02 iunie 2023, ora 10:25

Liderii europeni au făcut o puternică demonstraţie de sfidare – şi de sprijin pentru Ucraina – atunci când s-au reunit joi pentru un summit istoric în Moldova, la doar câţiva kilometri de graniţa cu Ucraina. Chiar dacă cei peste 40 de lideri şi-au promis solidaritate cu Ucraina la cea de-a doua reuniune a Comunităţii Politice Europene, dificultatea de a menţine această unitate a fost afişată în momentul în care liderul ucrainean şi-a făcut apariţia pentru a cere „garanţii de securitate”. 

Franţa şi Germania aveau divergenţe pe această temă, scrie Politico, citat de spotmedia.

Înainte şi în timpul summitului, liderii au fost precauți și au arătat poziţii divergente cu privire la o problemă din ce în ce mai controversată – ce garanţii de securitate poate oferi Kievului alianţa occidentală pentru a se asigura că, dacă Rusia va fi împinsă vreodată afară din ţară, nu se va mai întoarce?

Preşedintele francez Emmanuel Macron a dat tonul miercuri, implorându-i pe aliaţi să ofere Kievului garanţii de securitate „tangibile şi credibile”, ceea ce reprezintă o schimbare a poziţiei franceze. Omologul său german, Olaf Scholz, a fost mai ezitant joi, refuzând să ofere detalii şi indicând că ar putea fi o chestiune pentru perioada de după război.

În acest context, însuși liderul ucrainean, Volodimir Zelenski, s-a alăturat șefilor de state și guverne adunați în Moldova, într-o apariţie surpriză. Sub un cer albastru şi limpede, Zelenski a făcut două cereri explicite: una - o „invitaţie clară” de a adera la NATO, un alt subiect care îi divizează pe aliaţi - şi a doua - „garanţii de securitate pe drumul către aderarea la NATO”. Ambele, a spus el, „sunt necesare”.

Poziţiile divergente ilustrează chestiunile dificile care stau în faţă, în timp ce Occidentul se străduieşte să rămână unit împotriva Rusiei, iar războiul continuă. Pentru moment, unitatea este încă tema retorică predominantă atunci când liderii europeni se reunesc.

„Summitul de astăzi ne-a arătat cât de valoroasă este Comunitatea Politică Europeană”, a declarat preşedinta Moldovei, Maia Sandu, la încheierea summitului. „Am arătat că suntem o familie, o familie puternică şi unită a naţiunilor europene care acţionează împreună pentru a face continentul mai puternic - mai unit şi mai paşnic”, a spus ea.

Pledoaria lui Zelenski și diviziunile Europei

Summitul de la Bulboaca a început într-o notă emoţionantă odată cu sosirea lui Zelenski. Maia Sandu l-a întâmpinat pe preşedintele ucrainean înaintea celorlalţi lideri, mulţumindu-i pentru că „menţine Moldova în siguranţă”. Imaginea alăturată a celor doi lideri, ale căror ţări au luptat amândouă, în diferite grade, cu agresiunea rusă, a fost un simbol puternic, notează Politico.

Dar cu Kievul care se confruntă cu valuri tot mai intense de bombe ruseşti, Zelenski a trecut rapid la pledoaria sa, cerând aliaţilor să ofere Ucrainei garanţii ferme de securitate şi un angajament de aderare la NATO la viitorul summit al Alianţei, din Lituania. NATO a fost de acord în 2008 că Ucraina va deveni în cele din urmă membră, dar nu a oferit niciodată o promisiune fermă sau un calendar.

Deşi este puţin probabil ca Zelenski să obţină tot ceea ce îşi doreşte de la reuniunea din iulie, ambele probleme sunt dezbătute aprins în acest moment.

Macron a pregătit terenul încă de miercuri, când a atras atenția cu cele mai puternice remarci ale sale de până acum cu privire la garanţiile de securitate. "Sunt în favoarea - şi acesta va fi subiectul discuţiilor colective din următoarele săptămâni - acordării de garanţii de securitate tangibile şi credibile din două motive: Ucraina protejează Europa astăzi şi ea oferă Europei garanţii de securitate", a motivat el.

Însă, Scholz, cancelarul german, a fost mai rezervat. "Un lucru este foarte clar: acum ne aducem contribuţia la sprijinirea Ucrainei", a spus el. "Am spus întotdeauna că trebuie să existe şi garanţii pentru o ordine de pace după război. Germania îşi va aduce contribuţia la acest lucru", a spus Scholz.

Cancelarul a refuzat apoi să se lase atras în detaliile discuţiei, chiar dacă aceasta a trecut în centrul atenţiei.

Cu toate acestea, atât Scholz, cât şi Macron au confirmat că aliaţii discută în mod activ despre acest subiect şi că lucrează pentru a-şi coordona abordările înainte de summitul NATO.

22 noiembrie 2024, ora 19:38

Racheta balistică hipersonică Oreşnik (Alun) lansată de Rusia joi asupra unei infrastructuri militare în oraşul ucrainean Dnipro a zburat timp de aproximativ 15 minute înainte de a-şi lovi ţinta şi a atins o viteză de 11 ori mai mare decât viteza sunetului, a transmis vineri Serviciul militar de informaţii ucrainean GUR, potrivit agenţiilor Reuters şi EFE.

Conform datelor acestui serviciu, racheta a fost lansată din complexul militar Kedr situat în regiunea rusă Astrahan, la circa o mie kilometri distanţă de ţinta lovită în Ucraina. Această rachetă cu rază medie de acţiune şi care este nouă în arsenalul militar rus este echipată cu şase focoase, fiecare dintre acestea având la rândul lor câte şase submuniţii. Viteza pe care a atins-o în traiectoria finală către ţintă a fost de peste Mach 11, adică mai mult de 11 ori viteza sunetului, explică Serviciul militar de informaţii ucrainean GUR, scrie Agerpres. 

Kievul susţinuse iniţial că Rusia a lansat o rachetă balistică intercontinentală (ICBM), dar mai târziu descrierile oferite atât de oficiali americani, cât şi de preşedintele rus Vladimir Putin au arătat că a fost vorba de fapt despre o rachetă balistică cu rază intermediară de acţiune, adică de sub 5.500 de kilometri.

Serviciul ucrainean GUR a publicat şi o listă cu şapte instituţii de cercetare şi de producţie militară din Rusia care au participat la dezvoltarea acestei rachete. Printre acestea se remarcă centrul din regiunea Astrahan unde racheta a fost testată în perioada octombrie 2023-iunie 2024.

Rusia a sugerat că a recurs la folosirea acestei rachete împotriva unei infrastructuri producătoare de armament în oraşul ucrainean Dnipro, unde se află şi uzina de rachete şi tehnologie spaţială Iujmaş, ca răspuns faţă de acţiunile occidentale "nesăbuite" în urma primelor atacuri ucrainene cu rachete americane ATACMS şi britanice Storm Shadow asupra unor ţinte militare în Rusia, după ce Kievul a fost autorizat de SUA şi Marea Britanie să lovească în profunzimea teritoriului rus cu aceste rachete ce au o rază de acţiune de 300 de kilometri.

Moscova consideră aceste atacuri o implicare directă a SUA şi Marii Britanii în război, motivând că localizarea ţintelor prin satelit şi direcţionarea rachetelor către acestea nu pot fi realizate de armata ucraineană fără implicarea ţărilor care i-au furnizat rachetele ATACMS şi Storm Shadow.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a descris atacul rusesc cu noua rachetă balistică hipersonică drept "o escaladare clară şi severă" şi a cerut un răspuns internaţional ferm la adresa Moscovei. "Lumea trebuie să răspundă. În acest moment, nu avem o reacţie puternică a lumii. Putin este foarte sensibil la asta. El ne pune la încercare, dragi parteneri", a indicat Zelenski, despre care ministrul rus de externe Serghei Lavrov a susţinut vineri că "s-a speriat" în urma atacului rus cu racheta Oreşnik şi că numai pentru acest lucru lovitura asupra unei fabrici de armament de la Dnipro a fost "utilă".

Ministrul rus a mai estimat că, prin aprobarea atacurilor asupra unor ţinte pe teritoriul rus, preşedintele democrat al SUA aflat la final de mandat, Joe Biden, şi-a propus să lase "cea mai rea moştenire posibilă" viitorului preşedinte, republicanul Donald Trump, care a promis în campania electorală că va pune rapid capăt războiului declanşat prin invazia rusă în Ucraina, dar fără a explica ce soluţii ar preconiza.

De partea sa, preşedintele rus a confirmat joi seara într-un mesaj către naţiune atacul asupra unei fabrici de armament din Dnipro cu o rachetă balistică hipersonică Oreşnik, ameninţând în plus că, în cazul unei noi "escaladări" în Ucraina, Rusia va răspunde într-un mod "decisiv şi simetric". "Ne rezervăm dreptul de a folosi armele noastre împotriva obiectivelor militare ale acelor ţări care permit ca armele lor să fie folosite împotriva instalaţiilor noastre", a indicat Putin.