De la obținerea independenței și până în prezent, Natalia Gavrilița nu a fost singura care a demisionat din funcția de prim-ministru. Și alți premieri au plecat în baza cererii de demisie, printre care Andrei Sangheli, Ion Ciubuc, Vasile Tarlev, Chiril Gaburici și Ion Chicu.
Andrei Sangheli a îndeplinit funcția de prim-ministru între 1992-1997. Pe 24 ianuarie 1997, după ce Petru Lucinschi l-a învins pe Mircea Snegur la prezidențiale, Guvernul Sangheli a căzut.
„Această decizie este un act conștient din partea fiecărui membru al Guvernului. Am mers la acest pas, reieșind din considerentele de a da posibilitate noului președinte al Republicii Moldova să formeze o nouă echipă a Executivului”, a subliniat Sangheli.
Ion Ciubuc a deținut funcția de premier între 1997-1999. La 1 februarie 1999, Ion Ciubuc a demisionat și astfel, pleca de la putere primul Guvern instalat de Coaliția de centru-dreapta - Alianța pentru Democrație și Reforme.
„Apartenența de partid a actualilor membri ai Cabinetului, subordonarea lor partinică și în consecință, lipsa unei elite politice bine conjugate, au condus în mai multe cazuri la plasarea pe plan secundar a calității lor profesionale”, a spus Ion Ciubuc.
Pe 19 februarie a aceluiași an, Ion Sturza, pe atunci vicepremier și ministru al Economiei în Cabinetul Ciubuc a fost desemnat pentru funcția de prim-ministru al Republicii Moldova de către președintele Petru Lucinschi. Ulterior, a fost învestit în funcție pe 12 martie.
Vasile Tarlev a fost cel mai longeviv premier pe care l-a avut Republica Moldova, fiind în funcție din 2001 până în 2008.
În timpul ședinței Guvernului din 19 martie 2008, la care a participat și președintele Vladimir Voronin, Vasile Tarlev și-a anunțat demisia din funcția de prim-ministru, pentru a permite schimbarea Guvernului.
„În anii de activitate, echipa Guvernului a reușit să întreprindă mai multe acțiuni întru dezvoltarea țării noastre. Majoritatea progreselor atinse a constituit rezultatul acțiunilor conjugate ale Guvernului, Parlamentului și președintelui. Anume așa, în conlucrare comună și înțelegere reciprocă, noi am muncit, realizând obiectivele stabilite.
Și aceste obiective, fiind stabilizarea situației social-economice și asigurarea dezvoltării ascendente, sunt realizate. Totodată, este evident că timpul stabilește noile imperative față de țară. Voi spune direct: în opinia mea, reieșind din circumstanțele create, stimate domnule președinte, a venit timpul unei schimbări, în urma căreia, sper că va fi asigurată continuitatea, în special implementarea proiectelor și inițiativelor progresiste, lansate de noi”, spunea Vasile Tarlev.
Chiril Gaburici a fost prim-ministru între 18 februarie și 22 iunie 2015. În 2015, a izbucnit scandalul privind diploma falsă de bacalaureat a lui Gaburici, când acesta încă ocupa funcția de prim-ministru în Guvernul PLDM.
El a demisionat pe 12 iunie 2015, încheindu-și mandatul la nici patru luni de la numire. Se întâmpla la o zi după ce a fost audiat de procurori într-un dosar penal deschis în acest sens, care a fost însă clasat, fiindcă a expirat termenul de prescripție.
„Ieri, am spus că voi veni cu declarații și iată-mă în fața cetățenilor. Consider că cetățenii sunt egali în fața legii, cred că un premier ca și fiecare cetățean trebuie să sprijine o anchetă transparentă. Îmi pare rău că am lăsat atât timp acest subiect cu referire la studiile mele și l-am lăsat ca un instrument al jocurilor politice.
Fac un apel către liderii coaliției, vreau să vadă în demisia mea un pas înainte. Îmi doresc ca la baza noului sistem de guvernare să fie pusă lupta cu corupția și continuarea investigațiilor din sistemul bancar. Sper că demisia mea va însemna apariția unei noi majorități parlamentare”, a declarat Chiril Gaburici.
Acesta a refuzat să asigure interimatul. Prin urmare, pe 22 iunie 2015, președintele Nicolae Timofti a desemnat-o pe Natalia Gherman în calitate de prim-ministru interimar.
Ulterior, Gaburici a revenit într-o funcție publică, după ce a acceptat să fie ministrul Economiei în Guvernul condus de democratul Pavel Filip. Moțiunea depusă de socialiști împotriva sa nu a fost susținută de niciunul din cei 51 de deputați prezenți în sală. Socialiștii au părăsit ședința după luările de cuvânt.
Ion Chicu a deținut funcția de premier din 14 noiembrie 2019 până pe 31 decembrie 2020.
Acesta a fost nominalizat de președintele Igor Dodon și votat de fracțiunile partidelor PSRM și PDM. Și-a dat demisia la 23 decembrie 2020, dar și-a îndeplinit funcția de prim-ministru interimar încă opt zile.
Chicu și-a anunțat demisia în ultima zi în funcția de președinte a lui Igor Dodon și cu o zi înainte de învestirea Maiei Sandu. După căderea Guvernului Chicu, au eșuat două tentative de formare a unui nou Guvern și au fost declanșate alegeri parlamentare anticipate.
Natalia Gavrilița a depus jurământul de prim-ministră pe 6 august 2021 și și-a anunțat plecarea din Guvern pe 10 februarie 2023.
„Am avut onoarea să fiu prim-ministră și voi rămâne în slujba poporului meu, alături de echipa de oameni care v-a câștigat încrederea. Plec cu sentimentul datoriei împlinite și cu inima împăcată. Vă îndemn să rămâneți uniți și solidari și să transformăm Moldova într-o țară de care noi și copiii noștri să fim mândri, cu o democrație și valori de neclintit, economie puternică, o țară în care drepturile și libertățile fiecărui cetățean să fie respectate”, a declarat Natalia Gavrilița.
Premierul în demisie a vorbit, de asemenea, despre parcursul european al țării noastre, dar și susținerea din partea UE de care s-a bucurat Republica Moldova: „Dacă am fi avut aceeași susținere acasă, am fi reușit să avansăm mai mult”.
Totodată, aceasta a dat de înțeles că va rămâne în funcția de vicepreședintă a PAS.
Din 1991 și până acum, Republica Moldova a avut 17 prim-miniștri (nu interimari), printre care și Dumitru Braghiș, Mircea Druc, Vlad Filat, Pavel Filip, Zinaida Greceanîi, Iurie Leancă, Valeriu Muravschi, Maia Sandu, Valeriu Streleț, Ion Sturza și Serafim Urechean.
