunct al Inspectoratului General de Poliție și președinte al Partidului Acasă Construim Europa, este responsabil de acte destabilizatoare, implicare în protestele violente din perioada recentă din R. Moldova. Totodată, este implicat în tentative de răsturnare a guvernului ales în mod democratic, prin crearea unui guvern din umbră;

4. Marina Tauber: vicepreședinte al Partidului Șor și mâna dreaptă a lui Ilan Șor, a contribuit semnificativ la protestele violente, făcând parte dintre principalii organizatori ai acestora. Ea a fost invitată în prime-time la postul de televiziune România TV, fondat de Sebastian Ghiță, într-o emisiune din februarie

5. Vladimir Plahotniuc: fugar, fost președinte al Partidului Democrat din R. Moldova, face obiectul a numeroase proceduri penale în legătură cu infracțiuni legate de deturnarea de fonduri ale statului moldovean și transferul ilegal al acestora în afara țării. În ultimii ani, chiar și atunci când nu a deținut nicio funcție în stat, Plahotniuc a continuat să influențeze negativ politica din R. Moldova.

În baza regimului de sancțiuni privind Ucraina, dar pentru acțiuni cu efect destabilizator în R. Moldova, au fost sancționate alte două persoane:

1. Aleksandr Kalinin: liderul Partidului Regiunilor din R. Moldova, a sprijinit în mod constant acțiuni care amenință integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei, prin sprijinirea forțelor militare din Rusia și promovarea simbolurilor invaziei;

2. Grigore Caramalac: președintele Fundației IFAVIS, este responsabil de organizarea, prin fundația pe care a fondat-o, de evenimente patriotice în teritoriile ocupate din estul Ucrainei, cu sprijinul autorităților de ocupație.

În acest context, l-am contactat pe Aureliu Colenco, avocatul lui Ilan Șor și a Marinei Tauber, care a calificat aceste sancțiuni drept ilegale.

„Aceste sancțiuni sunt ilegale, dar oricum, noi o să ne conformăm. Din câte cunosc, nici doamna Tauber, nici Șor nu au conturi bancare în UE. Dar de călătorit, ei demult nu au fost în UE și nici nu vor pleca”, a subliniat avocatul Colenco.

Avocatul lui Vladimir Plahotniuc a refuzat să ne ofere un comentariu.

23 noiembrie 2024, ora 18:00

Noua ediție a editorialului „Verde-n ochi” cu Mariana Rață este despre război și pace. Săptămâna aceasta s-au împlinit 1000 de zile de la începutul războiului de agresiune al Rusiei asupra Ucrainei. „Operațiunea specială” plănuită pentru trei zile de generalii de război ai lui Putin s-a transformat într-un război lung și istovitor pentru ambele părți. Spre surprinderea întregii planete, Ucraina rezistă cu stoicism împotriva ursului turbat, înnebunit după miros de sânge.

Cele 1000 de zile de război au arătat întregii lumi că eroii adevărați sunt oameni simpli care ascund în ei curaj și îl expun în situații extreme. Am văzut asta în persoana grănicerului ucrainean Roman Gribov de pe insula Șerpilor. Cel care a trimis la origini corabia militară rusă care i-a cerut să se predea. Am văzut asta în persoana soldatului voluntar ucrainean  Olexandr Mațievschi, împușcat în Bahmut, în față. Iar ultimele sale cuvinte au fost „Glorie Ucrainei!” Cei mai mulți dintre acești eroi, unii necunoscuți publicului larg, au fost uciși. 

În cele 1000 de zile de război, rachetele, tancurile, dronele criminalului de la Kremlin au luat viața a peste 25.000 de civili. Oameni simpli, ca noi, care au fost omorâți când dormeau în casele lor, mergeau la magazin sau la serviciu, își duceau copiii la plimbare sau la grădiniță. Printre cei uciși se găsesc și 660 de copilași. 660 nu este o cifră. Sunt bebeluși - fetițe și băieței nevinovați, cărora Putin și generalii lui le-au furat viața. Numărul acestor îngerași crește cu fiecare zi de război.

Cele 1000 de zile de război nu sunt doar despre vieți pierdute. Chiar dacă, desigur, asta este cea mai mare pierdere a unui stat. Pagubele provocate de armata lui Putin în Ucraina se ridică la circa 500 de miliarde de dolari. O bună parte din infrastructura vecinei noastre este făcută praf. Vor fi necesari zeci de ani pentru a șterge urmele distrugătoare lăsate de monstrul de la Kremlin.

Între timp, în Moldova, fiecare al treilea cetățean continuă să creadă că crimele de război comise de Rusia în Ucraina sunt justificate. Spălați pe creier de propaganda rusească și de coloana a cincea a Moscovei, mulți dintre creștinii moldoveni mai cred că o moarte de om poate fi justificată de un argument manipulator și abstract ca „denazificarea”.

Zilele acestea am urmărit reacțiile speriate ale publicului la știrile despre dronele rusești căzute în Moldova. Oamenii erau revoltați de ce autoritățile nu îi protejează, de ce nu se face nimic pentru a doborî aceste obiecte până ca ele să ajungă la pământ. Atunci când pericolul trece hotarul și ajunge lângă casa ta începi să îl tratezi cu mai multă responsabilitate. 

Cam așa a fost și în Ucraina. Războiul le-a oferit o lecție dură fanilor lui Putin din țara vecină. Printre cei morți și răniți se găsesc laolaltă și dintre cei care l-au admirat, și dintre cei care îl detestau. Rachetele și dronele rusești au lovit și case în care trăiau pro-ruși. În loc de salam de o rublă și înghețată de 5 copeici, „russkii mir” le-a adus distrugeri și moarte. 

Astăzi, 80 la sută dintre ucraineni își doresc aderarea țării lor la UE și NATO. Pentru ei, aceste două organizații politice sunt echivalentul vieții și al salvării. 

„Vorbind cu Donald Trump i-am spus: Care este soluția - fie Ucraina va avea arme nucleare și atunci aceasta este apărarea noastră, fie ar trebui să avem un fel de alianță. Astăzi nu cunoaștem alianțe mai eficiente decât NATO. Țările NATO nu sunt în război. Țările NATO nu duc un război. Toți oamenii din țările NATO sunt în viață - slavă Domnului. Acesta este motivul pentru care alegem NATO, nu armele nucleare. Alegem NATO”, a declarat președintele ucrainean Volodimir Zelenski.

În 2012, UE a obținut Premiul Nobel pentru Pace, în semn de recunoaștere pentru contribuția sa la promovarea păcii, reconcilierii, democrației și drepturilor omului în Europa. Grație UE, Europa s-a transformat dintr-un continent al războiului, în unul al păcii menținute de peste 70 de ani. Nu există o altă parte a lumii care să trăiască mai mult de jumătate de secol în pace.

Rusia, pe de altă parte, în ultimii 50 de ani a fost implicată direct în cel puțin 7 conflicte miliare, dintre care în patru în calitate de stat agresor. Cât despre NATO, cea mai bună recenzie i-o oferă însăși frica și obsesia lui Putin legată de Alianța Nord Atlantică. Principiul NATO de apărare colectivă descurajează toți potențialii agresori. Or, un atac asupra unui membru este întâmpinat cu un răspuns unificat, căruia cu greu i-ar putea face față orice inamic.

Faima proastă pe care Rusia și-a câștigat-o pe arena internațională face ca niciun alt stat al lumii, să nu și-o dorească nici ca aliat, nici ca dușman. Toți cei care astăzi îi sunt alături lui Putin, sunt aliați de conjunctură, ajunși lângă el mai degrabă de nevoie, decât din simpatie. Este și cazul lui Alexandr Lukașenko. În 2010, liderul de la Minsk acuza public Rusia că tratează celelalte state aliate drept niște cobai. 

Nici măcar Ilan Șor, ascuns astăzi sub laba ursului, nu are încredere în promisiunile pe care le face Moscova. Ascutați ce spune el despre asta în urmă cu 10 ani. „Ei în ochii mei sunt atât de mincinoși că…Aceștia nu mai sunt acei ruși care ne-au fost arătați în filmele din Uniunea Sovietică.  Dar să trăiesc toată viața în Rusia eu nu vreau”, declara Șor într-un apel telefonic cu Veaceslav Platon.

În concluzie, vă întreb verde în ochi, cum vă doriți să trăiți? În pace și siguranță în familia UE, sau într-un spațiu al războiului în care viața unui om valorează exact cât un glonte.