Guvernul condus de Natalia Gavrilița a plecat în demisie după un an și jumătate de la învestirea din 6 august 2021. Parlamentul Republicii Moldova a votat garnitura guvernamentală și programul electoral cu 61 de voturi „pentru”. În cele 18 luni la guvernare, Executivul a suportat mai multe modificări, cinci miniștri fiind înlocuiți cu alții.
Guvernul Gavrilița a fost format din 13 ministere, în loc de 9, așa cum era pe timpul premierilor precedenți. De la învestire, au avut loc mai multe remanieri guvernamentale. Șirul demisiilor a început cu vicepremierul pentru Reintegrare, Vladislav Kulminski, la circa trei luni de la învestire. Acesta a fost înlocuit de Oleg Serebrian. A urmat ministrul Agriculturii, Viorel Gherciu, care a fost succedat de Vladimir Bolea, ministra Mediului, Iuliana Cantaragiu, a cărei fotoliu l-a ocupat Rodica Iordanov.
A patra demisie a fost a ministrului Economiei, Sergiu Gaibu, locul căruia a fost luat de Dumitru Alaiba. Ultimul care a plecat din Guvernul condus de Natalia Gavrilița a fost ministrul Muncii și Protecției Sociale, Marcel Spatari, a cărui funcție a ocupat-o ulterior Alexei Buzu.
Cabinetul de miniștri a avut de confruntat o serie de crize, printre care valul de COVID-19, criza energetică, consecințele războiului Rusiei în Ucraina și situația economică a Republicii Moldova, care s-a degradat constant de la începutul invaziei ruse în țara vecină. Pe timpul Guvernului Gavrilița, Republica Moldova a obținut statut de țară candidat pentru aderarea la Uniunea Europeană.
Natalia Gavrilița a fost deseori criticată pentru unele exprimări, de exemplu, atunci când a încercat să explice cauza creșterii prețurilor: „Creșterea prețurilor are așa o caracteristică: Dacă toată lumea se așteaptă că ele vor crește, atunci ele, într-adevăr vor crește”.
Răspunsul a generat un val de critici pe rețelele sociale după ce un tânăr a surprins-o pe prim-ministră în magazin și a luat-o la întrebări, ironizând-o.
Ce va urma
Potrivit legislației, după anunțarea demisiei, Cabinetul de miniștri va fi în exercițiu până la depunerea jurământului de către membrii noului Guvern. În această perioadă, Guvernul va îndeplini doar funcții de administrare a treburilor publice și nu poate lua decizii ce țin de politica externă sau veni cu inițiative legislative.
Între timp, președintele țării este obligat să inițieze consultări cu fracțiunile parlamentare, pentru formarea unui nou Guvern. După consultarea deputaților, președintele desemnează un candidat pentru funcția de premier și, în termen de 15 zile de la desemnare, candidatul cere votul de încredere al Parlamentului asupra programului de activitate al Guvernului și prezintă lista întreagă a Cabinetului de miniștri.
Termenul limită pentru învestirea noului Cabinet de miniștri este de trei luni. Dacă în această perioadă nu este votat Guvernul, Parlamentul este dizolvat și se anunță alegeri parlamentare anticipate.
